Radu Miruță a discutat cu șeful Statului Major al Armatei Poloniei despre securitatea flancului estic
„În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte referitoare la evoluțiile de securitate din regiune, la măsurile pentru consolidarea cooperării dintre România și Polonia în cadrul NATO, cu accent pe întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic”, a transmis Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat. Potrivit MApN, Radu Miruță a propus identificarea unei soluții unitare între cele două țări la riscurile comune, pentru utilizarea eficientă a resurselor și pentru a spori capacitatea de descurajare a Alianței. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și Polonia, arătând că acesta se reflectă „în prezența reciprocă de forțe, participarea la structuri multinaționale și desfășurarea de exerciții și activități de instruire în comun, contribuind la consolidarea securității pe întregul flanc estic al Alianței, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Programul vizitei delegației poloneze include depunerea unei coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, precum și o deplasare la Craiova, unde sunt programate o ceremonie militară la Brigada Multinațională Sud-Est și activități de instruire în comun ale militarilor români și polonezi.
NATO a interceptat bombardiere militare rusești care au survolat Marea Baltică
Avioanele de vânătoare franceze „Rafale” au fost mobilizate de la o bază aeriană din Lituania, unde sunt staționate în cadrul unei misiuni NATO de patrulare aeriană care durează de zeci de ani, potrivit Associated Press. Avioanele de vânătoare, echipate cu rachete aer-aer, proiectile ghidate concepute pentru distrugerea aeronavelor inamice, s-au alăturat avioanelor din România, Polonia, Suedia și Finlanda. Acestea au decolat pentru a inspecta zborul rusesc, potrivit detașamentului francez. Misiunea rusă a inclus două avioane supersonice Tu-22M3, precum și aproximativ 10 avioane de vânătoare – atât SU-30, cât și SU-35 – care au escortat pe rând bombardierele strategice mai mari, potrivit sursei citate. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că zborul bombardierelor cu rază lungă de acțiune a fost programat și a avut loc în spațiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. Zborul a durat mai mult de patru ore, a declarat luni ministerul pe Telegram. „În anumite etape ale traseului, bombardierele cu rază lungă de acțiune au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine”, a declarat ministerul. Avioanele militare rusești zboară regular, potrivit Ministerului rus al Apărării „Echipajele aviației cu rază lungă de acțiune efectuează în mod regulat zboruri deasupra apelor neutre ale Arcticii, Atlanticului de Nord, Oceanului Pacific, precum și ale Mării Baltice și Mării Negre. Toate zborurile aeronavelor Forțelor Aerospatiale Ruse sunt efectuate în strictă conformitate cu normele internaționale privind utilizarea spațiului aerian”, se arată în comunicatul publicat de Ministerul Apărării din Rusia. Ministerul nu a răspuns imediat marți la solicitarea Associated Press de a face un comentariu. Potrivit sursei citate, Ministerul Apărării din Rusia raportează frecvent zboruri ale bombardierelor sale strategice deasupra Mării Baltice, inclusiv în ianuarie – când avioane ale NATO au zburat, de asemenea, pentru a le întâmpina. De asemenea, au fost raportate cel puțin patru zboruri anul trecut. Nici Comandamentul Aerian Aliat al NATO nu a răspuns imediat, marți, la o solicitare pentru comentarii despre subiect trimisă de AP. Aeronavele rusești nu furnizează date de zbor Alianța militară mobilizează în mod obișnuit avioane de vânătoare pentru a intercepta avioanele de luptă rusești care se apropie sau zboară în apropierea spațiului aerian al NATO. Potrivit NATO, aeronavele rusești nu își utilizează adesea transpondere, adică dispozitive care au rolul de a primi semnale radar și de a transmite automat datele de identificare ale aeronavei, altitudinea, poziția, dar și codurile de urgență. Astfel aeronavele rusești nu mențin o comunicare alături de controlorii de trafic aerian și nu depun un plan de zbor. În general, avioanele NATO sunt ridicate pentru a le identifica.
Politico: România, din nou la răscruce politică
România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică. Partidul Social-Democrat, cel mai mare din coaliția de guvernare, a votat cu majoritate covârșitoare retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan, scrie Politico. Ce reproșează PSD premierului Liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat pe Bolojan că a condus un program de austeritate care a afectat economia și a scumpit traiul românilor. „PSD nu mai poate fi ținut captiv în timp ce baza noastră socială este distrusă”, a declarat Grindeanu luni, la București. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Programul de austeritate a reprezentat principalul punct de fricțiune în coaliție. Bolojan, ferm: nu demisionez Premierul a respins categoric acuzațiile. Bolojan i-a acuzat pe social-democrați că destabilizează țara într-un moment dificil. E vorba de războiul în Orientul Mijlociu și stagnarea economică în Europa. „Ceea ce vedem astăzi este punerea în pericol a finanțelor țării noastre, distrugerea guvernării”, a afirmat premierul. El le-a reproșat partenerilor de coaliție că „fug laș” de responsabilitatea deciziilor asumate împreună. Sute de persoane s-au adunat luni seară în București, la un miting de susținere a premierului. Ce urmează pentru coaliție Guvernul actual a fost format la începutul lui 2025, cu un acord prin care Bolojan urma să conducă țara doi ani, după care conducerea urma să revină unui social-democrat. Coaliția a fost marcată de la bun început de animozități și de refuzul PSD de a susține măsurile de austeritate. Potrivit presei române, o moțiune de cenzură ar urma să fie depusă în Parlament săptămâna viitoare. Reuters a relatat că PSD amenință că își va retrage cei șase miniștri din cabinet până la sfârșitul acestei săptămâni. Opoziția, cu ochii pe criză Liderul Alianței pentru Unitatea Românilor, George Simion, a cerut luni alegeri anticipate – chiar înainte ca PSD să voteze retragerea sprijinului pentru Bolojan. Ultimele sondaje arată o creștere a sprijinului pentru AUR, formațiunea de dreapta care a terminat pe locul al doilea la alegerile din 2024. Contextul politic rămâne fragil. România fusese deja zguduită în 2024 de anularea controversată a alegerilor prezidențiale.
Domeniile în care salariul ajunge până la 10.000 de lei, în România. Nu necesită studii superioare
La o vizualizare mai atentă asupra pieței, pot fi observate diverse domenii în care salariul lunar ar putea ajunge până la 10.000 de lei, în România. Unele dintre meserii nu necesită studii superioare. În prezent, pe platforma ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) există între 31.000 și 33.000 de locuri de muncă disponibile. Există și ramuri profesionale actuale care necesită, de exemplu, angajarea urgentă a personalului. Experiența reprezintă factorul în urma căruia salariile pot varia. De altfel, există, la ora actuală, un dezechilibru între cerere și ofertă în mai multe ramuri profesionale. Potrivit datelor, peste 6.000 de locuri de muncă sunt disponibile în domeniul „Transport și Logistică”, la ora actuală. Domeniile în care salariul ajunge până la 10.000 de lei Ce arată datele: Peste 2.100 de locuri de muncă pentru poziția de șoferi profesioniști; Circa 2.000 de locuri de muncă pentru poziția de curieri; Peste 1.200 de locuri de muncă pentru poziția de manipulanți de marfă; Salariile se situează între 3.500 și 8.000-10.000 de lei (transport internațional). Datele indică 3.000 – 4.000 de posturi deschise pentru sectorul construcțiilor. Sunt căutați muncitori necalificați, meseriași, zidari, dulgheri. Salariile se situează între 3.500 și 8.000 de lei. Ramura comerțului: Sunt disponibile între 3.000 și 4.000 de locuri de muncă. Printre cele mai multe joburi se află cele pentru lucrători comerciali și agenți de securitate. Salarii între 3.000 și 4.500 de lei. Sunt 2.000 – 3.000 de joburi disponibile în industrie și producție. Se caută în special tehnicieni și operatori, iar salariile sunt între 3.000 și 6.000 de lei. Ramura HoReCa are o cerere de personal mai mare, îndeosebi sezonier. Sunt deschise aproape 2.000 de poziții, iar printre cele mai căutate sunt: ajutor de bucătar, ospătar, personal hotelier. Salariul pornește de la 2.800 de lei. Muncă în străinătate Datele mai indică, potrivit ANOFM, și 179 de locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European. Acestea sunt: Danemarca – 76 locuri de muncă pentru: șef sector reproducție-ferma porcine; tehnician industrial (ucenic); mecanic utilaje grele (ucenic); fierar/confectioner metalic (ucenic); tehnician în automatizări (ucenic). Norvegia – 45 locuri de muncă pentru lucrător în producție – prelucrarea somonului. Italia – 15 locuri de muncă pentru șofer autobuz. Germania – 12 locuri de muncă pentru: tractorist; lucrător în producție – procesare produse din carne (f/b). Olanda – 11 locuri de muncă pentru: inspector veterinar; mecanic de asamblare. Estonia – 10 locuri de muncă pentru betonist. Polonia – 5 locuri de muncă pentru: șofer camion C+E; tinichigiu acoperis. Irlanda – 5 locuri de muncă pentru îngrijitor persoane. Autorul recomandă: Ce salarii au florăresele de la Magnolia, Floria, Iris, Maison d’Or, OK Flora si Florăria Magheru. Cine câștigă mai mult acum, în 2026 Ce salariu are un pompier în 2026, cu tot cu spor de pericol. Câți lei primește lunar, în funcție de grad, vechime și funcție Legea care obligă firmele să despăgubească angajații pentru diferențele de remunerare. Va intra în vigoare în iunie 2026 România, cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și o putere de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile s-au prăbușit Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026 Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române a fost ridicat. Cine este norocosul și ce mesaj a transmis
Cel mai mare premiu din istoria Loteriei Române a fost ridicat luni dimineață, la nici 24 de ore de la tragere. Câștigătorul este din București și a transmis un mesaj public, anunță Mediafax. „Pentru cei care nu au câștigat încă, să continue să joace!”, a transmis câștigătorul celui mai mare premiu atât la Joker cât și din istoria Loteriei Române Câștigătorul celui mai mare premiu din istoria Loteriei Române și-a ridicat premiul Reprezentanții Loteriei Române anunță că a fost revendicat câștigul în valoare de aproape 13 milioane de euro la tragerea Joker de duminică. Câștigătorul premiului de categoria I la tragerea Joker din 19.04.2026, în valoare de 65.969.447,56 lei (peste 12,93 milioane de euro), cel mai mare premiu la acest joc și din istoria Loteriei Române, și-a ridicat câștigul luni, 20 aprilie, a transmis Loteria. Câștigătorul este din București, are în jur de 50 de ani și este jucător ocazional la Loto 6/49 și Joker. De asemenea, el a mărturisit că s-a gândit la cei dragi atunci când a aflat că a câștigat. Totodată, el a dezvăluit că numerele care i-au purtat noroc nu au semnificație personală. Câștigătorul nu a dorit să-și facă publică identitatea. Biletul norocos a fost jucat online, pe joaca.loto.ro și a fost completat cu două variante la Joker. „La tragerea Joker de astăzi, 19.04.2026, s-a câştigat premiul de categoria I în valoare de 65.969.447,56 lei (peste 12,93 milioane de euro), cel mai mare premiu din istoria acestui joc. Biletul norocos a fost jucat online pe joacă.loto.ro şi a fost completat cu două variante la Joker, preţul acestuia fiind de 14,50 de lei”, a transmis Loteria Română într-un comunicat difuzat duminică seară. Recomandările autorului:
Ciorba de burtă – Război și pace în farfurie
În perioada Imperiului Otoman, trupele de elită ale sultanului, ienicerii, erau hrănite cu o zeamă, o fiertură, o supă din stomac de vită, foarte populară, adesea consumată după nopți lungi, ca remediu pentru mahmureală: İşkembe çorbası. De aici s-a răzpândit în toată zona balcanică: la greci, la bulgari și la români, pentru că asta înseamnă să fii imperiu – un schimb tacit de taxe, impozite și rețete. De unde vine „beef-ul” În Bulgaria, ciorba asta se cheamă „șkembe ciorba”, iar în Grecia – patsas. Sunt variante ale rețetei de bază: zeamă clară, usturoi, oțet, uneori, ardei iute. Fără îndoială, ciorba asta a traversat imperii, a schimbat nume și, na, poftim!, a reaprins rivalitatea dintre state. De curând, Grecia a dorit să protejeze rețeta ca patrimoniu cultural la UNESCO, dar Ankara a sărit cât colo: nu poți revendica o moștenire comună, mai ales că rețeta originală e turcească, nu grecească. Istoric vorbind, Turcia are dreptate. Dar! Ciorba de burtă – subiect de negociere diplomatică Acuma, Turcia e puțin exagerată: i-a plăcut să fie imperiu, să ia tot ce se poate, să distrugă tot ce se poate, dar să nu dea nimic înapoi: nici măcar o ciorbă, fie ea de burtă. Iată cum devine ciorba de burtă un subiect de negociere diplomatică nu doar în tratate, ci și în farfurie. Modesta fiertură reaprinde „beef-ul” (asta înseamnă și „neînțelegere”, dar și „vită” – ironia sorții!) între Turcia și Grecia, de data asta în privința acestei moșteniri otomane: cui aparține și cine o face mai bună? Când se bagă și România în ciorbă Dar când doi se ceartă, al treilea câștigă. Doamnelor și domnilor, în ring intră România, cu un rol cu totul diferit. România nu revendică paternitatea, dar România revendică prefecționarea. România reinterpretează în stil propriu această zeamă destul de aspră în stilul său și așa se face că asistăm acum la o transformare-spectacol: baza devine mai bogată prin fierberea îndelungată a oaselor și se echilibrează gustul prin adăugarea unui „liezon” alcătuit din smântână și gălbenuș de ou, care-i potolește asprimea. Eficientizarea săracului animal Apar, de asemenea, elemente locale ca gogoșarul murat, iar ce iese la final este nu o ciorbă, ci o experiență spirituală. Pentru că, să nu uităm, stomacul de vită – burta – era considerat un ingredient marginal, un ceva ce era folosit doar ca să nu se arunce, așa că fiertura asta a apărut, de fapt, din dorința de eficientizare a săracului animal. România aduce ciorba la nivelul următor Ciorba de burtă aparține, așadar, unei gastronomii a necesității, nu a ethosului. Însă ce face România este să aducă preparatul la nivel înalt, mai ales în a doua jumătate a secolului XX, când restaurantele au standardizat rețeta, iar, pentru bucătari, aceasta a devenit testul suprem în bucătărie. Vechea mâncare de cazarmă s-a îmbrăcat cu haine bune, de duminică. Dacă în Turcia, ciorba de burtă era despre disciplină și funcționalitate, în Grecia e despre autenticitate, simplitate și tradiție, iar în România – despre adaptare, rafinare, echilibrare. Ciorba de burtă ca manifest de țară Și uite cum a ajuns ciorba de burtă un manifest de țară, pentru că, prin sine, rețetele celor trei state vorbesc despre influența lor în regiune. Diplomația trece, alături de alte sentimente, tot prin farfurie. Ciorba de burtă românească e singura care a transformat utilitarul în complex, austerul în reconfortant, perifericul în emblematic. La români, ciorba asta a dat Rădăuțeana, iar la greci – Avgolemono – aceeași Mărie cu altă pălărie. Plus lămâie.
Alexandru Nazare: Uși deschise pentru România la Washington. Ministrul Finanțelor anunță oportunități majore
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, transmite de la Washington că România are oportunități importante pentru atragerea de investiții în energie și infrastructură, însă stabilitatea politică rămâne esențială. Partenerii externi monitorizează atent evoluțiile interne, iar orice instabilitate poate duce la costuri mai mari și proiecte amânate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat în această săptămână, la Washington, la o serie de întâlniri cu instituții relevante din zona economică și financiară a Statelor Unite, alături de alți membri ai Guvernului. „Uși deschise pentru România la Washington. Depinde doar de noi cum mergem mai departe. Am încheiat un turneu de întâlniri săptămâna aceasta, alături de colegii din Guvern, cu instituții-cheie din arhitectura economică și de influență a SUA, acolo unde se decid și se susțin marile direcții de investiții globale”, a scris Nazare pe Facebook. Discuții pentru investiții în energie și infrastructură Vizita a inclus reluarea colaborării cu Grupul Băncii Mondiale și discuții cu oficiali americani pe proiecte strategice din energie. Ministrul a explicat că aceste deschideri vin după mai multe luni de dialog și contacte la nivel înalt. „Împreună cu Grupul Băncii Mondiale/ World Bank Group, prin MIGA şi IFC – instituții esențiale pentru finanțarea marilor proiecte – am reluat colaborări importante pentru investiții în energie și infrastructură, de la rețeaua de gaze la proiectele nucleare de la Cernavodă. În paralel, am consolidat dialogul direct pe energie cu administrația SUA, inclusiv cu Secretarul american pentru Energie, Chris Wright. Toate aceste uși şi ferestre de oportunitate nu sunt deschise întâmplător României. Sunt rezultatul ultimelor luni de dialog constant și al vizitelor anterioare în Statele Unite, în care am construit, pas cu pas, încredere și parteneriate cu oameni – cheie ai administrației americane.” Alexandru Nazare: stabilitatea politică influențează direct economia Ministrul Finanțelor atrage atenția că partenerii externi analizează atent situația din România, iar stabilitatea politică are impact direct asupra economiei. „Mesajul primit în toate aceste întâlniri este însă unul foarte clar: toți partenerii urmăresc atent ce se întâmplă în România, iar din acest punct de vedere direcția și, implicit, stabilitatea politică sunt esențiale. În lipsa acestora, lucrurile se traduc rapid în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor – de pe urma cărora toți pierdem. Sunt şanse importante, deschise cu mult efort, în relația cu SUA. Iar România trebuie să le valorifice, cu determinare şi seriozitate, nu să le ocolească.”, a conchis ministrul. Alexandru Nazare participă în această perioadă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC, în intervalul 14 – 20 aprilie 2026. Recomandarea autorului: Vicepremierul Oana Gheorghiu lansează un atac la adresa PSD: „Nu este un episod izolat, ci un modus operandi”
România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei
În 2026, România a intrat oficial în recesiune tehnică, marcată de o contracție în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru s-a produs după ce în vara anului trecut, Guvernul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul. În aceste condiții, și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele privind economia României pentru 2026 și 2027. Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, scrie Mediafax. În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare. INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%. După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. În pofida măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, instituțiile financiare internaționale și-au revizuit estimările privind economia României Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate. Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Rata anuală a inflației a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, potrivit INS. Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI. De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie. Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%. Autorul recomandă:
Alexandru Rogobete, după discuțiile cu Pfizer: Vor reveni cu un răspuns la propunerea noastră
Alexandru Rogobete a avut joi, împreună cu ministrul Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, o primă întâlnire „exploratorie de negociere cu compania Pfizer”, la Washington DC. Ministrul spune că discuțiile s-au desfășurat „într-un ton echilibrat, profesionist, axat pe identificarea unor soluții concrete pentru România”: „Nu vorbim doar despre o obligație financiară, ci despre responsabilitatea de a transforma această situație într-un beneficiu real pentru pacienți”. Propunerea României Rogobete susține că propunerea României, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, a fost de continuare a negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. Ministrul Sănătății spune că a adus în discuție „parteneriatul solid pe care România îl are de zeci de ani cu Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor colaborări viitoare în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice”. Se așteaptă răspunsul Pfizer „În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer. Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important. În astfel de momente, responsabilitatea nu este să explicăm trecutul, ci să construim soluții pentru viitor”, a scris Rogobete pe Facebook. Întâlnirea a avut loc în contextul în care tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.
România, depășită de Bulgaria și Ucraina în datele FMI. Fondul ne înjumătățește prognoza de creștere pentru 2026. Până și Ucraina, țară în război de 4 ani, ne întrece la creștere economică
România a fost lăsată cu mult în urmă de Bulgaria, conform analiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Instituția a trecut Bulgaria la categoria țărilor avansate în cea mai recentă statistică publicată. În cel mai recent raport World Economic Outlook, țara vecină este în plutonul țărilor avansate, în vreme ce România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, conform sursei citate. În aceeași vreme, în România, avansul economic ar urma să fie de numai 0,7%. Bulgaria deja este în plin urcuș economic, cu un avans prognozat la 2,8% de către economiștii FMI. În analiza citată, Bulgaria, vecinul nostru de la coada clasamentului, ne-a depășit și se alătură țărilor dezvoltate din Europa precum Germania, Franța sau Finlanda, în timp ce România rămâne la coada clasamentului, alături de Serbia sau Belarus, dar și Polonia. Analiza realizată de FMI este importantă mai ales pentru investitori și instituții internaționale deoarece reflectă nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea instituțională și gradul de integrare în economia globală a unui stat. Când vine vorba de creșterea economică, Bulgaria pornește cu un avantaj considerabil în primii doi ani, însă România este proiectată să aibă o revenire mai puternică în 2027. În 2025 România a avut o creștere economică de doar 0,7% în timp ce Bulgaria a avut o creștere de 3,1%. Pentru acest an, creșterea economiei românești va rămâne neschimbată, în timp ce pentru vecinii noștri va scădea cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,8%. În 2027, atât economia României, cât și cea a Bulgariei vor avea același ritm de creștere de 2,5%. Războiul din Iran ar putea duce economia globală în pragul recesiunii În ceea ce privește economia mondială, FMI a redus ușor estimarea pentru 2026, dar avertizează că impactul războiului din Iran ar putea deveni mult mai sever dacă conflictul se prelungește și duce la noi scumpiri ale energiei. Instituția estimează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât prognoza din ianuarie, dar FMI avertizează că într-un scenariu mai grav, în care prețurile petrolului și gazelor naturale ar crește cu 100-200% față de nivelurile din ianuarie și rămân ridicate până în 2027, creșterea economică globală ar putea scădea până la doar 2%. România va avea o creştere economică mai mică decât Ucraina În cazul României, Fondul Monetar Internațional a redus progonza de creștere economică la jumătate, de la 1,4% la 0,7%. Abia din 2027 economia țării noastre ar urma să crească cu 2,5%. Inflația din acest an ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie, iar șomajul ar urma să fie de 6% în 2026, față de 5,8% în raportul precedent. Veștile proaste nu se opresc aici pentru că prognoza FMI arată că Ucraina va avea o crestere mai mare decât cea a României în 2026, după ce a avut creștere economică mai mare și în 2025. Anul trecut, Ucraina a avut o creștere economică de 1,8% în timp ce țara noastră a avut o creștere de doar 0,7%. În 2026, situația rămâne neschimbată pentru România, datele recente arată că vom avea o creștere identică cu cea de anul precedent. În tot acest timp, la polul opus, Ucraina va avea o creștere de 0,2 puncte procentuale, până la 2,0%. Diferența majoră va fi în 2027 când Ucraina ne va depăși cu 1 punct procentual la acest capitol și va avea o creștere economică de 3,5%, deși este o țară care se află în război de 4 ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere