Ilie Bolojan critică proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, pilon al parteneriatului strategic pe energie România SUA
După ce ani buni România a pus pe agenda parteneriatului strategic pe energie cu SUA proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, premierul interimar Ilie Bolojan susține că acesta nu este fezabil. „Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou, trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți, s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect. Și gândiți-vă că degeaba ai o intenție bună dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan la B1 TV. Ilie Bolojan susține că a informat ambasada SUA despre problemele proiectului: „Dacă îl ridici pe agenda subiectelor comune la un anumit nivel, știind că are probleme…” „Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul. Ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă. Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor? Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui: ”astea sunt problemele!” Dar, din nou, este un exemplu a modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe și, în felul acesta, riscul să recuperezi acești bani vreodată scade, adică este foarte mare să nu mai recuperăm, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru. Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim relație de încredere pe termen lung”, a spus Bolojan. Ilie Bolojan: Nuclearelectrica este de vină Premierul interimar Bolojan consideră conducerea Nuclearelectrica responsabilă pentru eșecul proiectului: „Pentru că trebuiau să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”. Proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești (Dâmbovița) a reprezentat un pilon central al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Acesta viza construirea primei centrale de acest tip din Europa, în locul fostei termocentrale pe cărbune. Proiectul de la Doicești vizează construcția primei centrale cu reactoare nucleare mici modulare (SMR) din Europa, dezvoltată în parteneriat strategic cu Statele Unite și susținută de administrația Joe Biden. Centrala va folosi tehnologie americană NuScale și va avea o capacitate instalată de 462 MWe În februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica au aprobat decizia finală de investiție. Proiectul beneficiază de sprijin financiar și tehnic din partea SUA, cu fonduri alocate pentru dezvoltare și intenții de susținere majoră prin instituții precum US Exim Bank. Proiectul urma să genereze până la 4.000 de locuri de muncă (în construcții și operare) și va asigura energia curată necesară pentru aproximativ 50.000 de locuințe. Statele Unite, prin intermediul președintelui Joe Biden, au anunțat pregătirea unui pachet financiar de 4 miliarde de dolari (sub formă de împrumuturi și sprijin guvernamental). Banii sunt destinați dezvoltării primului proiect de reactoare nucleare mici (SMR) din Europa, amplasat pe fosta platformă a termocentralei din Doicești (județul Dâmbovița, România). Această finanțare istorică include angajamente de sprijin din partea mai multor instituții financiare americane și internaționale, având ca scop consolidarea independenței energetice a României și susținerea tranziției către o energie curată.
Temutul infractor român Vasile Rodideal a fost extrădat în România
Vasile Rodideal a fost în sfârșit extrădat în România. Interlopul a fost condamnat, în România, la 12 ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată, deținerea, fără drept, de muniție destinată armelor de război, instigare la omor și instigare la deținere de bancnote false, potrivit Poliției Române. Vasile Rodideal, originar din Republica Moldova, a fost arestat la Moscova, a transmis agenția RIA Novosti, care citează documente judecătorești. Acesta era căutat de Interpol, de peste 10 ani. Rodideal, most wanted Acesta a reușit să fugă de autoritățile române în octombrie 2009, pe vremea când era judecat în mai multe dosare. Rodideal a fost dat în urmărire internațională și, ulterior, acesta a ajuns în vizorul Interpolului, pe lista „celor mai căutați infractori”. Deși avea interdicție de a ieși din țară, Vasile Rodideal a părăsit România și a trăit ascuns mai mulți ani, potrivit documentelor instanței. Acesta a plecat în Rusia, unde a trăit sub numele de Vasili Ivanovici Kravtsov, și a obținut chiar și un pașaport cu acest nume în 2018. Asasinat de desene animate Vasile Rodideal a fost condamnat la 15 ani de închisoare. În 2005 a plănuit asasinarea fostului său partener de afaceri, interlopul ieşean, Tiberiu Cristodorescu. Basarabeanul și complicele său Dumitru Chetranu au luat legătura cu doi cetăţeni din Republica Moldova. Unul dintre ei un fost poliţist, pentru a face rost de o bombă artizanală, pe care să o pună în mașina afaceristului interlop Tiberiu Francisc Cristodorescu. Vasile Rodideal și complicele său au urmărit vreme de o lună de zile momentul propice pentru a pune bomba în mașina afaceristului, însă nu au reușit. La acea vreme Cristodorescu locuia pe aceeaşi strada cu Liviu Zanfirescu, fost şef al Poliţiei Iaşi, iar prin zonă patrulau aproape continuu maşini de Poliţie. Rodideal a recurs apoi la oaltă soluție pentru a-l asasina pe Tiberiu Francisc Teodorescu. Acesta i-a comandat lui Dumitru Chetranu să-i facă rost de un pistol-mitraliera de tip UZI şi de 48 de cartuşe folosite de KGB, de tipul celor care explodează în momentul în care ating ţinta, n-a mers. Recomandarea autorului: Temutul infractor român Vasile Rodideal a fost CAPTURAT la Moscova. Urmărit internațional și condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare
Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision: Nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane
Alexandra Căpitănescu s-a clasat pe locul trei în finala Eurovision cu piesa „Choke Me”. România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova, însă publicul din Moldova i-a acordat punctajul maxim, 12 puncte. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. „Abia așteptăm să cântăm la Chișinău și să colaborăm cu cât mai mulți artiști moldoveni pe care noi îi admirăm de când eram mici. Felicitări, Satoshi și întregii echipe care au deschis Eurovisionul așa cum nu se putea mai bine. O să ne fie dor de voi, dar noroc că suntem vecini și ne putem vizita des”, a adăugat artista. Satoshi: „Nu alimentați ura” Mesajul Alexandrei Căpitănescu vine după ce Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, a făcut duminică un apel la calm. Satoshi s-a clasat în finala de sâmbătă pe locul 8 cu melodia „Viva Moldova”. Din partea juriului din România, el a primit 10 puncte, iar din partea publicului român 12 puncte. „Dragi români, vă mulțumesc pentru suport și atitudine”, a scris artistul pe Instagram. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit punctajul maxim. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a transmis Satoshi. „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”, a scris reprezentantul Republicii Moldova.
Aceasta e fișa de vot! Cum au notat membrii juriului din Moldova prestația Alexandrei Căpitănescu. Primele declarații ale uneia dintre jurate: Asta m-a speriat cel mai mult
În finala Eurovision de sâmbătă seară, juriul Republicii Moldova a acordat reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, trei puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim, 12 puncte. Votul a provocat numeroase reacții, atât în România, cât și în Republica Moldova. Potrivit fișei de vot, cei șapte membri ai juriului din Republica Moldova au avut evaluări foarte diferite pentru prestația Alexandrei Căpitănescu. Doi jurați au plasat România pe locurile 15 și 16 din 24, în timp ce alți doi au clasat-o pe locurile 3 și 4. După cumularea voturilor, România a ajuns pe locul 8 în clasamentul juriului moldovean, iar primele trei poziții au revenit Poloniei, Israelului și Greciei. Într-o postare pe Facebook, Viktoria Cușnir a spus că este „juratul cu numărul 6” și a explicat că fiecare membru al juriului a decis separat. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală”, a scris Viktoria Cușnir. Ea a afirmat că finala din acest an a avut concurență puternică la fiecare capitol și a criticat presiunea pusă pe membrii juriului de a vota pe criterii de vecinătate. „Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate”, a transmis membra juriului. Viktoria Cușnir a respins acuzațiile potrivit cărora votul său ar fi fost unul îndreptat împotriva României. „Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg că nu mă face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau să se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României. Din toate blestemele și injuriile pe care mi le-ați trimis public sau privat, asta m-a speriat cel mai mult”, a scris ea.
Alexandra Căpitănescu s-a întors acasă după locul trei obținut la Eurovision: România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit | GALERIE FOTO
„A fost o experiență extraordinar de frumoasă, dar și foarte grea. Mă bucur că ne-am clasat pe locul trei și că am fost locul doi la public, ceea ce înseamnă că suntem, cum s-ar spune în anii trecuți, câștigătorii inimilor”, a declarat Alexandra Căpitănescu, la revenirea în țară. „Publicul mereu are dreptate” Alexandra Căpitănescu a spus că, dincolo de punctajele acordate de jurii, cel mai important pentru ea a fost sprijinul publicului. „Cred că asta este mult mai important decât niște note acordate. În general, e foarte subiectivă sau obiectivă treaba asta cu dat note muzicii și artei, dar eu cred cel mai mult în ceea ce simte publicul și cred că publicul mereu are dreptate. Intuiția publicului e cea mai puternică”, a afirmat artista. Ea a vorbit și despre importanța echipei, spunând că performanța de la Eurovision nu ar fi fost posibilă fără oamenii care au lucrat alături de ea. „Singură n-aș fi putut să fac asta. De fapt, n-am fi reușit să facem performanța asta. Ca un sfat pentru viitorii participanți de la Eurovision, dragilor, aveți nevoie de o echipă, aveți nevoie de oameni în care să vă puneți toată încrederea, fiindcă singur e foarte, foarte greu”, a spus Alexandra Căpitănescu. „România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit, un popor care își sprijină talentele. Mulțumim industriei muzicale și artiștilor care ne-au sprijinit”, a mai spus artista. Reprezentanta României a concurat cu piesa „Choke Me” și a obținut 296 de puncte. România a fost devansată de Bulgaria, care a câștigat competiția, și de Israel, aflat pe locul al doilea.
Ministrul Culturii de la Chișinău vrea explicații după votul dat României de juriu
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în organizarea Eurovision, dar că, în urma diferențelor mari dintre votul juriului și cel al publicului, sunt necesare explicații. „Ministerul Culturii din Republica Moldova nu este implicat direct în organizarea Eurovision Song Contest 2026. Am oferit sprijin organizatorilor, companiei publice Teleradio-Moldova, în limita posibilităților, iar în acest context considerăm că sunt necesare explicații, mai ales în urma acestui vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan, citat de noi.md. Jurnaliștii de la Chișinău publică și reacția unei membre a juriului Republicii Moldova. Aceasta susține că discrepanțele apar și din cauza faptului că juriul votează prestația de la repetiția generală, nu cea văzută de public în seara finalei. „Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele. Pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri”, a scris Victoria Cușnir. Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.
Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România
România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova la Eurovision 2026. Margarita Druță, prezentatoarea televiziunii de la Chișinău de la Eurovision, a ieșit toată în lacrimi cu un video pe conturile sale de pe rețelele sociale, după ce a anunțat notele juriului Republicii Moldova. Reacția prezentatoarei Margarita Druță În videoclipul publicat pe Instagram, Margarita Druță afirmă că punctajul pe care a trebuit să îl anunțe a luat-o prin surprindere și că s-a gândit chiar să renunțe la prezentare, după ce l-a sunat pe directorul de la TeleRadio Moldova. „Eu l-am sunat pe domnul director de la Teleradio Moldova și i-am zis: Scuzați-mă, dar eu refuz asta să prezint. Eu am audiență de 1.600.000 de oameni din România, eu nu pot să mă uit în fața camerei și să zic că România are acolo 3 puncte, mai ales într-un an când România are o piesă atât de frumoasă, din punctul meu de vedere. Mi s-a spus: E o procedură, înțelegem că nu rezonați. Deci, asta-i iad…”, „E ora 03:17 dimineața. Eu încă tremur ca o vargă și nu pot să îmi revin. Cu o oră în urmă s-a terminat Eurovisionul și eu am sentimente mixte, pentru că o parte din mine plânge de bucurie că s-a împlinit visul copilăriei mele. Eu de mic copil îmi doream să prezint punctajul Moldovei la Eurovision. (…) Dar altă parte din mine e devastată. Voi ați văzut ce punctaj a trebuit să prezint astăzi și, ca să fie clar, pentru că multă lume nu știe: omul care prezintă punctajul nu face parte din juriu, nu participă la stabilirea rezultatelor. Eu, când am primit rezultatul și am văzut România – 3 puncte, am avut o reacție de șoc. Câteva minute m-am retras. (…) L-am sunat pe domnul director de la TeleRadio Moldova și i-am zis: «Scuzați-mă, dar eu refuz să prezint asta. Eu nu pot să mă uit în fața camerei când România are atât, mai ales într-un an în care România are o piesă atât de frumoasă». Deci asta, să simți asta, e iadul. Tu vrei să ieși să citești punctajul, dar, pe de altă parte, ești prins în situația: ce fac acum? Voi cum ați fi procedat în cazul meu? Când tu știi că trebuie să prezinți niște puncte cu care tu personal nu rezonezi, dar asta e decizia juriului. Tu trebuie să o prezinți. (…) Cele 12 puncte ale mele merg spre România. Eu am susținut piesa și mă simt tristă că a fost așa. Sunt de acord că acest concurs nu este politic și că nu trebuie să îți susții vecinii doar pentru că sunt vecini. La televotul din partea Republicii Moldova, România a primit 12 puncte, deci votul juriului nu este egal cu cel al oamenilor din întreaga țară care au votat”, a spus Margarita Druță în clipul video. Juriul Republicii Moldova a acordat punctajul maxim de 12 puncte Poloniei, în timp ce România, care s-a clasat pe locul trei, a primit doar 3 puncte; Israel – 10 puncte, Grecia – 8 puncte; iar Ucraina nu s-a regăsit printre țările punctate. Juriul din România i-a acordat Republicii Moldova 10 puncte.
Eurovision 2026 – Bulgaria este marea câștigătoare a ediției cu numărul 70 / România – într-un onorabil Top 3
UPDATE Bulgaria este marea cîștigătoare a ediției cu numărul 70 a Eurovisionului 2026, după ce mai mulți specialiști au avansat Finlanda drept favorit. România se situează într-un onorabil top 3, după Israel, a cărui participare a fost mult contestată. De altfel, de contestații nu a dus lipsă nici piesa României, „Chocke me”, pe care experții au desființat-o spunând că promovează un mesaj periculos. Despre piesa Darei, cântăreața din Bulgaria, aceasta spunea, întrebată fiind ce înseamnă „Bangaranga”, că este o stare de spirit, o atitudine, un vis către care te duci cu curaj. Știrea inițială Sunt clipele votului în Marea Finală a Eurovisionului 2026. România este prezentă, după patru ani, cu o scenă care a scandalizat mult și care fusese, la un moment dat, considerată ca având un mesaj periculos. 25 de țări se luptă în această seară pentru marele trofeu. Totul se întâmplă pe Wiener Stadhalle din Viena. Această ediție a Eurovision este în mod particular marcată de absența a cinci țări, printre care Spania, Irlanda și Olanda, care s-au retras din competiție în semn de protest pentru participarea Israelului. Favorit covârșitor la marele trofeu este considerat duoul finlandez. Marea Finală Eurovision – noaptea care încheie cea de-a 70-a ediție 25 de piese. O singură seară. Un singur câștigător. Telespectatorii din țările neparticipante pot urmări show-ul live pe canalul oficial de YouTube Eurovision Song Contest. Cine concurează? 35 de țări au intrat în competiție la cea de-a 70-a ediție Eurovision, dar după Semifinala 1 (marți, 12 mai) și Semifinala 2 (joi, 14 mai), au rămas 25 de finaliști. Ordinea de intrare pe scenă a fost stabilită în noaptea de joi, imediat după încheierea celei de-a doua semifinale. În această seară s-au ascultat piesele: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Marea Britanie: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein
Poate Maia va deveni într-o zi președinta României. Maia Sandu, întrebată din nou despre unirea Republicii Moldova cu România
Maia Sandu a fost întrebată, la conferința „Lennart Meri”, de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, de ce Republica Moldova nu se unește cu România, după modelul reunificării Germaniei în 1990, potrivit publicației Ziarul de Gardă. „Avem mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE, acest lucru s-a văzut la referendum, așa că mergem mai departe cu integrarea europeană. Ne-am îndeplinit angajamentele, iar acest lucru a fost recunoscut în rapoartele UE și sperăm că UE ne va ajuta să continuăm pe acest drum”, a spus Maia Sandu, Aceasta a precizat că obiectivul principal al autorităților de la Chișinău este menținerea Republicii Moldova „parte a lumii libere”. „Vom face totul pentru a ne ține oamenii în siguranță și pentru a ne păstra țara parte a lumii libere. Aceasta este sarcina noastră principală și vom găsi toate modalitățile pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat președinta Republicii Moldova. Maia Sandu: nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România Maia Sandu a adăugat că actuala susținere mai mare pentru aderarea la UE nu exclude o schimbare de perspectivă în viitor, dacă cetățenii Republicii Moldova vor considera că procesul european avansează prea lent. „Știu că vorbiți despre unificarea cu România, deci asta spun: avem astăzi mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE și aceasta este calea pe care o urmăm, dar asta nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România, dacă la un moment dat moldovenii vor vedea că UE nu se mișcă destul de repede”, a spus Maia Sandu. În timpul discuției, președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a intervenit spunând că Maia Sandu poate „va deveni într-o zi președinta României” și că ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”. Maia Sandu a răspuns glumind: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”. La rândul ei, moderatoarea panelului de discuții a intervenit: „Poți face grădinărit și în România”. Maia Sandu se află sâmbătă, 16 mai, într-o vizită de lucru la Tallinn, la invitația președintelui Estoniei, Alar Karis. Tema unirii, readusă în atenția publică Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus, în luna ianuarie, că ar vota „da” la un eventual referendum privind unificarea cu România, invocând dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova care să susțină unirea, majoritatea populației fiind favorabilă aderării la Uniunea Europeană. Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul lunii aprilie că poziția României privind o eventuală unire cu Republica Moldova rămâne neschimbată. „Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a spus acesta.
Finala Eurovision are loc sâmbătă. Cum poate fi votată Alexandra Căpitănescu
România s-a calificat în ultimul act al competiției din semifinala a doua. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Lista pieselor din finală Iată toate piesele care vor fi participa la finală de sâmbătă: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Regatul Unit: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein. Cum se votează Potrivit organizatorilor, publicul poate contribui la desemnarea câștigătorului celei de-a 70-a ediții a Concursului Eurovision. Publicul are la dispoziție 10 voturi de persoană, astfel că acestea pot fi împărțite între melodiile preferate. „Dacă te afli într-o țară participantă, instrucțiunile privind modul de votare vor fi afișate pe ecran în timpul transmisiunilor. În marea finală, votarea se va deschide chiar înainte de interpretarea primei melodii. Aceasta va rămâne deschisă pe durata tuturor interpretărilor și timp de aproximativ 40 de minute după interpretarea ultimei melodii. Poți vota prin telefon, SMS sau pe esc.vote, în funcție de locul în care te afli, și poți vota de până la 10 ori”, se arată pe site-ul concursului. Ceilalți telespectatori pot vota pe esc.vote: „Perioada de votare se va deschide online la aproximativ miezul nopții CEST înainte de spectacol, se va închide pentru scurt timp la începutul spectacolului live și se va deschide din nou chiar înainte de interpretarea primei piese. Va rămâne apoi deschisă pe durata spectacolului live până la aproximativ 40 de minute după prezentarea ultimei piese concurente”, arată organizatorii. Favorita AP amintește de două dintre melodiile favorite care au ieșit în evidență în timpul unei săptămâni în care au avut loc semifinalele concursului. Piesa „Viva, Moldova” a rapperului Satoshi combină „o interpretare uimitoare, plină de energie, cu un mesaj politic pro-european subtil”, provenind dintr-o țară care se îndreaptă spre Uniunea Europeană după decenii petrecute în orbita Moscovei, a declarat istoricul Eurovision Dean Vuletic. Piesa „Ferto” a artistului grec Akylas abordează într-o manieră jucăușă tema consumului ostentativ într-o țară încă marcată de urmele crizei financiare din 2008. Jurnaliștii agenției scriu că ambele piese au șanse mari să obțină un punctaj ridicat din partea telespectatorilor, deși juriile naționale, care tind să fie mai impresionate de excelența tehnică, ar putea fi mai puțin impresionate. AP transmite că Finlanda este favorită în cotele de pariuri cu „Liekinheitin”, sau „Flamethrower”, un duet aprins între vocea starului pop Pete Parkkonen și vioara clasică a lui Linda Lampenius. O surpriză ar fi o victorie a Australiei, participantă la Eurovision din 2015, care a trimis-o pe vedeta consacrată Delta Goodrem. Balada ei elegantă „Eclipse” a urcat în cotele pariurilor. Proteste Concurentul israelian Noam Bettan a fost primit cu căldură în sală, deși patru protestatari au fost dați afară după ce au încercat să-i întrerupă prestația în timpul semifinalei de marți. Protestele de stradă împotriva participării Israelului, pe fondul războiului pe care acesta îl duce împotriva Hamas în Gaza, au fost mai puțin numeroase la Viena decât la ediția din 2024 de la Malmö, Suedia, și la evenimentul de anul trecut de la Basel, Elveția. O demonstrație împotriva participării Israelului este planificată înaintea finalei de sâmbătă, iar grupurile pro-palestiniene au organizat vineri un concert în aer liber sub sloganul „Nicio scenă pentru genocid”.