Oana Țoiu a discutat cu viitoarea ministră de Externe a Ungariei: I-am transmis admirația mea pentru mobilizarea exemplară a poporului ungar
„Am sunat-o în această seară pe Anita Orban, viitoarea ministră de externe a Ungariei, pentru a o felicita pentru victoria electorală. A fost un prim contact oficial cu un reprezentant al viitorului Guvern vecin, prilej cu care am împărtășit bucuria acestui moment istoric de schimbare. I-am transmis admirația mea pentru mobilizarea exemplară a poporului ungar și a etnicilor maghiari, dar și echipei sale pentru o campanie construită autentic, printre oameni”, a scris Oana Țoiu într-o postare pe platforma X. „Rezultatul de ieri a dovedit că oricât de mare ar fi controlul unor politicieni asupra sistemelor de putere, acesta nu este suficient pentru a o păstra la infinit. Puterea cetățenilor care aleg să ceară un viitor mai bun prin vot este suverană, iar Anita a subliniat, în repetate rânduri, că alegerea de ieri a fost una clară: o schimbare de regim”, a adăugat ministra de Externe. Oana Țoiu a arătat că discuția s-a concentrat pe „o nouă abordare a politicii externe a Ungariei”, bazată pe respect reciproc și pe obiectivul comun de a crește calitatea vieții cetățenilor din cele două țări printr-o colaborare mai strânsă. „Totodată, am trecut în revistă formatele regionale prezidate de România anul acesta, pe care le vedem ca oportunități majore pentru a întări perspectiva noastră comună în regiune”, a precizat Țoiu. La finalul discuției, ministra de Externe a României i-a adresat Anitei Orban invitația de a efectua o vizită în România.
Tragerea la sorți pentru EHF EURO 2026. România e în urna a doua
România este una dintre cele 5 țări organizatoare ale CE feminin de handbal din decembrie, iar naționala țării noastre este în a doua urnă valorică la tragerea la sorți. Joi, 16 aprilie, de la ora 19:00 a României, are loc tragerea la sorți a grupelor turneului final al Campionatului European feminin de handbal. Orașul polonez Katowice va găzdui tragerea la sorți pentru EHF EURO 2026, la care România e în urna a doua valorică Competiția are loc în Cehia, Polonia, România, Slovacia și Turcia, de pe 3 până pe 20 decembrie. Grupa A, în care Ungaria va fi cap de serie, își va desfășura meciurile la Oradea, iar Grupa B, unde va fi repartizată România, se joacă la Cluj-Napoca. Forul european a ordonat cele 24 de echipe calificate în 4 urne valorice, România fiind în a doua, alături de Germania, Muntenegru, Polonia, Spania și Cehia. Practic, handbalistele „tricolore” nu vor întâlni, în prima fază a competiției, niciuna dintre aceste 5 naționale. EHF a invitat 4 jucătoare să participe la tragerea la sorți, pe Katarzyna Cygan (din Polonia), Silvie Polaskova (Cehia), Barbora Lancz (Slovacia) și Elif Sila Aydin (Turcia), potrivit site-ului oficial. Practic, dintre co-organizatoare, tocmai România a fost sărită din schemă. Medaliatele ediției precedente a Campionatului European, Norvegia, Danemarca și Ungaria, sunt toate cap de serie la tragerea la sorți și, pe cale de consecință, fac parte din prima urnă valorică. Cele 5 gazde ale turneului, mai precis Polonia, România, Cehia, Slovacia, Turcia, se află în urnele 2 și 3. Grecia, debutantă la competiția continentală, este în Urna 4. Repartizarea s-a făcut pe baza rezultatelor din preliminariile pentru EHF EURO 2026 și a clasamentului final de la precedenta competiție. Finala EHF EURO 2026 are loc pe 20 decembrie, la Katowice Componența celor 4 urne valorice este următoarea: Norvegia, Danemarca, Ungaria, Franța, Suedia, Olanda în Urna 1, Germania, Muntenegru, Polonia, România, Spania, Cehia în Urna 2, Turcia, Slovacia, Slovenia, Elveția, Austria, Insulele Feroe în Urna 2 și Croația, Serbia, Islanda, Macedonia de Nord, Ucraina, Grecia în Urna 4. În ceea ce privește prima fază a întrecerii continentale, Ungaria va face parte din grupa A și meciurile au loc la Oradea, România din grupa B, la Cluj-Napoca, Turcia în Grupa C, la Antalya, Cehia în Grupa D, la Brno, Polonia în Grupa E, la Katowice și Slovacia în Grupa F, la Bratislava. Primele două echipe din fiecare grupă se califică în runda principală, iar meciurile se desfășoară la Cluj-Napoca (echipele din Grupele A, B și C) și la Katowice. În același oraș polonez au loc semifinalele și finalele, programate pe 18, respectiv, 20 decembrie.
Ne rărim. Câți români au plecat din țară de la Revoluție
Vreo 4 milioane de români ar fi plecat din țară după Revoluție. Datele sunt aproximative. Pe de o parte este migrația, pe de altă parte este vorba de raportul natalitate/mortalitate. În exil, români procrează mai eficient, pe principiul, ai mâncare, faci copii. „Ubi bene, ibi patria”. Sunt orașe din Europa în care trăiesc mai mulți români decât la Mizil. Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. România se numără printre țările cu cel mai accentuat declin demografic din lume în ultimii 25 de ani. Populația a scăzut cu 16,1% din 2000 până în 2025, ceea ce plasează țara pe locul 176 din 183 la nivel global, potrivit datelor FMI, preia ProTV Europa de Est, contracție demografică Tendința reflectă un fenomen mai ampl la nivelul Europei de Est, unde cele mai abrupte scăderi de populație sunt concentrate. Ucraina înregistrează cel mai sever declin (-32,5%), urmată de Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%), Lituania (-17,5%) și Republica Moldova (-18,8%). În acest context regional, România se înscrie în același tipar de contracție demografică, notează Visual Capitalist. Nu este luată în calcul Rusia. Datele arată că, în ultimele două decenii și jumătate, evoluția populației la nivel global s-a împărțit în două direcții distincte: pe de o parte, state cu creșteri accelerate, pe de altă parte, țări aflate în declin constant. Aproape una din șapte țări a pierdut populație în această perioadă. Zona arabă și Africa subsahariană își refac șeptelul La polul opus, cele mai rapide creșteri sunt concentrate într-un număr restrâns de state, în special din zona Golfului și din Africa subsahariană. Qatar conduce detașat clasamentul, cu o creștere de peste 400% a populației față de anul 2000. Alte state din Golf au înregistrat, de asemenea, avansuri semnificative: Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%), Oman (+129,1%) și Arabia Saudită (+98,5%). În afara acestei regiuni, mai multe state africane au consemnat creșteri puternice, între care Guineea Ecuatorială (+166,6%), Niger (+157,0%), Angola (+139,7%) și Ciad (+126,9%). SUA, India și China pe trend crescător-moderat În cazul marilor economii ale lumii, creșterea populației a fost mai moderată. India a înregistrat un avans de 38,4%, Statele Unite de 21%, China de 10,9%, iar Brazilia de 22,1%. Canada și Australia au avut ritmuri mai ridicate, de 35,6%, respectiv 44,9%. Per ansamblu, harta evoluției populației între 2000 și 2025 evidențiază un contrast puternic: expansiune accelerată în statele cu migrație intensă sau demografie tânără și declin susținut în Europa de Est, regiune din care face parte și România. Europa, în mare mișcare Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. Potrivit sursei citate, în prezent, populația Uniunii Europene (UE) include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spațiului comunitar, după cum relevă datele Eurostat din 2025. „Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european”, precizează Andrei. În ceea ce privește România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 – 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din țară, în timp ce 646.000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România. Recomandarea autorului: Diaspora nu mai face bani ca înainte. Cât timp durează acum să poți să îți permiți o casă în România
Ion Cristoiu: Nicușor Dan are mandat de la Bruxelles să păstreze coaliția din România, inclusiv să renunțe la Bolojan
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Nicușor Dan are un mandat de la Bruxelles pentru a păstra coaliția din România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „În România, spun la rece da, ai o coaliție? Care e greu de făcut în alte țări. O coaliție pro-europeană care domină și cu ajutor căreia poți să-i faci pe români să mănânce urzici… În aceste condiții, un partid foarte important spune: Domnule, noi plecăm din coaliție dacă rămâne unul Bolojan.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Nicușor Dan are un mandat de la Bruxelles pentru a păstra coaliția din România. Acesta spune că o coaliție e greu de făcut în alte țări. Jurnalistul spune că visul oricărui președinte este să aibă o coaliție care să poată oferi stabilitate. „Nicușor Dan are mandat de la Bruxelles să păstreze coaliția asta. Deci la ora actuală este foarte important ce s-a schimbat chiar în legătură cu aceste… Până acum Bruxelles-ul, până la conflictul cu Trump și cu Putin și cu suveraniștii ar fi fost de partea USR în bătălia cu PSD. Da? S-au schimbat atât de tare… Dușmanul numărul unu al Bruxelles-ului sunt suveraniștii. Ai observat că Grindeanu din două în două minute zice: Doamne miluiește? În legătură cu AUR? Nu spune? În aceste condiții, în această perioadă… Deci ești la Bruxelles? Da? În România, spun la rece: Da, ai o coaliție? Care e greu de făcut în alte țări. O coaliție pro-europeană care domină și cu ajutor căreia poți să-i faci pe români să mănânce urzici… În aceste condiții, un partid foarte important spune: Domnule, noi plecăm din coaliție dacă rămâne unul Bolojan. Adică asta vreau să spun. Asta este esența. Și în aceste condiții, orice președinte din România nu poate… Visul oricărui președinte este să aibă o coaliție puternică care să asigure stabilitatea. Depinde cine vine de la PNL. Adică Ilie Bolojan a făcut un abuz. A „userizat” guvernarea, că normal era să fie „psedizată”.”, a declarat jurnalistul.
Rușine epocală! România – Norvegia 25-45 în EHF EURO CUP
Naționala feminină a ajuns rușinea Europei, fiind învinsă la 20 de goluri, pe teren propriu. România – Norvegia s-a terminat 25-45, scor care îi șochează până și pe cei de la EHF. Niciodată nu s-a mai întâmplat ca naționala feminină de handbal a României să încaseze 45 de goluri într-un meci oficial. A făcut-o cu Norvegia, în EHF EURO CUP. România a fost învinsă de Norvegia cu 25-45, după ce în prima repriză marcase doar 9 goluri Penultimul meci al „tricolorelor” din Grupa 1 a EHF Euro Cup, competiţia dedicată echipelor deja calificate la Campionatul European din luna decembrie a acestui an, a consemnat o rușine epocală pentru naționala feminină de handbal a țării noastre. Pentru prima dată în istorie, handbalistele au primit 45 de goluri într-un meci oficial. Site-ul oficial al forului continental scrie că precedenta contraperformanță datează de un an și jumătate, mai precis din noiembrie 2024, când Olanda s-a impus cu 41-26. Meciul s-a jucat la Sala Polivalentă din București, iar lucrurile au fost clare încă din primele secunde ale confruntării înaintea căreia s-a șinut un moment de reculegere în memoria fostului mare antrenor de fotbal Mircea Lucescu. Reistad, cea mai valoroasă handbalistă a momentului, a marcat 5 goluri la primele 5 aruncări la poartă. Nu i-a fost suficient, deoarece a pus-o excelent în valoare pe Wollik, iar golurile în poarta echipei României veneau pe bandă rulantă. Până în minutul 24, portărițele românce, Diana Ciucă și Bianca Curment, au parat o singură din 21 de aruncări. Scorul de 20-7 pentru Norvegia a luat proporții până la pauză, când tabela înregistra un incredibil 24-9. Nu mai puțin de 12 jucătoare au înscris pentru Norvegia Fanilor prezenți în sală nu le venea să creadă ceea ce se întâmplă pe parchet, iar în repriza a doua Norvegia a continuat să joace la capacitate maximă și a câștigat această parte a confruntării la 5 goluri. Scor final, 25-45, care păstrează, totuși, naționala României, în lupta pentru semifinale. Echiopa țării noastre, calificate direct la EURO 2026, în calitate de gazdă, alături de Polonia, Cehia, Slovacia şi Turcia, se califică în turneul final din Euro Cup dacă nu pierde la mai mult de 4 goluri în fața Poloniei. Meciul are loc în decplasare, pe 11 aprilie. În această situație, „tricolorele” dau peste Danemarca în penultimul act. Cel mai probabil, în cealaltă semifinală se vor întâlni Norvegia și Ungaria. Pentru România au marcat, în umilința cu Norvegia, Seraficeanu 5 goluri, Elghaoui 4, Stoica şi Szoke, câte 3, Laslo, Bazaliu, Roșu și Gogîrlă câte două, iar Burlachenko și Boiciuc au înscris o dată. De partea cealaltă, pentru Norvegia au înscris 12 jucătoare, evidențiindu-se Henriksen cu 6 goluri, plus Breistol, Reistad și Hovden cu câte 5 ori. În primele meciuri din Grupa 1, „tricolorele” au fost învinse, în deplasare, de Norvegia, cu 27-29 cu Norvegia, au dispus de Polonia cu 34-29 și au obținut un dublus cuces cu Slovacia, 32-26 şi 32-19.
Premierul Republicii Moldova readuce în discuție ideea unirii cu România: Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire
„Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire. Subiectul posibilei unificări cu România devine din ce în ce mai relevant, iar cetățenii o percep din ce în ce mai mult ca o perspectivă realistă”, a spus premierul Republicii Moldova, conform agenției Infotag. Potrivit Infotag, Alexandru Munteanu a declarat acest lucru într-un interviu acordat jurnaliștilor în timpul vizitei sale în România de săptămâna trecută. Declarațiile vin după ce și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat, în luna ianuarie, că ar vota „da” în cazul unui referendum privind unificarea cu România. „Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru reunirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, uitați-vă la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”, a spus Maia Sandu în cadrul podcastului The Rest Is Politics realizat de jurnaliștii britanici Alastair Campbell și Rory Stewart. Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate a cetățenilor din Republica Moldova care să susțină unificarea cu România și că majoritatea susține aderarea la Uniunea Europeană Tema a provocat reacții dure din partea opoziției de la Chișinău, după ce mai mulți oficiali, inclusiv membri ai Guvernului și ai Parlamentului, au făcut declarații similare în ultimele luni.
Radu Miruță: Proiectul româno-ucrainean privind dronele ar putea fi pus în practică în jumătate de an
Viitoarea fabrică de drone din România ar trebui să-și actualizeze permanent tehnologia, a declarat la RFI ministrul Apărării, Radu Miruță. „Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, explică vicepremierul. Radu Miruță spune că „specific pentru acest proiect este o condiție suplimentară a celor de la Comisia Europeană, pe lângă proiectele noastre, cele 21 de proiecte prin SAFE, Comisia Europeană a zis: punem pe masă 200 de milioane de euro, dacă veți reuși să faceți co-producție de drone cu un partener ucrainean. Sigur că ne interesează și acest proiect”. 15 firme ucrainene au venit în România Ministrul Apărării precizează că deocamdată au avut loc discuții tehnice privind dronele ucrainene: „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice. Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”. Vicepremierul subliniază că nu MApN stabilește companiile românești care se vor ocupa de proiectul dronelor: „Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”. Proiect concretizat în șase luni Întrebat care e viziunea sa în acest proiect al dronelor ucrainene, Radu Miruță a răspuns: „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN. La nivel MApN există informații de la radare, de la tancuri, de la avioanele F-16. Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN. Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”. Ministrul Apărării estimează că proiectul dronelor poate fi concretizat în șase luni: „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”.
Moldova are inflația la aproape jumatate față de România
Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții – 5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor
Dezvăluire Bloomberg despre România! 1 miliard de euro a cheltuit BNR pentru stabilizarea monedei numai în luna martie
Publicația Bloomberg relatează că România a cheltuit aproximativ 1 miliard de euro pentru a-și susține moneda națională în contextul declinului global din luna martie. Banca Națională a României a cheltuit în luna martie peste 1 miliard de euro (aproximativ 1,2 miliarde de dolari) pentru a proteja moneda națională de presiunile generate de turbulențele de pe piețele globale, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte masuri. În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, spune publicația. Autorul recomandă: Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei Ipocrizia lui Bolojan. Premierul a spus într-un interviu că stă într-un apartament modest „de 65 de mp”, când de fapt locuiește în fosta vilă a lui Băsescu, de câteva sute de metri pătrați. Vilă în care Bolojan a locuit ilegal, până i-a schimbat destinația printr-o hotărâre de guvern secretă
Bloomberg: România a cheltuit 1 miliard de euro pentru a-și apăra moneda în timpul declinului global din martie
„Banca centrală a României a cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) în martie pentru a preveni slăbirea monedei naționale de către turbulențele de pe piața globală declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri . În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, relatează publicația.