România s-a calificat în finala Eurovision
A doua semifinală a concursului Eurovision a avut loc joi la Viena. România a intrat a treia în concurs, marcând revenirea în competiție după doi ani de absență. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Potrivit site-ului oficial al competiției, din a doua semifinală s-au calificat zece concurenți: Bulgaria (DARA – Bangaranga), Ucraina (LELÉKA – Ridnym), Norvegia (JONAS LOVV – YA YA YA), Australia (Delta Goodrem – Eclipse), România (Alexandra Căpitănescu – Choke Me), Malta (AIDAN – Bella), Cipru (Antigoni – JALLA), Albania (Alis – Nân), Danemarca (Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem) și Cehia (Daniel Zizka – CROSSROADS). Cinci concurenți nu au obținut joi calificarea: Azerbaidjan (JIVA – Just Go), Luxemburg (Eva Marija – Mother Nature), Armenia (SIMÓN – Paloma Rumba), Elveția (Veronica Fusaro – Alice) și Letonia (Atvara – Ēnā). Sâmbătă, marea finală Sursa citată arată că rezultatul semifinalei a fost determinat printr-o combinație între votul juriului și votul publicului, provenit de la spectatori din întreaga lume, fiecare având o pondere de 50%. Votul publicului a avut loc în timpul transmisiunii în direct a emisiunii. Cele 10 țări calificate se vor alătura celor calificate din prima semifinală, care a avut loc marți, precum și celor din „Big 4” (Franța, Germania, Italia și Regatul Unit), plus câștigătoarea ediției precedente, Austria. Moldova se numără printre țările calificate în prima semifinală. Marea finală este programată sâmbătă, 16 mai.
Ursula von der Leyen „Felicitări, România!”
Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR. Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj românilor, după ce a validat cererea de plată a României, preia G4Media. „Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite. Să menținem impulsul și să profităm la maximum de #NextGenEU în țara voastră”, a scris Ursula von der Leyen pe X. A patra tranșă Comisia Europeană a confirmat în mod oficial validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro. „Mă bucur că astăzi Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro. Se convine să le mulţumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei, România primeşte o importantă sumă de bani. E un lucru important. Asigură fluxurile de plăţi, începând cu luna iunie. În aşa fel putem plăti constructorii şi beneficiarii noştri”, a spus joi Ilie Bolojan. „Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene”, a mai spus şeful Executivului. Evaluarea Comisiei Europene Comisia Europeană a emis astăzi o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro din PNRR. Acest pas se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea vizează: consolidarea procesului decizional guvernamental avansarea digitalizării îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului educațional. Jaloanele îndeplinite Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale cloud guvernamentale. Peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura își propune să modernizeze administrația publică prin îmbunătățirea partajării datelor. Permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat. Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei: România a adoptat măsuri pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe mai mari pe proprietatea celor mai poluante vehicule. Și reducerea progresivă a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune . Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul său fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind conformitatea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități
Dragoș Pîslaru: Cu cererea de plată 4 aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare
„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat la Palatul Cotroceni despre cooperarea în apărare și securitate energetică
„Președintele Volodîmîr Zelenski a fost invitatul special al Summitului B9 de la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, am avut și consultări bilaterale excelente, continuând dialogul început în urmă cu două luni, în timpul vizitei oficiale a Președintelui Zelenski în România”, a scris Nicușor Dan într-o postare pe Facebook. Șeful statului a precizat că România și Ucraina vor colabora în mai multe domenii, inclusiv comerț, securitate energetică și industria de apărare. „Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație”, a transmis președintele României. Nicușor Dan a afirmat că Ucraina a acumulat experiență importantă în domeniul noilor tehnologii militare, iar România dorește să valorifice această expertiză. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare”, a adăugat Nicușor Dan. Nicușor Dan a subliniat că România va continua să fie un susținător ferm al parcursului european al Ucrainei.
Summitul Formatului Bucureşti 9 şi al Ţărilor Nordice are loc miercuri în Capitală. Agenda reuniunii
Preşedintele Nicuşor Dan găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA și Ucrainei. Vor fi prezenţi secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar şi alţi preşedinţi, premieri şi miniştri ai Apărării. România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară – după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022 – consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic. Președintele Nicușor Dan va co-prezida lucrările alături de Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în calitate de stat co-fondator al formatului. Presedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki (S), este primit de presedintele Nicusor Dan (D), la Palatul Cotroceni, marti, 12 mai 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Lista oficială a participanților la Summitul B9 din 13 mai La București vor fi prezente 16 delegații străine la nivel de șef de stat, de guvern sau reprezentanți guvernamentali: Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria Aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia Secretarul General NATO Mark Rutte Invitați speciali: Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională Presedintele Romaniei, Nicusor Dan, il primeste pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, aflat in prima sa vizita in Romania de la preluarea conducerii Aliantei, miercuri, 5 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Summitul va include o sesiune plenară și un dejun de lucru. La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declarație Comună. Co-președinții formatului, România și Polonia, alături de Secretarul General NATO, vor susține o conferință de presă. Obiective Summitul de la București va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara și urmărirea rezultatelor așteptate. Agenda reuniunii include: Creșterea cheltuielilor de apărare: implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și consolidarea bazei industriale transatlantice; Coerența strategică pe Flancul Estic: abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare și interoperabilitate; Sprijinul pentru Ucraina: importanța pentru securitatea europeană și transatlantică a unei soluționări juste și durabile a conflictului; Partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO: creșterea contribuției aliaților europeni (și Canadei) și intensificarea investițiilor în cercetare și inovare în domeniul apărării. Principalele mesaje ale României Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriei transatlantice de apărare. De asemenea, va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiție în securitatea Aliată. Presedintele Nicusor Dan sustine o declaratie de presa, marti, 5 mai 2026, la Palatul Cotroceni. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menține o atenție sporită asupra evoluțiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuși amenințării ruse, precum Republica Moldova. Nu în ultimul rând, va fi evidențiată necesitatea intensificării contribuțiilor europene la partajarea responsabilităților cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană”, mai transmite sursa citată. AUTORUL RECOMANDĂ: Președintele Poloniei, primit de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni Începe Summitul B9. Mark Rutte și Karol Nawrocki ajung marți la București. Vor fi primiți de președintele Nicușor Dan la Cotroceni
Victor Ponta: Dacă USR-ul de pe locul 4 vrea să conducă România, atunci și eu o să mă duc la Cotroceni în locul lui Nicușor pentru că am ieșit pe locul 4
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a ironizat faptul că USR, deși a ieșit la parlamentare pe locul patru conduce România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Mie îmi place de la propaganda asta cu care ne luptăm noi, ne mănâncă fiicații de 15 ani. Domnule, noi suntem pro-europeni. Păi mă voi știți cum e în Europa? Partidul de pe locul unu formează Guvernul. Nu, nu e așa, ăla de pe locul patru.” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a ironizat faptul că USR, deși a ieșit la parlamentare pe locul 4, conduce România. Acesta face o paralelă și spune că și el a ieșit la prezidențiale pe același loc. Diferența dintre cele două situații este că acesta nu conduce la Cotroceni. În spirit de glumă, Ponta menționează că a obținut chiar mai multe voturi decât USR, dar tot nu este la masa deciziilor. Fostul prim-ministru subliniază că partidul care iese pe locul unu formează Guvernul. Acesta ironizează vocile propagandei care promovează ideea de pro-european. Politicianul susține că în Europa, partidul de pe primul loc este cel care conduce țara și formează Guvernul, nu un partid aflat pe locul 4, așa cum se întâmplă la noi. „Mie îmi place de la propaganda asta cu care ne luptăm noi, ne mănâncă fiicații de 15 ani. Domnule, noi suntem pro-europeni. Păi mă, voi știți cum e în Europa? Partidul de pe locul unu formează Guvernul. Nu, nu e așa, ăla de pe locul patru. Mie îmi place că USR-ul a ieșit la parlamentare pe patru, cum am ieșit și eu la prezidențiale. Și dacă ei fac guvernul, mă duc și eu la Cotroceni să conduc președinția. E adevărat, eu am luat mai multe voturi decât ei, dar ei conduc România. Domnule, nu merge treaba asta. Așa e în Europa…”, a declarat politicianul.
Toți ochii pe București: Nicușor Dan găzduiește summitul B9. Cine participă și ce teme sunt pe agendă
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev. Agenda zilei Agenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO. Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO. În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei. Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu. Volodimir Zelenski prezent la București Un alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale. România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.
Cine va fi viitorul premier al României? Piețele de predicții pariază pe un tehnocrat, deși Grindeanu conduce la nume
Pe piața „Viitorul premier al Romania?”, Sorin Grindeanu este cotat cu aproximativ 24%, fiind urmat de Cătălin Predoiu, cu 16%. Piața are 24 de rezultate posibile și un volum de tranzacționare de aproximativ 270.500 de dolari, potrivit datelor afișate de Polymarket. Procente reprezintă probabilități implicite rezultate din prețurile la care utilizatorii cumpără și vând contracte. În paralel, o altă piață de pe aceeași platformă, dedicată întrebării dacă viitorul premier va fi tehnocrat, indică o probabilitate de 51% pentru scenariul „Da”. Această piață a fost lansată pe 6 mai 2026 și se actualizează în timp real, pe măsură ce apar noi tranzacții. Semnalul este și mai clar pe piața privind apartenența politică a viitorului premier: opțiunea „Independent/Technocrat” este cotată la 58%, urmată de PSD, cu 20%. Astfel, deși cei mai bine plasați candidați individuali sunt politicieni, piața pare să acorde un avantaj scenariului în care Palatul Victoria ar fi preluat de o persoană fără afiliere politică directă sau cu profil tehnocrat. Totuși, informațiile trebuie privite cu prudență. Polymarket este o platformă de predicții bazată pe tranzacții cu bani reali, nu un instrument sociologic. Cotele pot reflecta percepții de moment, speculații sau poziționări ale traderilor, iar probabilitățile se pot schimba rapid în funcție de negocierile politice și de informațiile apărute public. Platforma Polymarket este blocată/interzisă în România. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a introdus Polymarket pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României.
Miruță: De la începutul anului, 14 drone rusești au intrat în România. Trei au avut încărcătură explozivă
Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a participat marți, la Bruxelles, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE), desfășurată în formatul miniștrilor apărării. Mesajul principal al României a fost legat de importanța recalibrării, la nivel european și Aliat, a capabilităților de combatere a amenințărilor aeriene generate de acțiunile Federației Ruse împotriva Ucrainei, în contextul recentelor incidente cu drone rusești care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Ministrul român a prezentat recentul incident cauzat de căderea unor fragmente de dronă, purtând încărcătură explozivă, în municipiul Galați. Miruță a spus că, de la începutul anului, au avut loc 14 incidente în care drone ruseşti au intrat în România, trei dintre acestea purtând încărcătură explozivă. Acestea au încǎlcat, astfel, spațiul aerian european şi euro-atlantic, potrivit unui comunicat al MApN. Ministrul român a spus că este necesarǎ abordarea acestor amenințări ca o provocare comunǎ, care vizeazǎ întreaga securitate europeanǎ. Mark Rutte, prezent la discuții Cu privire la sprijinul pentru Ucraina, oficialul român a reiterat importanța menținerii unei susțineri coordonate și predictibile pentru consolidarea capacității de apărare a statului ucrainean. „În legătură cu eforturile de creștere a producției industriale în cooperare cu Ucraina, ministrul Miruță a susținut oportunitatea avansării modelului joint ventures, indicând că instituțiile UE pot facilita aceste eforturi ale statelor membre împreună cu Ucraina. El a subliniat oportunitatea creșterii capacităților de producție în UE printr-o mai bună cartografiere a facilităților industriale existente pe întregul teritoriu european și interconectarea acestora într-o logică de creștere a sinergiilor, cumulării valorii adăugate a acestora, pentru că numeroase facilități, chiar dacă nu dețin tehnologii de producție, ar putea contribui prin opțiuni de testare, evaluare și certificate”, se mai spune în comunicat. La discuții au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov.
Nicușor Dan, răspuns la cea mai arzătoare întrebare a momentului: România trebuie să aleagă între Europa și America?
Cu ocazia summit-ului B9 pe care îl găzduiește, președintele Nicușor Dan a fost răspuns, marți, 12 mai, la cea mai arzătoare întrebare a momentului. „România trebuie să aleagă între Europa și America?”, este întrebarea care i s-a pus liderului de la Cotroceni. Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat așteptat. „Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale”, a transmis el. Nicușor Dan: „Nu trebuie să amestecăm lucrurile” Mai departe, Nicușor Dan a precizat că lucrurile nu trebuie amestecate, deși unii încearcă agitarea apelor. „Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale, însă nu cred că trebuie să amestecăm lucrurile. Noi, în România, avem evident o dezbatere internă pe chestiunii interne, nu cea mai fericită, dar se mai întâmplă în democrație. Pe de altă parte, nu s-a schimbat absolut nimic în orientarea strategică a României, nici în relația cu Uniunea Europeană, nici în relația cu NATO, nici în relația cu Statele Unite”, a spus președintele. El a vorbit într-o conferință internațională „Black Sea and Balkans Security Forum”, organizată la București. Nicușor Dan a mai spus că „nu e vorba de o alegere” între Europa și SUA: „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic. Cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Și, de altfel, există proiecte complementare la nivelul Uniunii Europene, la nivelul NATO. Ăsta este unul din avantajele competitive ale României, că are o politică externă extrem, extrem de predictibilă de 20, poate chiar 30 de ani. Nimic nu s-a schimbat aici”, a mai spus Nicușor Dan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Ion Cristoiu: „Speriat c-a supărat-o pe Boieroaica de la Bruxelles cu Discursul din 9 mai, vizitiul Nicușor Dan îi pupă urmele de la picioare” Nicușor Dan se gândește tot mai mult la un guvern tehnocrat și are în minte și un nume de premier: „Este un scenariu care are șanse”