Presa maghiară scrie despre decizia Ucrainei care îi vizează direct pe românii din regiune
Până acum, Ucraina accepta dubla cetățenie doar cu cinci țări: Canada, SUA, Germania, Polonia și Cehia. Noua listă numără 29 de state, majoritatea membre ale Uniunii Europene. Decizia extinde semnificativ cercul țărilor cu care Kievul acceptă această practică. România și Ungaria sunt incluse alături de Austria, Franța, Italia, Spania, Belgia și alte state europene. Decretul a fost adoptat pe 8 mai 2026, notează transtelex.ro. Ce înseamnă concret pentru cetățenii ucraineni Cetățenii ucraineni care doresc o a doua cetățenie nu mai sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. Cei de etnie ucraineană din țările enumerate pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată. Decizia este relevantă și pentru ucrainenii stabiliți în Europa după izbucnirea războiului. Aceștia nu mai trebuie să aleagă între cetățenia ucraineană și cea a țării de adopție. Impactul asupra minorităților română și maghiară din Ucraina Presa maghiară subliniază importanța decretului pentru minoritățile din Ucraina. Aproximativ 400.000 de români și 100.000 de maghiari trăiesc ca minorități pe teritoriul ucrainean. Dubla cetățenie era deja o practică obișnuită în rândul acestor comunități. Pașaportul unui stat UE oferă drepturi extinse și avantaje economice semnificative. Noua reglementare poate reduce tensiunile diplomatice existente între Ucraina și statele vecine pe acest subiect. Un mesaj politic către Uniunea Europeană Extinderea listei transmite și un semnal politic clar. Kievul renunță la politica de excludere practicată până acum față de cetățenii statelor UE. Presa maghiară vede în această decizie un pas concret al Ucrainei pe drumul integrării europene.
De ce ideea unui premier tehnocrat este una proastă pentru România. Istoria ne arată limitele clare
De ce premierii tehnocrați reușesc rar fără sprijin politic. Lecții pentru România Istoria arată că guvernele tehnocrate pot funcționa doar în anumite condiții. În lipsa acestora, tehnocrații ajung rapid să depindă de aceleași partide pe care ar trebui, teoretic, să le înlocuiască temporar. Un premier tehnocrat este, de regulă, o persoană fără funcție de conducere într-un partid, selectată pentru competența profesională sau pentru credibilitatea sa instituțională. În Europa, astfel de premieri au venit adesea din bănci centrale, instituții europene, universități, administrație sau organisme internaționale. Italia, cazul cel mai cunoscut Italia este una dintre țările europene care au apelat cel mai des la guverne tehnocrate sau conduse de tehnocrați. În 1993, Carlo Azeglio Ciampi, fost guvernator al Băncii Italiei, a devenit premier într-un moment de criză majoră a sistemului politic, după scandalul de corupție Tangentopoli. În 1995, Lamberto Dini, fost director general al Băncii Italiei și fost ministru de Finanțe, a condus un guvern de tranziție după căderea executivului condus de Silvio Berlusconi. Mario Monti și Mario Draghi Mario Monti, fost comisar european, a fost numit premier în 2011, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro. Italia se confrunta cu presiuni puternice pe piețele financiare, iar guvernul Berlusconi își pierduse credibilitatea. Monti a reușit să calmeze temporar piețele și să adopte reforme fiscale, ale pensiilor și ale pieței muncii. Succesul său a fost însă limitat. Măsurile de austeritate au produs costuri sociale importante, economia a rămas slabă, iar sprijinul public pentru guvern s-a erodat. Când Monti a încercat să transforme capitalul tehnocratic într-un proiect electoral, rezultatul a fost modest. Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a condus Italia între 2021 și 2022. El a beneficiat de o reputație internațională excepțională și de o coaliție largă, formată pentru gestionarea pandemiei și a fondurilor europene de redresare. Guvernul său a fost perceput ca o garanție de stabilitate într-o perioadă dificilă. Totuși, și Draghi a căzut atunci când partidele din coaliție au retras sprijinul politic. Cazul Dragi este unul dintre cele mai clare exemple că autoritatea tehnocratică nu poate înlocui matematica parlamentară. Grecia: tehnocratul ca administrator al austerității În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a fost numit premier în 2011, într-un moment critic al crizei datoriilor. Misiunea sa era să asigure aplicarea acordului de bailout și să evite intrarea țării în incapacitate de plată. Papademos a obținut adoptarea unor măsuri cerute de creditorii internaționali, dar acestea au inclus reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și reforme dure. Votul din Parlament a avut loc pe fondul unor proteste violente la Atena. Guvernarea tehnocrată a evitat haosul financiar imediat, dar nu a produs consens social; dimpotrivă, a accelerat prăbușirea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor anti-sistem. Cehia și Tunisia: exemple de mandat limitat Există și cazuri în care guvernele tehnocrate au fost considerate relativ reușite. În Cehia, Jan Fischer, fost șef al Biroului de Statistică, a condus între 2009 și 2010 un guvern tehnocrat cu mandat limitat. Cabinetul său a avut ca principal obiectiv administrarea țării până la alegeri, fără să deschidă reforme majore sau teme ideologice. Tocmai această limitare a mandatului a contribuit la stabilitate. Un alt exemplu este Tunisia, unde Mehdi Jomaa a condus un guvern tehnocrat în 2014, după o criză politică severă. Guvernul său a făcut parte dintr-un acord mai larg între partide și societatea civilă, care a permis adoptarea unei noi Constituții și organizarea de alegeri. România: precedentul Cioloș România are deja un precedent relevant. Dacian Cioloș a fost numit premier în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, pe fondul protestelor declanșate de tragedia de la Colectiv. Guvernul său a fost prezentat drept unul tehnocrat, cu un mandat de aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Cabinetul Cioloș a avut câteva zone în care a fost apreciat: transparență administrativă, unele măsuri în sănătate, fonduri europene și reforme punctuale. În același timp, guvernul a fost dependent de un Parlament controlat de partide care nu îi aparțineau. Mandatul scurt a limitat capacitatea de reformă. După alegerile din 2016, puterea politică a revenit la partide, iar multe dintre direcțiile deschise de guvernul tehnocrat au fost încetinite sau abandonate de PSD-ul lui Liviu Dragnea. PSD și-a concentrat campania pe atacuri la premierul tehnocrat pe care în teorie îl sprijinea indirect. La prima vedere, ideea poate părea convenabilă. Un premier fără carnet de partid, cu profil profesional solid, ar putea fi prezentat ca o soluție de calmare, mai ales într-un moment în care partidele nu reușesc să refacă o majoritate stabilă. În realitate, pentru România de astăzi, un premier tehnocrat ar avea un spațiu de manevră foarte limitat și riscă să devină mai degrabă un paravan politic decât un instrument real de reformă. Problema centrală este deficitul. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În acest context, viitorul guvern nu va avea de administrat o perioadă liniștită, ci una în care sunt necesare măsuri nepopulare: reducerea cheltuielilor, reforme administrative, corectarea dezechilibrelor bugetare și îndeplinirea jaloanelor pentru fondurile europene. Tocmai aici apare limita unui premier tehnocrat. El ar putea propune reforme, dar nu le-ar putea impune singur. Orice măsură fiscală, orice restructurare administrativă și orice reformă cu impact bugetar ar avea nevoie de voturi în Parlament. Partidele care l-ar instala ar putea, în același timp, să-i blocheze proiectele, să le amâne, să le dilueze sau să-l amenințe permanent cu o moțiune de cenzură. România tocmai a văzut cât de rapid poate fi folosită o moțiune de cenzură ca instrument de reglare politică. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a strâns 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Un premier tehnocrat ar intra, așadar, în funcție cu o vulnerabilitate structurală: nu ar avea partid propriu, nu ar controla o majoritate și nu ar putea disciplina parlamentarii care îi dau votul de învestitură. În loc să fie un premier al reformelor, ar putea deveni un premier al compromisurilor minimale.
Eurobarometru 2026: Românii au mai multă încredere în UE decât în instituțiile proprii. 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională
Cel mai recent sondaj Eurobarometru scoate la iveală o realitate dureroasă: îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică a românilor. Astfel, potrivit datelor culese, 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională. În același timp, 41% dintre români consideră inflația ca fiind cea mai gravă problemă națională. Românii, nemulțumiți de țara lor Eurobarometrul 2026 a fost publicat în aceste zile. La sondaj au luat parte cetățeni din toate țările membre ale UE, inclusiv România. Au fost chestionați 1054 de români, în perioada 12-31 martie. Datele din piață arată faptul că românii sunt considerabil mai nemulțumiți de situația economică națională decât media înregistrată la nivelul UE. 29% dintre români consideră situația economiei naționale ca fiind „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE, percepția este ceva mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive și 60% negative, scrie Mediafax. Legat de situația financiară a fiecărei gospodării, doar 54% dintre românii care au participat la sondaj s-au declarat mulțumiți. Media UE este de 75%. Mai departe, 48% dintre români cred că anul viitor se va înrăutăți situația economică a țării. Participanții au fost întrebați și care sunt primele două probleme ale țării din care provin. Aici, rezultatele obținute arată diferențe în percepția românilor față de ceilalți cetățeni din UE. Concret, 41% dintre români au menționat că prețurile în creștere și inflația reprezintă principala grijă, pe locul al doilea fiind cea privind situația economică generală (27%). Câți români au o imagine pozitivă despre UE Pe de altă parte, românii au o viziune relativ optimistă asupra Uniunii Europene. 44% dintre ei proiectează o imagine pozitivă a UE (45% este media europeană), iar 61% se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (60%, media europeană). Mai departe, Eurobarometrul arată că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană (48%) decât în propriul Guvern (31%) sau Parlament (25%). Referitor la principalele probleme cu care se confruntă UE în prezent, percepția românilor arată următorul clasament: conflictul din Orientul Mijlociu (24%), situația internațională (17%) și războiul din Ucraina (17%). Datele mai arată că sprijinul pentru Ucraina rămâne majoritar, însă cifrele diferă dacă ne uităm separat la sprijinul privind echipamentul militar și la ajutorul umanitar. 56% dintre românii chestionați aprobă sprijinul financiar și umanitar pentru Kiev (față de 75% în UE). În privința finanțării de echipamente militare pentru Ucraina, 45% dintre români sunt de acord cu acest lucru, față de 56% media UE. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Unde este cea mai sigură și cea mai poluată apă de la robinet din Europa. România, printre ultimele locuri în UE
În același timp, state precum Finlanda, Olanda sau Elveția au obținut scoruri maxime pentru siguranța apei și sistemele de sanitație. Conform Environmental Performance Index, România a obținut un scor de 56 de puncte privind protecția populației față de apa nesigură și problemele de sanitație. Doar Moldova, Georgia, Albania, Letonia și Lituania au avut rezultate comparabile sau mai slabe în Europa. La polul opus, Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Elveția și Marea Britanie au primit scorul maxim de 100 de puncte. Experții spun că diferențele sunt influențate de investițiile în infrastructură, tratarea apei și gradul de poluare a apelor subterane, mai scrie Euronews. Poluarea apelor subterane rămâne o problemă majoră Agenția Europeană de Mediu avertizează că peste 20% din apele subterane din UE sunt într-o stare chimică slabă. Printre substanțele identificate se numără mercurul, cadmiul, pesticidele și așa-numitele „forever chemicals” (PFAS), compuși extrem de rezistenți care persistă în mediu ani la rând. În Luxemburg, 79% dintre corpurile de apă subterană analizate nu au atins standardele europene de calitate în 2025. Probleme importante au fost raportate și în Cehia, Belgia și Germania. Fertilizatorii și pesticidele cresc costurile pentru apă potabilă Nitrații proveniți din agricultură reprezintă una dintre cele mai mari surse de contaminare. Comisia Europeană estimează că tratarea nitraților din apă ajunge să coste Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro anual. Limita europeană este de 50 mg de nitrați pe litru, însă această valoare a fost depășită în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa. Autoritățile europene au introdus din 2022 o listă specială de monitorizare pentru compuși considerați disruptori endocrini, precum beta-estradiolul și nonilfenolul. Aceste substanțe pot afecta sistemul hormonal și sunt tot mai frecvent detectate în sursele de apă. Potrivit Water Atlas, acidul trifluoroacetic (TFA), asociat pesticidelor moderne, a fost identificat în 94% dintre probele de apă de la robinet analizate în 11 state UE. În plus, cercetătorii au detectat PFAS în aproximativ 23.000 de locații din Europa. Apa subterană, resursă esențială pentru Europa Apa subterană furnizează aproximativ 65% din apa potabilă din Uniunea Europeană și aproape un sfert din necesarul pentru irigații agricole. Specialiștii avertizează că presiunea asupra acestei resurse crește constant, pe fondul poluării industriale, agriculturii intensive și schimbărilor climatice. „Ideea că râurile și lacurile se pot curăța singure s-a dovedit a fi o iluzie”, au transmis autorii Water Atlas.
NEBUNIE! România s-a calificat în sferturile Campionatelor Mondiale după o partidă dramatică
Echipa României a rămas în cursa pentru o medalie la Campionatul Mondial, după ce s-a calificat dramatic în sferturile de finală ale competiției. În aceste zile este în plină desfășurare Campionatul Mondial de tenis de masă de la Londra. „Tricolorele” s-au calificat în sferturi, deși au fost conduse de Egipt cu 1-2 în decisiv. Calificarea după o partidă dramatică în sferturile Campionatelor Mondiale ține România în lupta pentru medalii Performanță excelentă obținută de echipa feminină de tenis de masă a României! Bernadette Szocs, Andreea Dragoman și Elizabeta Samara au învins Egipt cu 3-2, revenind de la 1-2 în meciul decisiv, iar vineri vor lupta pentru calificarea în semifinale! Adversara se va alege dintre Franţa – Italia. În caz de victorie, echipa țării noastre va da în penultimul act peste un colos mondial, China sau Coreea de Sud. La ora partidei din OVO Arena Wembley, cele două echipe erau vecine în clasamentul mondial, România pe 7 și Egipt pe 8. Prima care a intrat la masa de joc a fost cea mai valoroasă jucătoare a noastră, Bernadette Szocs, care nu a stat prea mult la discuții cu Dina Meshref, învingând-o cu 3-0 (11-9, 11-6, 11-8). A urmat partida dintre Andreea Dragoman şi Hana Goda, care a avut nevoie de set decisiv pentru a fi decisă învingătoarea. Românca a început bine şi a luat primul set, însă în următoarele două a scăzut ritmul. Andreea a câștigat setul 4 cu 11-6, dar Goda a dat senzația că se află singură la masă în decisiv, cedând doar două puncte. Primul set al confruntării dintre Elizabeta Samara şi Farida Badawy a fost și cel mai ecrilibrat. S-a ajuns la 10-10 și a mai fost de 6 puncte pentru ca una dintre sportive să fie în avantaj. La adăpostul acestui mic avantaj, Samara a jucat mult mai relaxată în continuare și a câștigat fără emoții celelalte manșe. România va juca în sferturi cu Franța, iar în caz de victorie dă în semifinale peste China, liderul mondial de peste 4 ani, sau Coreea de Sud Calculele hârtiei au fost confirmate la meciul dintre Goda și Szocs. Egipteanca se află 6 poziții mai sus în clasamentul mondial, 20- față de 26, iar acest lucru s-a văzut la masa de joc. Și-a adjudecat primul set cu 11-6, Bernie l-a câștigat pe al doilea cu același scor, după care nu a mai făcut dață stilului adversarei. Practic, echipa calificată în sferturile de finală avea să se decidă după meciul decisiv, cel în care de o parte și de alta au fost Andreea Dragoman (locul 57 mondial) și Dina Meshref (50). Iar ca tensiunea să fie și mai mare, s-a ajuns în decisiv. Egipteanca a condus permanent la seturi pe tabela de marcaj, prima manșă fiind decisă cu 19-17. Andreea a egalat după un 11-6 scurt, Meshref a egalat câștigând setul al treilea cu același scor și, la acel moment, mai avea nevoie de un singur set pentru a duce Egipt în sferturile de finală ale Campionatului Mondial. Numai că Dragoman nu a dat înapoi nici măcar un singur pas. Sușținută de pe margine de colegele ei de lot, Andreea a dat tot ce avea mai bun și s-a impus cu 11-9, respectiv, 11-8. Dacă trece de Franța. România va juca în semifinale împotriva Chinei sau a Coreei de Sud. Indiferent de adversar, va fi o reeditare a confruntării din Grupa 1 preliminară, când China s-a impus cu 3-0 în meciul de deschidere, după care România a învins Coreea de Sud cu 3-2, după ce asiaticele au condus cu 2-1.
România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025
În 2025, după doi ani de scădere, numărul insolvențelor corporative din Bulgaria a crescut la 830 de cazuri, față de 719 în anul precedent, marcând o creștere de circa 16%. La acest capitol, România a fost depășită de țara vecină. Comerțul, turismul și ospitalitatea se află printre sectoarele cele mai afectate, în acest sens. Circa 3.200 de angajați sunt afectați de aceste falimente, conform celei mai recente analize a asociației pentru protecția creditorilor Creditreform, care a fost publicată marți. „Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complexe, explică organizația”, transmite BTA. România a fost depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 În 2025, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere a falimentelor cu 7,1%, până la 36.939 de cazuri, apropiindu-se de nivelurile din 2020. Opt din cele 12 țări analizate au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Croația (-19,4%) și cele mai mici în Polonia (-0,6%). Creșteri au apărut doar în patru țări: Bulgaria, România, Slovenia și Cehia, cele mai semnificative fiind în Bulgaria (+15,9%) și Cehia (+11,5%). „Conform analizei, sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, observându-se diferențe regionale semnificative. În Europa de Vest, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimii peste două decenii. Conform analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte”, transmite BTA. Ce se întâmplă în Bulgaria și România „Criza nu este doar ciclică, ci structurală” „Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform. Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, afirmă că nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja valorile înregistrate după criza financiară din 2008 și 2009. Deși în 2023 și 2024 s-au înregistrat creșteri accentuate, ritmul începe să se tempereze. Însă evoluția din 2026 rămâne nesigură, cu riscul unei noi majorări. Unde au crescut cel mai mult falimentele? În Europa de Vest, falimentele au crescut cel mai mult în Elveția, Grecia, Finlanda și Germania, în timp ce unele țări precum Olanda și Irlanda au înregistrat scăderi. Creșterea a fost mai vizibilă în sectorul serviciilor, urmat de industrie și comerț, iar construcțiile au rămas stabile. În SUA, falimentele au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, pe fondul dobânzilor mari și al condițiilor stricte de creditare. „Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat o scădere. Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv servicii hoteliere și alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat. În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile mai stricte de creditare ca fiind principalii factori care împiedică redresarea companiilor aflate în dificultate”, se mai arată în analiză. Autorul recomandă: Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București. „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Primul 1 Mai cu plăți în euro în Bulgaria: ce înseamnă pentru turiști În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Prima companie aeriană care se închide din cauza conflictului din Iran. Sute de zboruri afectate Cursul BNR crește. Se implică Isărescu din nou în lupta politică? Coincidență între alegerile prezidențiale și criza politică de acum: rata de schimb leu-euro crește brusc și este folosită ca sperietoare Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România – EIG Re Traderii mondiali se bat pe stocuri, la București se doarme. Economist: ”Ministrul Energiei să vină să ne spună care e situația importurilor” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
China nu i-a dat nicio șansă României! S-a terminat visul frumos
Naționala României nu a avut nicio șansă în fața Chinei, chiar dacă a câștigat primul meci, iar visul frumos al „tricolorilor” s-a terminat. Echipa masculină de tenis de masă a României s-a oprit în optimile de finală de la Campionatul Mondial organizat la Londra, învinsă fiind de China cu 1-3. Visul frumos al românilor s-a terminat în fața „zidului” chinezesc Vicecampioana europeană en titre a întâlnit China în al doilea meci eliminatoriu de pe tabloul principal, nimeni alta decât campioana mondială a ultimelor 11 ediţii. Primii care au intrat la masă au fost Eduard Ionescu, aflat pe locul 41 mondial, și Liang Jingkun (21). Deși calculele hârtiei îl dădeau favorit pe chinez, Edi a făcut un meci senzațional, uimindu-i pe cei care au luat loc în tribune. Românul și-a adjudecat confruntarea de o manieră entuziasmantă, cu 3-0 (5, 7, 6), iar China se afla pentru prima dată în dificultate la actuala ediție a competiției. Ulterior, însă, campioana en-titre a dus la masă tot ce are mai bun. Liderul clasamentului mondial, Wang Chuqin, a făcut o adevărată demonstrație de forță în fața lui Iulian Chiriţa (locul 92 mondial) și s-a impus cu 3-0 (5, 10, 55), dar românul a avut șansa lui în setul secund. Distanța mare dintre locurile ocupate în clasamentul mondial de către Ovidiu Ionescu (153) şi Lin Shidong (6) s-a văzut și la masa de joc, asiaticul neavând niciun fel de probleme să aducă naționala țării lui în avantaj. S-a impus cu 3-0 (9, 6, 4), iar China conducea cu 2-1. A urmat partida dintre Eduard Ionescu și Wang Chuqin. Chiar dacă a cedat primul set, „tricolorul” a continuat să-și asume lovituri riscante, prin care a neutralizat, de multe ori, jocul adversarului, și a egalat la seturi. Ulterior, însă, meciul s-a desfășurat într-o singură direcție, iar liderul mondial s-a impus cu 3-1 (8, -8, 3, 4). Pe cale de consecință, China s-a calificat în sferturi cu 3-1 la general. Anterior, echipa României a învins Benin (3-0), Argentina (3-0), Peru (3-1) în faza grupelor, apoi a eliminat Polonia (3-2) pe tabloul principal. Din septembrie 2025, Wang Chuqin și Lin Shidong fac rocada în fruntea clasamentului mondial De-a lungul timpului, China a câștigat Campionatul Mondial de tenis de masă pe echipe de câte 23 de ori atât la masculin, cât și la feminin, și este liderul mondial la ambele discipline. Wang Chuqin deține primul loc din septembrie 2025 și are un avans de aproape 5.000 de puncte în clasament față de cel mai apropiat rival al său. Wang a câștigat două medalii olimpice de aur, 9 titluri mondiale la toate disciplinele și 15 titluri în Cupa Mondială. Alături de el se află Lin Shidong, care a preluat locul 1 mondial de la Wang Chuqin în februarie 2025 și l-a menținut până în septembrie. Lin, clasat în prezent pe locul 6 în lume, și-a adjudecat ultimul titlu la simplu masculin la Singapore Smash 2025. Săptămâna aceasta este cea cu numărul 100 în Top 10, potrivit site-ului oficial al competiției. În lot se mai află numărul 15 mondial, Xiang Peng, câștigătorul WTT Champions Incheon 2025 și semifinalistul China Smash 2025, dar și campionul WTT Star Contender Doha 2026 din acest an, Zhou Qihao, plus Liang Jingkun, care a pierdut în fața lui Lin în finala Singapore Smash 2025. Echipa feminină a Chinei are cele 5 jucătoare clasate pe primele 3 locuri în lume, plus pozițiile 7 și 8 Forța Chinei este mai bine evidențiată dacă amintim că 4 dintre cei 5 jucători se află în Top 20, iar Liang este pe locul 21 mondial. La feminin, lucrurile sunt și mai dure. Sun Yingsha este numărul 1 mondial de peste 4 ani, o realizare uimitoare pe care a atins-o și s-a menținut câștigând cinci evenimente WTT Grand Smash și șapte titluri de campioană mondială. Nu se teme de nimeni și caută al treilea titlu consecutiv la CM pe echipe. Ea le are colege de lot pe Wang Manyu, numărul 2 mondial, și Chen Xingtong, numărul 3 mondial. La 22 de ani, Kuai Man este cea mai tânără jucătoare din echipă, dar se află pe locul 7 în lume. Imediat după ea este „veterana” Wang Yidi, în vârstă de 29 de ani și cu 3 titluri mondiale în palmares.
Dan Dungaciu: Când America s-a retras din a fi cel mai puternic jucător, au început tensiuni în politica internă a României
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum tensiunile politice din România au apărut atunci când SUA nu au mai fost principalul actor strategic. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nu îmi e foarte limpede dacă tot o chestiune geopolitică nu o fi jucat și nu în favoarea domnului Bolojan. Și atunci elementul de politică internă să fi fost acutizat de un element de politică externă. Nu știu sigur și nici n-aș vrea să intervin foarte puternic din punctul ăsta de vedere. Dar nu exclud acest fapt. Nu sunt convins că doar dinamica internă a schimbat politica în România. ” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum tensiunile politice din România au apărut atunci când SUA nu au mai fost principalul actor strategic. Acesta a început prin a spune că această Coaliție a fost una geopolitică. Ea s-a conturat în spatele unui proiect geopolitic, nu neapărat un proiect de politică internă. Sociologul susține că nu îi este foarte clar dacă nu cumva au fost făcute corecții din afara țării pe unele accente politice. Acesta afirmă că aceste corecții puteau fi și împotriva lui Bolojan. Analistul menționează că România nu trebuie să fie excesivă în niciun fel. „Bună întrebare. Sigur că analistul din mine zice că această coaliție a fost geopolitică mai degrabă decât politică. Adică ce a ținut împreună a fost și un proiect geopolitic. Acuma s-ar putea ca anumite… Înainte era mai simplu când America domina și nu spun asta criticând. Era într-un fel firesc pentru spațiu public din România și spațiu de securitate. În momentul în care au apărut mai mulți actori, pentru că America, într-o oarecare măsură, s-a retras pentru că se ocupă de alte lucruri sau aparent s-a retras, eu sper să nu se retragă până la capăt… Atunci sigur că disputele au început să apară și s-ar putea ca asta să fie unul dintre factori. Nu îmi e foarte limpede dacă tot o chestiune geopolitică nu o fi jucat și nu în favoarea domnului Bolojan. Și atunci elementul de politică internă să fi fost acutizat de un element de politică externă. Dar sincer, nici nu știu sigur și nici n-aș vrea să intervin foarte puternic din punctul ăsta de vedere. Dar nu exclud acest fapt, nu sunt convins că doar dinamica internă a schimbat politica în România. E foarte posibil ca și un element geopolitic să fi făcut, să se fi făcut niște corecții, nu corecții majore de parcurs, corecții de accente, pentru că, vedeți dumneavoastră, și accentele contează uneori. Adică nu e bine să fie vreun lucru excesiv la noi. De pildă, ca să iau un exemplu absolut la întâmplare, proiectul SAFE. Din punctul meu de vedere, este un pic excesiv. Faptul că tu te duci într-o ecuație de securitate și pui tot grosul pe un actor strategic, asta poate să însemne ceva pe termen mediu sau pe termen lung. Și s-ar putea ca și niște corecții să fi venit din afară. Dar, repet, nu vreau să intru în speculații, pentru că, mă rog, sunt și în altă postură aici.”, a explicat sociologul.
Ion Cristoiu: E o caracteristică prezentă în toată istoria României – trăncăneala
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre faptul că trăncăneala este o caracteristică prezentă în toată istoria României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Nu e nimeni la privat. Sunt numai bugetari. Nu întâmplător și el a fost bugetar. Și el a fost suprimat. Deci a fost o măsură de austeritate…” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre faptul că trăncăneala este o caracteristică prezentă în toată istoria României. Acesta spune că este blestemul pe care Caragiale l-a aruncat asupra poporului român. Jurnalistul afirmă despre marele dramaturg român că a fost de asemenea bugetar și nu este întâmplător. Scriitorul mai subliniază că Ion Luca Caragiale a fost suprimat. Cristoiu explică că a fost o măsură de austeritate. „Nu, dar e bugetarul român. Nu există, o caracteristică care se găsește în toată istoria României. Care ne-a fixat-o, ne-a blestemat să o avem Caragiale. Aceasta este trâncăneala. Nu e nimeni la privat. Sunt numai bugetari. Nu întâmplător și el a fost bugetar. Și el a fost suprimat. Deci a fost o măsură de austeritate…”, a declarat jurnalistul.
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari. 1,2 milioane de români sunt afectați. Există o țară în Europa unde 1.200.000 de români iau o pensie mai mare decât au contribuit. Urmează, însă, falimentul. În Spania, se contribuie prea puțin, de către un număr prea mic de angajați. În schimb, cresc pensiile în mod constant, iar numărul pensionarilor este tot mai mare. În România se întâmplă un proces similar. Numărul pensionarilor va crește cu 1.000.000 în următorii 3-4 ani. Din păcate, numărul nașterilor va fi la jumătate. Nu va trece mult până când numărul pensionarilor va fi egal cu al angajaților. În prezent, sunt 4 pensionari la 5 angajați. Pensiile trebuie indexate cu inflația potrivit legii, la fiecare 1 ianuarie al anului. Nu mai există, însă, bani. O creștere cu 1% anuală a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 250.000.000 euro. La data de 1.01.2027 indexarea în România ar trebui să se facă cu 13%. Costul indexării va ajunge la 2,8 miliarde anul viitor. În 2045, pensia va fi de numai 35% din ultimul salariu, în acest ritm. Acum, pensia românilor reprezintă aproape 50% din salariu. Ce se întâmplă cu pensiile în Spania În Spania trăiesc 1,2 milioane de România. Ei și-au făcut calculele, după cum scrie eleconomista. Statisticile spaniole arată că, în medie, fiecare euro plătit de angajați drept contribuție la sistemul de pensii se transformă în 1,62 euro plătiți la pensie. Asta demonstrează că pensiile sunt cu 62% mai mari decât valoarea contribuțiilor. Conform proiecțiilor demografice ale Comisiei Europene, raportul va fi de 2,14 în anul 2045 și de 2,20 în 2065. În „traducere liberă”, până la mijlocul secolului, pentru fiecare euro contribuit se vor plăti 2 EURO la sistemul de pensii din Spania. O situație similară va „bântui” și România. Politicienii refuză să recunoască inevitabilul. Sumele strânse la bugetul de pensii sunt mult mai mici decât nevoile pentru plata lor. Diferența va fi tot mai mare. Autorul recomandă: