KARI Era, AI-ul Kaufland care promite să ajute tinerii să își găsească jobul potrivit
Pe 29 aprilie, Kaufland a lansat la București, KARI Era, în cadrul unui eveniment împărțit între experiență senzorială, prezentare de produs, sesiune de date și panel cu dezvoltatorii proiectului. KARI Era e un avatar bazat pe inteligență artificială, dedicat tinerilor aflați la început de carieră și funcționează direct în aplicația WhatsApp, fără programare, fără timp de așteptare și, probabil cel mai important, fără să te judece că nu știi încă ce vrei să faci cu viața ta. Evenimentul a început cu spectatorii legați la ochi, un fel de experiență senzorială relaxantă în amestec cu o „meditație ghidată”, urmată de introducerea alertă lui Marco Hößl, CEO Kaufland România & Moldova. CEO-ul companiei a vorbit despre propriul traseu profesional, cum a lucrat ani buni în management clasic și healthcare înainte să realizeze, la 30 de ani, că nu e pentru el și să facă trecerea spre retail. Și probabil mesajul este că nici cei care acum conduc companii mari nu au știut dintotdeauna ce vor, doar că generația actuală are instrumente pe care cei de acum 20-30 de ani nu le-au avut. Studiul iZi Data despre nevoile reale ale tinerilor Evenimentul a continuat cu o prezentarea concluziilor unui studiu realizat de iZi Data pe aproape 2.000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani. Silvia Luican, fondatoarea companiei de cercetare de piață, a urcat pe scenă cu cifre și o poveste pe care n-o găsești de obicei la lansări de produse. Ea însăși a lucrat în primul an de facultate la o biserică unde a vândut lumânări, după ce jobul sezonier de la firma de reclame se terminase. Concluzia ei a fost că lucrurile s-au schimbat, dar anxietatea față de primul job nu prea. Și datele studiului iZi Data confirmă. Doar 37% dintre tinerii chestionați spun că se simt confortabil cu procesul de căutare a unui loc de muncă. 63% consideră că lipsa experienței este principala barieră, iar unul din doi crede că școala nu i-a pregătit pentru ce vor angajatorii de fapt. Tinerii se luptă cu dilema clasică: joburile bune cer experiență, dar experiența e greu de obținut fără primul job bun. Când vine vorba de resurse, tinerii folosesc în proporție de 76% platformele de joburi, 33% apelează la mentori, 21% la AI și 17% la podcasturi. Adică AI-ul, cu tot hype-ul din ultimii ani, e folosit de doar unul din cinci tineri pentru orientare profesională. De ce? Silvia Luican a explicat ce a auzit direct de la ei: frica de informații inexacte. Halucinațiile AI-ului sunt o problemă reală când deja ești anxios în legătură cu interviul și nu vrei să experimentezi și mai multă confuzie. Tocmai de aici vine și logica din spatele KARI Era. Nu e un chatbot generic pe care îl întrebi „ce joburi există în România” și primești o listă. Funcționează mai degrabă ca un ghid care încearcă să te înțeleagă înainte să-ți recomande ceva. Printre funcționalitățile principale se numără evaluarea direcției profesionale, feedback pe CV, identificarea competențelor care lipsesc și simularea de interviu. Adică lucrurile pe care tinerii le-au indicat ca fiind importante: 92% vor informații despre salarii și piață, 91% recomandări de joburi reale, 84% vor să știe dacă CV-ul lor e bun, iar 83% vor să exerseze pentru interviu. Ce e interesant e că studiul identifică nevoile de ghidare ca fiind în primul rând emoționale, nu informaționale. Tinerii vor claritate, gen ce job mi se potrivește? Vor ghidaj, de unde încep? Vor validare, am suficiente skill-uri? Vor susținere emoțională, pentru că procesul de căutare e perceput ca frustrant. Și vor joburi potrivite nevoilor lor, cu program flexibil, locație apropiată, compatibilitate etc. Informațiile le pot găsi și singuri. Ceea ce lipsește e cineva care să îi ajute să sintetizeze toate astea. De asemenea, 16 tineri au testat KARI Era timp de două săptămâni înainte de lansare și au vorbit apoi cu echipa iZi Data. Rezultatele prezentate pe scenă arătau schimbări de mentalitate concrete: unii au început să-și adapteze CV-ul pentru fiecare tip de job în loc să trimită același document peste tot, alții au început să contacteze direct companii în loc să aștepte să găsească ceva pe platforme, iar unul dintre ei a realizat că nu are niciun motiv să se limiteze la București când domeniul lui are cerere mare și în celălat capăt al țării, la Timișoara. KARI Era, cine sunt inițiatorii și o concluzie preliminară KARI Era, pe scurt KARI, este disponibilă pe WhatsApp și a fost integrată inclusiv în cabine digitale amplasate în universități din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Proiectul a fost dezvoltat în parteneriat cu Digital Nation, organizație specializată în educație digitală, al cărei cofondator, Paul Apostol, a fost prezent și el pe scenă alături de Estera Anghelescu, Director Recrutare & Employer Branding la Kaufland România. Cei doi au participat la o dezbatere în care au povestit cum au fost „match-uiți” de directoarea Google România, Elisabaeta Moraru, la un eveniment și cum au pornit acest proiect. Au mai povestit despre ce i-a motivat, despre tehnologie și slăbiciunile ei, dar și despre faptul că AI-ul, indiferent de greșelile pe care le face, e o tehnologie care nu mai poate fi ignorată. Pe de altă parte, Kaufland nu lansează un avatar AI în vid, doar de dragul tinerilor care încearcă să intre pe piața muncii. Este o companie mare, care are nevoie de angajați și care încearcă să ajungă mai aproape de tineri și să-i atragă. Asta nu anulează utilitatea proiectului. Doar îl pune în contextul corect. Pentru utilizator, important este ca instrumentul să ofere informații clare, să nu împingă artificial către un singur angajator și să rămână util chiar și pentru cine nu vrea să lucreze în retail. Rămâne de văzut cât de bine funcționează în practică (n-am testat KARI Era) și dacă reușește să depășească bariera de scepticism pe care o au tinerii față de AI, în general. Dar proiectul mi se pare interesant și cred că, în fond, orice formă de ajutor e binevenită și merită apreciată.
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Topul județelor cele mai active
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Monitorul Social a întocmit o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024. Populația ocupată include totalitatea persoanelor care desfășoară, în mod curent, activități în urma cărora este generat un venit. Aceste activități sunt prestate fie în baza unui contract de muncă, fie în mod independent. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), populația ocupată civilă nu include cadrele militare și personalul asimilat acestora. Câți oameni mai muncesc în România și cât Datele indică faptul că între anii 2008-2024, a scăzut populația ocupată civilă a României cu un milion de cetățeni. Dacă în 2008 erau 8,7 milioane de persoane care făceau parte din această categorie, în 2024 a ajuns la 7,7 milioane. Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung mai arată că „ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%”. „Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%). În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024″, mai arată analiza. La nivelul județelor se poate observa că cele mai înalte valori se află în: Județul Cluj-Napoca: 78%; Județul Timiș: 77%; Județul Sibiu: 74%; În București, sunt circa 1,3 milioane de persoane ocuapte. Numărul este mai mare față de cel al populației rezidente în vârstă de muncă, arată analiza. Analiza mai arată că nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%). Autorul recomandă: Interes crescut pentru locuințele vechi din Iași. Cum se prezintă piața: La nivel național, trendul e invers Un studiu realizat recent a arătat că 8 din 10 români nu concep ziua de 1 Mai fără bere Lista preliminară cu cele 11 companii de stat care ar putea fi listate la bursă, prezentată de AMEPIP București a prins topul celor mai fericite orașe din lume în 2026. Pe ce loc este în clasament România, dată exemplu negativ într-un raport prezentat în Consiliul Europei. Țara noastră, acuzată de tratament inuman aplicat pacienților din spitale Sursă foto: Shutterstock; Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung
Turcia atrage tot mai mulți români: numărul vizitatorilor a crescut în primul trimestru din 2026
În perioada ianuarie–martie 2026, 152.729 de români au vizitat Turcia, în creștere cu 3,23% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrați 147.948 de vizitatori din România. Ministrul Culturii și Turismului din Turcia, Mehmet Nuri Ersoy, a susținut o conferință de presă la Istanbul, în cadrul căreia a prezentat rezultatele turistice ale țării pentru primele trei luni ale anului 2026. Turcia a înregistrat o creștere de 4,2% a numărului de vizitatori internaționali, ajungând la un total de 9,2 milioane. Totodată, veniturile din turism au atins 9,896 miliarde de dolari în primul trimestru, marcând, de asemenea, o creștere de 4,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. „În primele trei luni ale acestui an, am crescut numărul vizitatorilor internaționali cu 4,2%, până la 9,2 milioane, iar veniturile din turism au urcat cu 4,2%, până la 9,9 miliarde de dolari”, a declarat ministrul. Evenimentele găzduite de Turcia atrag turiști Ministrul Ersoy a subliniat că Turcia, în special Istanbulul, găzduiește și pregătește evenimente sportive și culturale internaționale de anvergură. Aceste evenimente majore consolidează reputația Turciei ca destinație turistică globală. „Istanbul va reveni în calendarul Formula 1 cu Marele Premiu al Turciei, începând din 2027. Finala UEFA Europa League se va disputa la Istanbul pe 20 mai. Stadioanele și sălile de concerte din Istanbul găzduiesc spectacole ale unor artiști internaționali, iar zeci de mii de vizitatori din Europa, Rusia, Orientul Mijlociu și Asia vin în țara noastră pentru a participa la aceste evenimente. Aceste manifestări internaționale nu sunt doar evenimente artistice și sportive; ele reprezintă pârghii importante care consolidează vitrina turistică globală a țării noastre”, a declarat ministrul. Țările din care vin cei mai mulți turiști în Turcia În primele trei luni ale anului, cheltuiala medie pe noapte a vizitatorilor în Turcia a crescut la 102 dolari, crescând cu 2,8%. În comparație, acest indicator era de 68 de dolari în 2017 și de 99 de dolari în 2025. În primul trimestru din 2026, principalele piețe turistice pentru Turcia au fost Germania, cu 678.000 de vizitatori, Federația Rusă, cu 651.000 de vizitatori, și Bulgaria, cu 539.000 de vizitatori.
„Sprijinul României a fost esențial în obținerea acestui rezultat”. Oficiali americani și ambasada SUA mulțumesc Bucureștiului, după schimbul de spioni Chișinău – Moscova – Belarus
„Eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi cetățeni moldoveni din detenția din Belarus și Rusia reflectă eforturi diplomatice susținute și parteneriate solide. Sprijinul României a fost esențial în realizarea acestui rezultat”, scrie ambasada SUA la București, condusă de Darryl Nirenberg. Și trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, al cărui mesaj este distribuit de ambasada SUA, mulțumește României. „Astăzi, în rolul meu de trimis special al președintelui Trump pentru Belarus, eu și echipa mea am contribuit la eliberarea a trei polonezi și doi moldoveni. Acest rezultat istoric a fost posibil datorită președintelui Trump, lui Chirs Welby Smith și Departamentului de stat al SUA și strânsei coordonări cu mai mulți parteneri de încredere. Le mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite. Sub președintele Trump, America este alături de aliații săi și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate obține”, a transmis trimisul special al lui Donald Trump în Belarus. Doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cetățeni ai Republicii Moldova aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București, extrădat săptămâna trecută de România și acuzat de trădare în interesul Belarusului, a fost grațiat de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, pentru a putea fi extrădat Belarusului. Predarea s-a făcut ca parte unui schimb cu Rusia. Și Maia Sandu a mulțumit României.
Localitatea din România în care nu există români. I se spune Ținutul Sfinților și funcționează ca stat în stat
Un sat ascuns între dealurile liniștite din inima județului Harghita pare desprins dintr-o altă epocă, iar românii nici nu știu de el. Nici nu prea au de unde, de fapt, căci acolo nu există… români. I se spune „Ținutul Sfinților” și funcționează ca „stat în stat”. Localitatea Misentea este mai cunoscută după denumirea în limba maghiară, Csíkmindszent. Populația, aproape în totalitate maghiară Vorbim despre una dintre puținele localități din România unde populația este aproape în totalitate maghiară (secui). Prezența românilor aici e ca și inexistentă. De fapt, statisticile oficiale arată că, la majoritatea recensămintelor, numărul românilor declarați în acest sat a fost zero sau extrem de redus, de ordinul unităților. Singurele excepții sunt persoanele ajunse aici prin căsătorie sau cu atribuții administrative temporare. În rest, comunitatea din Misentea este omogenă, adică limba, tradițiile și identitatea secuiască sunt păstrate cu rigoare. Traducerea din maghiară pentru satul Csíkmindszent ar fi „Toți Sfinții din Ciuc”. Numele nu a fost pus întâmplător. De fapt, această localitate se mândrește cu o puternică tradiție religioasă. Viața spirituală gravitează în jurul bisericii romano-catolice, un monument istoric care domină satul. Misentea a fost menționat documentar prima dată în anul 1332, sub numele latin „Omnes sancti” („Toți sfinții”). Este o referire directă la sărbătoarea Tuturor Sfinților, celebrată la data de 1 noiembrie în calendarul romano-catolic. De ce un „stat în stat” Pentru că satul este relativ izolat, aici locuitorii sunt, practic, un „stat în stat”. Iar din cauza faptului ca Misentea nu a fost o zonă de tranzit majoră și nici nu a cunoscut industrializarea din perioada comunistă, traditiile s-au conservat foarte bine. Astfel, ritmul vieții a rămas aproape neschimbat. Obiceiurile agricole, sărbătorile religioase și viața comunitară se desfășoară și astăzi după reguli transmise din generație în generație. Cine vizitează acest sat descoperă o comunitate care și-a păstrat structura socială și limba intacte. Acesta e motivul pentru care, deseori, localitatea este descrisă drept un „stat în stat”. Nu e vorba de înțelesul administrativ, ci cultural. Comunitatea secuiască de aici funcționează ca o entitate bine închegată, cu propriile reguli, valori și tradiții. Într-o lume în care globalizarea uniformizează tot mai mult comunitățile, Misentea este exemplul rar de conservare a identității locale. Nu a fost absorbită de influențe externe și a demonstrat că tradițiile pot supraviețui dacă sunt asumate și transmise cu consecvență. RECOMANDAREA AUTORULUI: Grindeanu explică de ce a ieşit din sală la Congresul UDMR, când a fost intonat imnul Ținutului Secuiesc: Există un singur IMN OFICIAL, cel al României Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei după ce un înalt oficial de la Budapesta a afirmat că „România îngrădește arborarea steagului secuiesc”
Presa din Ungaria a reacționat după ce a văzut în România că vânzările Dacia s-au prăbușit: Ce se întâmplă în țara vecină e teribil
Jurnaliștii din Ungaria au reacționat imediat după ce au văzut că vânzările Dacia în România s-au prăbușit la începutul anului 2026. Aceștia au notat că ceea ce se întâmplă în România este „teribil” și au vorbit și despre motivele pentru care s-a ajuns la această situație. Presa din Ungaria a oferit o reacție după ce a văzut că vânzările Dacia în România au scăzut dramatic la începutul anului 2026. Jurnaliștii din țara vecină au notat că ceea ce se întâmplă în România „este teribil”. „Ceea ce se întâmplă în țara vecină este teribil: vânzările Dacia s-au prăbușit”, au titrat jurnaliștii din Ungaria. Mai mult de atât, jurnaliștii din Ungaria au continuat și au tras o concluzie importantă: nici situația politică existentă în România nu ajută la creșterea vânzărilor Dacia în 2026. „Vânzările Dacia în România au scăzut cu 20% în primul trimestru, după ce un director al companiei auto a declarat că întreaga țară se află într-o stare de depresie. Perspectiva nu pare prea optimistă optimistă, iar situația nu este ajutată de de criza politică existentă”, au mai notat maghiarii. Cât de mult au scăzut vânzările Dacia în 2026 În primele trei luni ale anului 2026, vânzările Dacia în România au înregistrat o scădere dramatică, de 20%. Astfel, scăderea pe plan local este mai mare decât cea înregistrată pe piața europeană, notează Economedia. Pe baza datelor din primul trimestru, Dacia a vândut 145.335 de mașini în Europa în primul trimestru al anului 2026, înregistrând o scădere de 16.3% față de aceeași perioadă a anului trecut. „Cea mai mare scădere este în România, deoarece piața românească este într-o criză. În România, numărul comenzilor noastre nu crește. Creștem peste tot pe alte piețe”, a declarat Frank Marotte, Director de Marketing, Vânzări și Operațiuni al brandului Dacia, conform sursei menționate anterior. Mihai Bordeanu, director general al Dacia, a vorbit despre situația înregistrată în primele trei luni ale anului 2026 și este de părere că instabilitatea din România a influențat foarte mult vânzările. „Pornești televizorul timp de 5 minute și vezi că totul este deprimant. Vedem marele deficit și creșterea taxelor. Dacă creșteți TVA-ul cu două puncte procentuale, prețurile vor crește cu cel puțin 2 puncte procentuale”, a spus Mihai Bordeanu, conform Economedia.
Republica Moldova începe reforma pe care politicienii români o tot promit de 35 de ani: regionalizarea. Cele 32 de raioane de peste Prut se comasează în 10 județe
Guvernul de la Chișinău a lansat proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane) de la 32 la 10. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că Republica Moldova va avea doar 10 raioane în loc de 32, câte sunt acum, iar fiecare primărie va trebui să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori, după amalgamarea voluntară a localităților și până la alegerile locale din toamna anului 2027. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub acest prag. Totuși, în țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare. Republica Moldova va trece la o reformă a adminstrației locale de amploare. O reformă pe care România o promite de două decenii, dar nu o realizează. Guvernul de la Chișinău a anunțat reforma administrativ-teritorială la începutul anului 2026. Anterior, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare Igor Grosu a anunțat că reforma ar trebui să fie gata până în 2027, când vor avea loc noi alegeri locale. La mijlocul lunii februarie, Guvernul moldovean a anunțat că peste 450 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Reprezentanții Executivului precizează că mecanismul „rămâne un instrument esențial pentru modernizarea administrației publice locale și pentru construirea unor primării mai puternice, capabile să ofere oamenilor servicii publice mai calitative”. Parlamentul de la Chişinău a simplificat mecanismul de amalgamare voluntară a localităților Parlamentul din țara vecină a adoptat vineri, 24 aprilie, iniţiativă legislativă care prevede amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), simplificând şi adaptând astfel sistemul la nevoile comunităţilor din Republica Moldova. Proiectul de lege, în acest sens, a fost votat în a doua lectură de 53 de deputați din majoritatea parlamentară. Opoziția a votat împotrivă sau s-a abținut de la vot. Potrivit oficialilor de la Chișinău, proiectul de lege a fost îmbunătăţit ca urmare a consultărilor cu primarii şi cetăţenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocraţia in procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puţine documente, fiind suficientă o argumentare succintă şi prezentarea listei localităţilor implicate. Localităţile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ şi de alegere a denumirii UAT amalgamate. Totodată, se modifică şi condiţiile de luare a deciziilor privind amalgamarea voluntară cu alte UAT-uri. Astfel, decizia va fi adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Modificările vizează şi eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localităţi, ceea ce uşurează procedura de amalgamare voluntară, explică Parlamentul. Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate. Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în oraşul Leova şi în comuna Călineşti din raionul Făleşti. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de iniţiere a procesului de amalgamare voluntară a crescut, iar 298 de comunităţi au manifestat interes în acest sens. Reformă necesară Potrivit proiectului, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, cheltuind aproape 30% din buget pentru costuri administrative. Totodată, acestea modernizează mult mai greu localitățile față de structurile mai mari, având carențe semnificative în ceea privește infrastructura și serviciile publice. Respectiv, 34% dintre locuințe nu au acces la apă și canalizare, iar mai mult de jumătate dintre ele fiind în localitățile mici. De asemenea, potrivit documentului, integrarea europeană pune pe masa Republicii Moldova oportunităţi de finanţare fără precedent, iar autorităţile trebuie să aibă capacităţi pentru a putea absorbi aceste fonduri. „Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziţii conforme, cofinanţare locală şi raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administraţie sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor şi fără specialist în achiziţii, nu poate îndeplini aceste cerinţe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale”, se mai menţionează în document. Mai mult, autorităţile susţin că Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populaţiei – o medie de 2.708 de locuitori, comparativ cu media de 4.685 de locuitori din UE la nivel de APL I. „Reforma administrativ-teritorială nu înseamnă să desenezi o hartă nouă” Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat acest proiect de lege, în forma actuală, și a solicitat revizuirea substanțială a acestuia. Reprezentanții autorităților locale avertizau asupra unor riscuri pentru „democrația locală și autonomia comunităților”. Una dintre principalele nemulțumiri viza diminuarea rolului consultării cetățenilor. În acest context, organizația atragea atenția că reducerea cerințelor de vot calificat „diminuează democrația locală și condiționează riscuri de amestec arbitrar a politicului în viața colectivităților locale”. Totodată, CALM susține că proiectul trebuie integrat într-o reformă mai amplă a administrației publice. De ce raioane și nu județe? Republica Moldova nu poate renunța la vechea denumire de „raion”, moștenită încă din perioada existenței URSS. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova stipulează că teritoriul țării „este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia”. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova. Foto: Constituția Republicii Moldova Așadar, pentru a renunța la denumirea de „raion”, este nevoie de un consens între fracțiunile parlamentare și de susținerea
Exercițiul Eastern Phoenix 2026, la Capu Midia: România și NATO testează sisteme anti-dronă în scenarii reale
Exercițiul militar Eastern Phoenix 2026 s-a încheiat vineri, 24 aprilie, în Poligonul Capu Midia din județul Constanța, după mai multe zile de testări și demonstrații dedicate contracarării amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot. Activitatea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO, alături de companii din industria de armament din țară și din străinătate. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că exercițiul reprezintă un moment important pentru dezvoltarea capabilităților anti-dronă ale Armatei Române. Acesta a anunțat că sistemul american Merops, testat în cadrul exercițiului, urmează să devină operațional în scurt timp, după emiterea unui ordin tehnic de către Statul Major al Apărării. La activități au participat 21 de state și au fost evaluate peste 215 soluții tehnice, într-un efort comun de a identifica cele mai eficiente metode de apărare împotriva amenințărilor moderne. Generalul-maior Arnoud Stallmann a subliniat importanța cooperării aliate și a precizat că exercițiul de la Capu Midia este primul dintr-o serie care va continua în Olanda și Letonia. La rândul său, locotenent-generalul Dragoș Dumitru Iacob a explicat că exercițiul a fost conceput ca un cadru de testare, unde atât reușitele, cât și eșecurile sunt esențiale pentru progres. Acesta a evidențiat complexitatea procesului de pregătire și importanța analizelor realizate înainte de desfășurarea scenariilor. Eastern Phoenix 2026 a demonstrat modul în care conflictele moderne se transformă sub influența tehnologiei, dronele devenind o componentă centrală a câmpului de luptă. Exercițiul de la Capu Midia a oferit astfel un cadru practic pentru identificarea celor mai eficiente soluții de răspuns, într-un context aliat și în continuă evoluție.
Oana Țoiu și ambasadorul SUA au condus reuniunea Comisiei Fulbright RomâniaSUA. Ce s-a discutat în cadrul întâlnirii
Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat în care precizează că România și Statele Unite își consolidează cooperarea în domeniul educației și cercetării, prin dezvoltarea programelor de schimb și orientarea acestora către sectoare strategice. Reuniune la nivel înalt pentru programul Fulbright Potrivit MAE, ministrul de Externe, Oana Țoiu, și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, au co-prezidat reuniunea extraordinară a Comisiei Fulbright Româno-Americane. Evenimentul marchează „un nou capitol în relația bilaterală care pune preț pe investiția în studenți, cercetători și profesioniști”. Programul, cu „o istorie de peste 60 de ani în România și peste 3800 de alumni”, rămâne un pilon al Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. MAE evidențiază și impactul asupra beneficiarilor, arătând că aceștia „nu aduc doar cunoștințe, ci o nouă mentalitate care transformă comunități întregi”. Potivit comunicatului, programul Fulbright va pune accent pe „securitatea cibernetică, politicile publice bazate pe date și inovația tehnologică”. În același timp, autoritățile urmăresc crearea „unui parcurs de învățare continuu”, care să conecteze diferitele programe de schimb. Programe relansate și noi inițiative bilaterale MAE mai anunță aprobarea Programului de schimburi România–SUA în baza Mutual Educational and Cultural Exchange Act, care va permite „chiar din această toamnă vizite ale oficialilor din Congresul SUA”. Totodată, a fost relansat programul Future Leaders Exchange Program, destinat elevilor de liceu, ca parte a eforturilor de extindere a cooperării către generațiile tinere. În același comunicat se menționează că partea americană a evidențiat importanța programului Fulbright pentru cooperarea bilaterală, prin „investiția constantă în oameni și educație” și prin consolidarea legăturilor dintre studenți, cercetători și profesori din cele două țări. AUTORUL RECOMANDĂ: PSD anunță că miniștrii săi au demisionat oficial din Guvern: PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat Ziua în care miniștrii PSD își depun demisiile. Următorul pas al premierului Bolojan, după mesajul de adio adresat social-democraților
Raiul imobiliarelor nu este nici București, nici Cluj, nici Iași. Comuna care le dă flit
Raiul imobiliarelor nu este nici București, nici Cluj, nici Iași. Comuna care le dă flit este Ștefăneștii de Jos, Ilfov. Surprinzător, cele mai mari afaceri imobiliare s-au mutat din buricul târgului. Casele cele mai scumpe din România „se mută” din centru la periferia marilor orașe. Cu excepția celor istorice. Zonele limitrofe concurează pe piața imobiliară cu centrul localităților la care sunt arondate. O analiză recentă arată că zonele periurbane ale unor centre precum București, Cluj-Napoca, Brașov sau Timișoara domină clasamentul, cu Ștefăneștii de Jos, din Ilfov, pe primul loc la nivel național, cu un preț mediu de 2.681 euro/mp. Ștefăneștii de Jos, raiul imobiliarelor Potrivit unui comunicat al Imobiliare.ro, transmis Agerpres, primul loc în clasamentul național este ocupat de comuna aflată la 15 km de Capitală, Ștefăneștii de Jos. O localitate unde casele se vând cu un preț mediu de 2.681 euro/mp util. Aceasta este urmată în top de comuna Feleacu din apropierea orașului Cluj-Napoca, unde cumpărătorii achită 2.635 euro/mp util pentru o casă. Voluntari (jud. Ilfov, 2.307 euro/mp util), Dumbrăvița (jud. Timiș, 2.169 euro/mp util), Florești (jud. Cluj, 2.017 euro/mp) Corbeanca (jud. Ilfov, 2.007 euro/mp util) Cristian (jud. Brașov, 2.000 euro/mp util) completează acest clasament. Casele vechi nu oferă posibilități de investiție Potrivit sursei citate, în Capitală oferta este compusă în cea mai mare parte din case vechi. Sunt, însă, proprietăți care nu pot reprezenta oportunități solide de investiție, cu adevărat speciale. Mai mult, nu beneficiază de o localizare privilegiată. Astfel, prețul mediu solicitat de proprietari este mai mic decât în unele localități din zona periurbană. În luna martie, acesta a atins pe piața veche pragul de 2.316 euro/mp util, după un avans cu 5% în ultimul an. În cazul localităților situate în zona periurbană a Bucureștiului, majorările au fost, în același interval de timp, mai semnificative, mai exact cu 17%. Casele au fost listate la vânzare de proprietari și dezvoltatori cu un preț mediu de 1.723 euro/mp util, potrivit noului indice. Clasamentul complet aici. Recomandarea autorului: Care este cea mai ieftină casă din București. Din ce cartiere poți să începi căutările dacă vrei o locuință