Etichetă: romania

România a ajuns la coada clasamentului la capitolul inovare. Un raport arată punctele forte și slabe ale țării

România a ajuns, din nou, la coada unui alt clasament, de data aceasta fiind vorba despre capitolul inovare. Statul român ocupă un loc inferior și în alte topuri. De exemplu, un raport al Eurostat a arătat că avem cea mai mare scădere în sectorul serviciilor la nivelul UE. Acum, un raport al inovării europere arată că suntem pe ultimul loc la acest capitol. Țara atinge doar 41,8% din media europeană, potrivit European Innovation Scoreboard 2026. Se află pe locul 27 în UE și pe poziția 34 în clasamentul extins. Printre punctele forte se numără importurile de produse high-tech, productivitatea emisiilor de dioxid de carbon și accesul la internet de mare viteză.  Loading … România a ajuns la coada clasamentului la capitolul inovare. Sursă foto: Shutterstock Care sunt punctele forte și cele slabe? România are rezultate bune la importurile de produse high-tech, accesul la internet de mare viteză și exporturile de produse cu tehnologie medie și înaltă. În schimb, raportul evidențiază performanțe foarte slabe în domenii esențiale pentru inovare. Raportul indică probleme majore în privința numărului de absolvenți de studii superioare, a IMM-urilor inovatoare și a mobilității specialiștilor din știință și tehnologie. Față de 2019, cele mai mari progrese au fost înregistrate la internetul de mare viteză, productivitatea emisiilor de dioxoid de carbon și utilizarea serviciilor de cloud. Raportul prezintă scăderi la investițiile de tip venture capital, cheltuielile pentru inovare și numărul IMM-urilor care lansează produse noi. Din 2025 au fost înregistrate progrese la utilizarea serviciilor cloud, programelor de învățare pe tot parcursul vieții și în cazul competențelor digitale. În schimb, au scăzut vânzările de produse inovatoare și investițiile publice în cercetare și dezvoltare. „Comparativ cu UE, profilul de inovare al României este relativ slab. Acesta se situează sub media UE la majoritatea indicatorilor. Sistemul de cercetare din România este relativ mai slab în atragerea finanțării competitive a cercetării din partea UE, ceea ce poate reflecta o participare mai slabă la consorții internaționale de cercetare și rețele de cercetare colaborativă. Singurul indicator care se situează deasupra UE este cel al non-inovatorilor fără dispoziție pentru inovare, indicând o pondere mare de firme care rămân în afara activității de inovare, ceea ce se aliniază cu capacitatea de inovare mai scăzută a României și implicarea limitată a sectorului de afaceri în cercetare și dezvoltare. Performanța mai slabă în materie de inovare este, de asemenea, legată de intensitatea scăzută a cercetării și dezvoltării, structura instituțională fragmentată, deficitul de lucrători și cercetători calificați și nivelul scăzut de absolvire a studiilor terțiare”, arată raportul. Sursă foto: Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)

România, în picaj direct. Avem cea mai mare scădere în sectorul serviciilor la nivelul UE. Ce arată datele Eurostat

Ultimele date ale Eurostat relevă că România se află la coada clasamentului în privința cifrelor din sectorul serviciilor la nivelul Uniunii Europene. Avem cea mai mare scădere la acest capitol, în luna aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din anul anterior. România a înregistrat cea mai mare scădere a activității din sectorul serviciilor din Uniunea Europeană în aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025. În clasamentul declinului urmează Danemarca și Luxemburg. La polul opus, cele mai mari creșteri au fost raportate în Bulgaria, Estonia și Polonia, conform ultimelor date emise de Eurostat.  Loading … România se află pe pantă descendentă în sectorul serviciilor la nivelul UE Potrivit Eurostat, Bulgaria, Estonia și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale producției de servicii în aprilie 2026. La polul opus s-au aflat România, Danemarca și Luxemburg, cu cele mai accentuate scăderi. Per ansamblu, producția de servicii a avansat cu 1,8% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, comparativ cu aprilie 2025. Bulgaria: 9,3% (în rândul celor mai mari creșteri); Estonia: 6,4% (în rândul celor mai mari creșteri); Polonia: 6% (în rândul celor mai mari creșteri); România: -5,8% (cel mai mare declin); Danemarca: -5,3% (printre cele mai mari scăderi); Luxemburg: -2,9% (printre cele mai mari scăderi). Sursă foto: EUROSTAT În zona euro, transportul și depozitarea au înregistrat cea mai mare creștere a producției de servicii. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a avansat puternic. În schimb, activitățile de cazare și alimentație publică au scăzut. Tranzacțiile imobiliare au înregistrat un recul ușor (de 0,5%). Serviciile profesionale au crescut modest, iar sectorul administrativ a rămas la același nivel. Alte date emise de Eurostat – raportat la nivelul UE Activitatea de servicii a crescut cu 3% în sectorul de transport și depozitare; Creștere cu 5,6% în sectorul de informații și comunicații; Creștere cu 1,5% în sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice; Creștere cu 0,2% în sectorul serviciilor administrative și suport; Scădere cu 1,9% în sectorul de cazare și alimentație publică; Scădere cu 0,4% în sectorul tranzacțiilor imobiliare. În aprilie, comparativ cu luna precedentă, producția de servicii a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Belgia, Grecia și Bulgaria. La polul opus s-au aflat Ungaria, Danemarca și Țările de Jos. România a raportat o scădere de 1,4%, potrivit Eurostat. Ce se întâmplă în România la nivel economic? Anul 2025 a adus dificultăți economice pentru mulți români, pe fondul presiunilor asupra bugetului de stat. În același timp, Guvernul lui Ilie Bolojan a promis măsuri pentru redresarea economiei și a aplicat politici de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. El declarase recent că, în primele 5 luni din 2026, deficitul bugetar al țării „a scăzut cu peste 40%”. Măsurile de austeritate au avut efecte directe asupra bugetelor populației. Inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare i-au determinat pe români să fie mai prudenți cu cheltuielile, în timp ce majorarea unor taxe a accentuat presiunea financiară. Cele mai afectate au fost gospodăriile cu venituri reduse, pentru care acoperirea cheltuielilor de zi cu zi a devenit tot mai dificilă. În acest caz, totul a devenit o luptă pentru supraviețuire. Materialul GÂNDUL v-a expus AICI ce a însemnat un an de guvernare sub spectrul austerității în era Bolojan. Sursă foto: Eurostat, Shutterstock (rol ilustrativ)

România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare. Miruță, la Summitul NATO de la Ankara

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că „România este astăzi un partener credibil și respectat în cadrul NATO”. „Un pas pe care România îl amâna de prea mult timp” „Dincolo de angajamentul de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare, anul acesta am făcut un pas pe care România îl amâna de prea mult timp, dar care este foarte apreciat la nivel aliat: am început să repornim producția militară în fabricile din țară”, a explicat el. „În contractele semnate în acest an am introdus o condiție esențială, ignorată zeci de ani: cine livrează echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, în cea mai mare măsură posibilă, în România”, a precizat Ministrul Apărării. „O investiție în securitatea națională” Astfel, „am început să repornim fabrici din industria națională de apărare și să reconstruim capacitatea de producție de care România are nevoie. Nu este doar o investiție în economie. Este și o investiție în securitatea națională”, a adăugat Miruță. „Tehnica militară modernă este esențială pentru capacitatea NATO de descurajare. Dar la fel de importantă este capacitatea de a o produce rapid, de a avea lanțuri de aprovizionare reziliente și o industrie capabilă să răspundă fără întârzieri provocărilor de securitate”, a afirmat ministrul. „Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor” „Aceasta este și direcția susținută de Secretarul General al NATO, Mark Rutte. De aceea, în marja Summitului NATO de la Ankara, în cadrul NATO Defence Industry Forum, ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor, dezvoltarea programelor comune de achiziții și extinderea capacităților de producție în statele aliate”, a scris Miruță. Ministrul Apărării a specificat că „forța NATO nu se măsoară doar în efective și echipamente. Se măsoară și în capacitatea de a produce, de a inova și de a livra atunci când situația o cere”. „România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare”, a transmis ministrul. „Depinde de noi să valorificăm această oportunitate și să transformăm industria românească de apărare într-un pilon al securității naționale și al Alianței”, a conchis Radu Miruță.

Uber își amână extinderea serviciilor de livrare a mâncării. România, afectată de decizie

Uber a suspendat cea mai mare parte a planurilor sale de extindere a serviciului de livrare de mâncare în Europa. România se află printre țările afectate de decizie. La doar câteva luni după ce Uber a anunțat că extinde serviciile de livrare de mâncare în Europa, acestea au fost suspendate. Gigantul cu sediul în San Francisco își continuă eforturile de a achiziționa cel mai mare rival al său de pe continent, relatează Financial Times. Printre statele afectate de această decizie se află Austria, Norvegia și Grecia. Schimbarea de direcție vine la numai cinci luni după ce Uber a anunțat extinderea serviciului său de livrare de mâncare în Europa, care includea și lansări în Cehia și România. Sursă foto: Shutterstock Reorientare spre piețele existente Grupul continuă să urmărească achiziționarea Delivery Hero. Oferta sa de 10 miliarde de euro pentru compania cu sediul la Berlin a fost respinsă în luna mai. Uber a declarat pentru Financial Times că a decis să oprească extinderea după „succesul uriaș” al lansărilor din Finlanda și Danemarca. Totodată, intenționează să se concentreze pe „menținerea ritmului de creștere” pe piețele în care este deja prezentă. Un reprezentant al industriei a declarat că această pauză ar putea facilita analiza autorităților europene din perspectiva legislației concurenței în cazul unei eventuale preluări a Delivery Hero. O astfel de tranzacție ar urma, cel mai probabil, să fie atent examinată din cauza suprapunerii semnificative dintre piețele pe care operează cele două companii. Delivery Hero este prezentă în Austria, Norvegia și Cehia prin brandul Foodora, în Grecia prin serviciul efood, iar în România prin brandul Glovo. Însă planurile de extindere s-au confruntat cu dificultăți. Luna trecută, Susan Anderson, responsabilă la nivel global pentru divizia de livrări, și-a anunțat plecarea din companie după doar 12 luni în funcție. Deși Uber Eats a câștigat cotă de piață în Regatul Unit, Franța și Germania, în Statele Unite a pierdut teren în fața DoorDash, care și-a majorat cota de piață la 64%, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul pandemiei de coronavirus. Prin comparație, Uber deține o cotă de 31% din piața americană, potrivit datelor YipitData.

România, victorie istorică la baschet masculin în fața Greciei!

Naționala masculină de baschet a României a obținut o victorie istorică împtriva puternicei echipe a Greciei, în Grupa B a preliminariilor Cupei Mondiale din 2027. Partida de la Oradea a adus primul succes al tricolorilor în fața Greciei după 52 de ani, adversara fiind medaliată cu bronz la ultimul Campionat European. România a învins Grecia la baschet masculin, într-una dintre cele mai mari surprize din istoria calificărilor la Cupa Mondială Echipa țării noastre s-a impus cu 73-66 (35-38), în Oradea Arena, în Grupa B a preliminariilor Cupei Mondiale din 2027. Succesul istoric s-a datorat evoluția senzaționale din ultimul sfert a formației pregătită de Mihai Silvășan, România câștigând parțialul cu un incredibil 22-8. România a învins Grecia la baschet masculin, într-una dintre cele mai mari surprize din istoria calificărilor la Cupa Mondială. Foto: FIBA basketball Grecia avea șansa să se califice în faza următoare a competiției dacă ar fi câștigat, dar succesul „tricolorilor” menține Grupa B deschisă. Cu un efort defensiv incredibil, România a șters un deficit de 14 puncte. Momentul crucial s-a produs la 69-66 în ultimul minut, când Emi Cate a blocat o încercare de „layup”. Grecia se află pe locul 12 în clasamentul mondial, în timp ce România este doar pe 63. Diferența de 51 de poziții este cea mai mare în defavoarea unei echipe care s-a impus în aceste preliminarii. După ce a strălucit cu U-BT Cluj-Napoca, Daron Russell continuă să fie eroul baschetului din România, înscriind 20 de puncte în această victorie istorică. De asemenea, Lucas Tohatan a jucat cel mai bun meci al lui la națională, cu 13 puncte și 6 pase decisive. De precizat că 10 jucători diferiți au punctat pentru echipa lui Silvasan. După acest succes istoric, România are șanse să ajungă în runda următoare. „Tricolorii” joacă duminică ultimul meci din grupă, cu Muntenegru, la Bar. Ce a spus antrenorul Mihai Silvășan după victoria senzațională cu Grecia În clasament, pe primul loc se află Grecia, cu 8 puncte, urmată de România, 7 puncte, Portugalia și Muntenegru, câte 6 puncte și un joc mai puțin. Primele trei clasate se califică în faza următoare a preliminariilor. Anterior, România a fost învinsă acasă de Muntenegru, iar cu Portugalia și-a împărțit victoriile. „De obicei, apărarea este aspectul pe care îl poți controla. În atac poți spera să îți creezi aruncări bune, însă nu îți vor intra de fiecare dată. În apărare, însă, printr-o concentrare și un efort exemplar, poți controla lucrurile mult mai bine decât în faza ofensivă. Cred că am reușit să facem acest lucru. România a învins Grecia la baschet masculin, într-una dintre cele mai mari surprize din istoria calificărilor la Cupa Mondială. Foto: FIBA basketball Evident, nu a fost perfect, însă ne-am bazat pe o defensivă foarte puternică. Și am reușit. Recuperările s-au transformat în puncte pe contraatac pentru noi. Cred că avem un avantaj când recuperăm sau interceptăm și plecăm în tranziție, mai ales când jucăm cu doi conducători de joc, fie cu Lucas și Fatts, fie cu Şomăcescu și Fatts. Una peste alta, povestea acestui meci a fost scrisă, iar acum mergem mai departe. Ne concentrăm pe următorul meci. Este o victorie mare. Mă bucur că am reușit să învingem Grecia, mă bucur că am fost pe bancă la această victorie și că am avut o atmosferă senzațională în echipă. Cred că, de cele mai multe ori, atmosfera și chimia din cadrul unei echipe fac diferența dintre victorie și înfrângere”, a explicat Mihai Silvășan, potrivit GSP.

Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. Țara are și printre cei mai puțini absolvenți șomeri

Top rușinos pentru România. O diplomă universitară rămâne un avantaj la angajare, însă perspectivele diferă semnificativ între statele europene. Potrivit unei analize bazate pe date Eurostat, România se află printre țările cu cea mai redusă rată a șomajului în rândul absolvenților de studii superioare. De asemenea, avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. România se numără printre statele cu cele mai mici rate ale șomajului în rândul absolvenților de studii superioare. Alături de România, Republica Cehă, Polonia și Bulgaria au sub 1,5% șomaj în această categorie. La polul opus se află Macedonia de Nord, Turcia și Bosnia-Herțegovina, iar dintre statele UE, Grecia înregistrează cea mai ridicată rată. Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE Rate ale șomajului Cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul absolvenților se înregistrează în Macedonia de Nord, Turcia și Bosnia-Herțegovina, cu aproximativ 7%. În Uniunea Europeană, Grecia conduce clasamentul, cu circa 6%, urmată de Spania și Franța. Media la nivelul UE este de 3,6%, iar Italia și Germania se situează în jurul pragului de 3%. Deși are una dintre cele mai dinamice economii din UE, Spania înregistrează cea mai mare rată generală a șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 54 de ani, de peste 9%. La nivelul Uniunii Europene, media pentru această categorie de vârstă este de 5,4%. Spania are o rată a șomajului de peste 9%; Serbia are o rată a șomajului de 8,7%; Turcia are o rată a șomajului de 7,5%; Italia are o rată a șomajului de 6,6%; Franța are o rată a șomajului de 6,1%; Germania are o rată a șomajului sub 4%; Republica Cehă are o rată a șomajului de 2,4%; Malta are o rată a șomajului de 2,5%; Polonia are o rată a șomajului de 2,7%; Olanda are o rată a șomajului de 2,9%. Avem cei mai mulți tineri fără muncă și fără studii Peste 10% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană nu lucrează, nu studiază și nu participă la programe de formare profesională. Rata medie a tinerilor din categoria NEET este de 11% la nivelul UE, însă valorile diferă semnificativ de la un stat la altul. România se află în acest clasament, având 19% dintre tineri în categoria NEET. Italia, Bulgaria și Grecia au peste 13%, arată Euronews. La polul opus se află Olanda, cu 5%. În ultimii 10 ani, ponderea tinerilor din categoria NEET a scăzut cu peste 4% la nivelul Uniunii Europene. Cele mai mari progrese au fost înregistrate în Italia și Grecia, în timp ce Germania, Luxemburg și Austria au raportat ușoare creșteri. Analiza arată că nu există un profil clar al tinerilor NEET. Femeile sunt ușor mai afectate decât bărbații, iar tinerii din mediul rural prezintă un risc ceva mai ridicat de a ajunge în această situație. Sursă foto: Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)

Rusia a atacat România! Ministerul de Externe a reacționat: Nu vom lăsa situația fără consecințe!

Scandalul de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj continuă să genereze tensiuni între Rusia și România, iar Ministerul de Externe de la Moscova a lansat mai multe amenințări după decizia luată de Emil Boc. Reamintim că edilul din Cluj-Napoca a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, iar acest lucru nu a fost trecut cu vederea de către ruși. Reacția Ministerului de Externe de la Moscova Emil Boc a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj. Din această cauză, oficialii ruși au decis să își retragă toți sportivii din competiție, în semn de protest. Acum, de la Moscova a venit o reacție dură, iar Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a luat atitudine și a transmis un mesaj ferm. „Participanții ruși la competiția de gimnastică ritmică FIG World Challenge Cup, desfășurată în orașul românesc Cluj-Napoca în perioada 26-28 iunie, s-au confruntat cu un nou exemplu de arbitrar vădit și de politizare a sportului internațional. Contrar deciziilor recente ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea tuturor restricțiilor aflate în vigoare și restabilirea deplină în drepturi a sportivilor noștri, acestora li s-a interzis utilizarea drapelului național și a imnului național la competiția desfășurată în România. Singura reacție posibilă și firească din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție. Situația pare cu atât mai absurdă cu cât menținerea așa-numitelor sancțiuni împotriva gimnastelor noastre a fost impusă de primarul local, sub pretextul declarațiilor de rutină privind combaterea «statului agresor»”, a fost reacția Zaharovei, postată pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România. Rusia cere măsuri drastice împotriva României Maria Zaharova a continuat și a precizat că România nu trebuie să mai poate candida pentru organizarea competițiilor sportive importante. Totodată, aceasta a precizat că Rusia nu va accepta ca această situație să rămână fără consecințe. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu». Este regretabil că rusofobia cultivată în România în toți acești ani produce asemenea efecte monstruoase. Scoate la iveală dezordinea care domnește acolo, unde unor personaje întâmplătoare li se permite să acționeze în mod arbitrar și să compromită o țară care, în mod evident, nu este capabilă să asigure condiții egale pentru participanții la competiții internaționale de anvergură. În consecință, ar trebui să fie privată de dreptul de a candida pentru organizarea unor asemenea competiții. Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe”, a mai spus Maria Zaharova.

Se negociază orgoliile unui singur om. Alexandru Rogobete spune că românii nu vor accepta ca țara să fie blocată de ambiții personale

Alexandru Rogobete a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a participat la Forumul Național PES Activists România și la Gala Premiile Solidarității, la invitația vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu. „M-a bucurat să văd o sală plină, cu sute de oameni, dintre care foarte mulți tineri. Oameni care nu au renunțat să creadă în comunitate, în solidaritate și în puterea faptelor făcute doar pentru a face bine, fără să aștepte ceva în schimb”, a scris Rogobete. „Am întâlnit reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai societății civile care au demonstrat, de-a lungul timpului, că un parteneriat corect, onest și transparent cu autoritățile locale și centrale poate schimba vieți. Fără calcule politice. Fără interese ascunse. Doar pentru oameni.”, a adăugat acesta fostul ministru al Sănătății. Rogobete a vorbit despre actuala situație politică și administrativă, pe care a descris-o drept dificilă. „Traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere politic și administrativ. Nu se negociază proiecte, nu se negociază principii și nici o viziune pentru viitorul României. Din păcate, se negociază orgoliile unui singur om”, a spus el. Rogobete susține că negocierile au loc „în spatele ușilor închise”, iar termenul „reformă” este folosit mai degrabă ca instrument politic. „Cuvântul «reformă» a ajuns să fie folosit mai degrabă ca instrument de propagandă decât ca angajament pentru schimbare”, a afirmat acesta. El a mai spus că există oameni politici care evită dialogul direct cu cetățenii și preferă să construiască „percepții în loc de rezultate”. „Vedem oameni care evită dialogul direct cu cetățenii, care preferă să se ascundă în spatele postărilor și al algoritmilor bine plǎtiți, construind percepții în loc de rezultate. Vorbesc despre reformă, dar lasă în urmă doar contracte și înțelegeri, nu schimbări reale pentru oameni”, a mai transmis Alexandru Rogobete. Acesta a subliniat că românii „nu vor accepta ca țara să fie blocată de ambiții personale”. „O să fie bine! Pentru că România este mai mare decât orgoliile oricărui politician”, a conchis Rogobete.

UE bagă Bulgaria în procedura de deficit și îi impune limite

Consiliul Uniunii Europene a confirmat formal decizia Comisiei Europene din prima parte a lunii iunie. Bulgaria, aflată sub procedura de deficit excesiv, trebuie să ia măsuri fiscale de corecție pentru a limita creșterea cheltuielilor publice.  Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al UE, conform declarației Consiliului. UE a stabilit limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor publice ale Bulgariei. Recomandările UE pentru reducerea deficitului Bulgariei, la 6 luni după aderarea la zona euro UE i-a recomandat Bulgariei să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029. Sunt parametri meniți să asigure scoaterea Bulgariei din deficit excesiv până în 2029.Consiliul a stabilit și un calendar pentru a se conforma. Bulgaria trebuie să prezinte măsuri relevante și proiectul de plan bugetar pentru 2027 până la 15 octombrie 2026. Documentul trebuie prezentat Comisiei Europene și grupului Euro. Bulgaria are de întocmit un raport de două ori pe an și să ofere actualizări în fiecare primăvară privind progresul realizat. Excepții pot fi numai în cazul cheltuielilor pentru apărare Cadrul UE permite o flexibilitate privind obiectivele fiscale ale Bulgariei până în 2028, cu condiția să nu se abată de la cheltuielile pentru apărare. Cheltuielile nete pentru apărare pot deăși limitele recomandate cu 0,6 – 0,9%. După 2028, statul bulgar poate să aibă parte de mai multă flexibilitate dacă cheltuielile sunt legate de livrări militare deja contractate.Potrivit Novinite, ministerul Finanțelor din Bulgaria a prezentat un proiect de buget de stat pentru 2026, fiind prognozat un deficit de 5,7% din PIB. 2026 – 5,7% 2027 – 3,8% 2028 – 3,0% Proiectul de buget urmează să fie prezentat Consiliului de Miniștri la 1 iulie și trimis Parlamentului, a anunțat vicepremierul și ministrul Finanțelor, Galab Donev. Cum se descurcă România în comparație cu Bulgaria, care a avut un deficit mai mare România are probleme economice din 2024, când a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9% din PIB. Țara noastră a devenit campioana deficitului bugetar în UE în 2025, când datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor de atunci și membru PNL, a spus că premierul social-democrat Marcel Ciolacu i-a ignorat avertismentele. România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde de lei. În 2026, datoria guvernamentală este estimată la 61,6% din PIB și va urca la 63,4% din PIB în 2027. Ilie Bolojan, premierul României din 23 iunie 2025 până la demisia prin moțiune de cenzură din 5 mai 2026, s-a angajat să reducă deficitul prin măsuri de austeritate. A crescut TVA de la 19 la 21% în primul pachet de măsuri de austeritate, fiind întâmpinat cu proteste. Al doilea pachet de măsuri a vizat sectorul public prin reducerea personalului și a cheltuielilor de la mai multe instituții de stat. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,3 miliarde de lei în primele 5 luni ale anului 2026. „Deficitul s-a redus aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock

Rusia a luat decizia și a anunțat oficial România: S-a terminat!

Ambasada Rusiei în România a lansat un comunicat oficial cu privire la situația sportivilor ruși de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, care se desfășoară la Cluj-Napoca, în perioada 26-28 iunie. Înaintea evenimentului, Emil Boc (59 de ani) a făcut un anunț controversat. Concret, primarul din Cluj-Napoca a spus că imnul și steagul Rusiei vor fi interzise la CM. Rusia și decizia luată în legătură cu participarea sportivilor săi la Cupa Mondială de gimnastică ritmică: „Nevoiți să renunțe” Federația Internațională de Gimnastică a ridicat interdicția valabilă pentru sportivii ruși, care pot concura de acum sub steagul țării lor. Totodată, imnul Rusiei poate fi intonat pentru gimnaști înainte de startul probelor. Decizia a fost luată la patru ani de la interdicția inițială, apărută ca urmare a conflictului armat declanșat de către Vladimir Putin (73) în Ucraina. Emil Boc a solicitat FIG să aplice măsurile care erau în vigoare atunci când orașul Cluj-Napoca și-a asumat organizarea Cupei Mondiale, iar acum, rușii au venit cu replica: „Sportivii noștri au fost nevoiți să renunțe la participarea la competiția desfășurată la Cluj-Napoca”. „Sportivii ruși au fost nevoiți să renunțe la participarea la competiția de gimnastică ritmică FIG World Challenge Cup, desfășurată în perioada 26–28 iunie 2026 la Cluj-Napoca, ca urmare a poziției părții române, care nu a asigurat posibilitatea participării depline a echipei naționale a Rusiei, în pofida deciziilor Federației Internaționale de Gimnastică (FIG) din 17 mai 2026 și ale Uniunii Europene de Gimnastică (European Gymnastics) din 24 mai 2026 privind anularea măsurilor restrictive aplicate anterior (Ad-Hoc Rules) și restabilirea deplină în drepturi a sportivilor ruși. Autoritățile locale au refuzat să ofere delegației noastre posibilitatea de a evolua sub Drapelul de Stat al Federației Ruse și cu intonarea Imnului de Stat al Federației Ruse. Acest fapt contravine principiilor fundamentale ale Cartei Olimpice, care prevăd egalitatea participanților la competițiile sportive și inadmisibilitatea discriminării pe criterii de cetățenie sau apartenență națională. Sportul este menit să unească popoarele, să consolideze înțelegerea reciprocă și să servească păcii, nu să devină ostatic al conjuncturii politice și instrument al răspunderii colective. Gimnaștii ruși sunt, de-a lungul a numeroase decenii, lideri recunoscuți ai sportului mondial, iar performanțele lor au adus o contribuție neprețuită la dezvoltarea gimnasticii ritmice. Regretăm sincer că suporterii europeni au fost din nou privați de posibilitatea de a urmări performanțele excepționalilor sportivi ruși. Le urăm gimnaștilor noștri, antrenorilor și întregii delegații ruse tărie de caracter, noi victorii strălucite și rezultate remarcabile la viitoarele competiții internaționale”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei în România. Președintele FR de Gimnastică Ritmică: „Sportul nu ar trebui să aibă vreo legătură cu politica” La o zi după mesajul lui Emil Boc, Irina Deleanu (50), președintele Federației Române de Gimnastică Ritmică, a fost contactată de către jurnaliștii de la ProSport pentru a exprima un punct de vedere pe marginea subiectului. Printre altele, Deleanu a subliniat faptul că nu ar trebui să existe o conexiune între sport și factorul politic. „Am văzut decizia autorităților locale de a interzice imnul și steagul Rusiei la competiția de la Cluj. Noi suntem acum între ciocan și nicovală. Suntem prea mici pentru a ne putea lupta cu doi coloși așa de mari. Totuși, trebuie spus faptul că în această competiție vorbim de niște copii, iar sportul nu ar trebui să aibă vreo legătură cu politica. Prin această decizie putem risca organizarea Campionatului Mondial de anul viitor și chiar sancțiuni din partea Federației Internaționale de Gimnastică, sancțiuni ce ar putea veni direct către Federația Română de Gimnastică, afiliată la forul internațional. Eu sper să nu se ajungă atât de departe”, a spus Irina Deleanu pentru ProSport. „Steagul și imnul Rusiei nu pot fi utilizate la Cluj-Napoca. Respectăm poziția României și Uniunii Europene în acest domeniu. Susțin sportul și competițiile sportive, însă nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor din Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene”, e mesajul venit din partea lui Emil Boc