Vladimir Lipaev acuză că România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite
„România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS. Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranță detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniții de calibru sovietic/rus, produse în fabricile românești”, a acuzat Lipaev. Ambasadorul Rusiei la București a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, acuză oficialul. „Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menționat el. România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci și Moldovei. Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.
Dacia reduce producția în România și concediază 1.200 de angajaţi de la uzina de la Mioveni. Unde va fi fabricat celebrul Striker
Sindicatul Autoturisme Dacia a publicat vineri un comunicat în care avertizează că anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi la uzina de la Mioveni. Cauzele invocate sunt infrastructura întârziată, energia scumpă, instabilitatea fiscală şi mutarea modelelor noi în Turcia şi Slovenia. Mesajul vine la doar trei zile după ce trei directori de top ai Grupului Renault au vorbit, la Paris, despre competitivitatea uzinei româneşti, amintește ZF.ro. Comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia Sindicatul Autoturisme Dacia (SAD) a transmis vineri, 13 martie 2026, un comunicat public în care avertizează că uzina de la Mioveni intră într-o perioadă fără precedent în ultimele două decenii: reducere de producţie şi concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi. „Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi, pe fondul scăderii cererii şi al accelerării proceselor de robotizare şi automatizare”, se arată în comunicatul sindicatului. Compensații pentru concediați La începutul anului, în cadrul campaniei de plecări voluntare demarată pe 1 martie, se vorbea despre până la 900 de angajaţi care ar putea părăsi compania. Liderul de sindicat Viorel Ungureanu confirma încă din noiembrie 2025 că managementul Dacia a anunţat reducerea producţiei cu 165 de vehicule pe zi – adică peste 10% din capacitatea zilnică de aproape 1.390 de maşini. Pachetele compensatorii oferite în cadrul campaniei de plecări voluntare merg de la 25.000 de lei net pentru angajaţii cu până la doi ani vechime, până la circa 210.000 de lei (aproximativ 40.000 de euro) pentru cei cu peste 16 ani, iar persoanele cu boli profesionale sau invalidităţi pot primi echivalentul a circa 50.000 de euro. Dacia Striker pleacă în Turcia Dar comunicatul de vineri schimbă tonul: nu mai vorbim doar despre plecări voluntare gestionate cu pachete financiare, ci despre o reducere structurală de personal de 1.200 de oameni, într-un context în care modele noi nu mai vin la Mioveni, ci au ajuns să fie produse chiar în Turcia. Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China, iar Slovenia se pregăteşte să fie a cincea. Este o premieră la Dacia – până acum, reducerile de personal se gestionau exclusiv prin plecări voluntare şi ieşiri la pensie, nu prin concedieri propriu-zise. „Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Piteşti-Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală şi politică, dar şi programele economice impredictibile. Toate acestea contribuie la scăderea atractivităţii României pentru investiţii. „SAD subliniază că modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia, iar noul model electric de segment A va fi fabricat în Slovenia, nu la Mioveni. Peste 90% din producţia uzinei este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici „poate avea efecte serioase asupra economiei locale şi naţionale”. Comunicatul sindicatului vine la doar trei zile după evenimentul futuREady organizat de Grupul Renault pe 10 martie 2026, la Paris, unde ZF a participat la mese rotunde cu trei directori de top ai grupului francez. Declaraţiile de acolo confirmă, din perspectiva managementului, exact ceea ce sindicatul semnalează din perspectiva angajaţilor. Diferenţa este de ton: la Paris, mesajele au fost calibrate şi diplomatice; la Mioveni, comunicatul sindicatului nu mai lasă loc de interpretare, rezumă ZF. Recomandarea autorului: Primele imagini cu noul model Dacia Striker. Când se va lansa și care este prețul
Ion Cristoiu: Sistemul s-a străduit să ne facă să înghițim venirea lui Zelenski care a plecat cu brațele pline de la noi
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum sistemul s-a străduit să pregătească venirea lui Zelenski în România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ieri s-a creat o imagine falsă că noi suntem cu americanii, dar noi nu suntem. Unde se duce Zelenski când pleacă din România? Pleacă în Franța. De fapt, nu suntem cu americanii. Chiar și prevederile alea ale parteneriatului strategic… Nici nu discut. De ce să fac parteneriat strategic cu Ucraina? La ce îmi folosește?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum sistemul s-a străduit să pregătească venirea lui Zelenski în România. Acesta a început prin a spune că ieri s-a creat o imagine falsă. S-a încercat transmiterea mesajului că suntem cu americanii, adaugă jurnalistul, dar, de fapt, noi nu suntem. Acesta se întreabă retoric unde călătorește Zelenski, atunci când va pleca din România. Cristoiu afirmă că Nicușor Dan este sub influența lui Macron, la fel ca Zelenski. „Ieri s-a creat o imagine falsă că noi suntem cu americanii, dar noi nu suntem. Unde se duce Zelenski când pleacă din România? Pleacă în Franța. De fapt, nu suntem cu americanii. Chiar și prevederile alea ale parteneriatului strategic… Nici nu discut. De ce să fac parteneriat strategic cu Ucraina? La ce îmi folosește? Mai ai îndoială că Nicușor Dan este agent francez? Nu glumesc… El a fost pus… S-au adunat alegerile ca să fie el pus, sub influența lui Macron. Pentru că, pe de o parte, democrații erau pe ducă, vorbesc de democrații din America.”, a explicat jurnalistul.
Zelenski, la Cotroceni: În Orientul Mijlociu s-au folosit peste 700 de rachete în 24-36 de ore. În patru ani de război noi nu am avut atâtea
Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali. În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari. „Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone. „700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean. Volodimir Zelenski a vorbit și despre producția de rachete pentru sistemele de apărare Patriot, explicând că rezervele sunt limitate chiar și pentru aliații Ucrainei. „60-70 de rachete produce cel mai mare producător de rachete Patriot din SUA pe lună. Aceste rezerve se consumă. Indiferent de numărul acestor rachete, ele nu vor fi suficiente pentru a doborî dronele iraniene, mai ales că rușii îi ajută și este foarte clar acest lucru”, a spus Zelenski. Producție de drone în parteneriat cu România În timpul vizitei la București, Volodimir Zelenski a confirmat și că Ucraina discută cu România despre dezvoltarea unor capacități de producție pentru drone. Președintele ucrainean a spus că acest lucru ar putea avea loc pe teritoriul României și că experiența acumulată de armata ucraineană în război ar putea fi utilă și altor state europene. „România este un partener foarte important pentru noi. Am dovedit că suntem vecini buni și putem dezvolta parteneriate de fabricație, la fel cum am făcut în Germania și în Danemarca. Consider că această capacitate în România este foarte utilă”, a declarat Volodimir Zelenski.
Zelenski la București pentru discuții cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Pe agendă: securitatea la Marea Neagră, reconstrucția Ucrainei și dosarul minorității române
Partea română a precizat că discuția dintre cei doi lideri „va include teme care să faciliteze consolidarea unei relații bilaterale cuprinzătoare, constructive, orientate spre viitor”. „Discuțiile se vor axa pe dezvoltarea dialogului politic, intensificarea cooperării economice, cooperarea sectorială în domenii precum energia și industriile de apărare, dezvoltarea conectivității și de proiecte transfrontaliere, și pe rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei”, se mai arată în comunicatul Cotroceniului. Administrația Prezidențială a spus că între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski va avea loc și „un schimb de opinii privind aspecte de actualitate, precum procesul de extindere a Uniunii Europene, relația transatlantică, situația de securitate în regiunea Mării Negre și evoluțiile de ultimă oră la nivel regional și global”. „În egală măsură, Președintele României se va referi la necesitatea avansării dialogului bilateral în domeniul respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă”, mai notează Cotroceniul. Întâlnire și cu Bolojan Președintele Ucrainei se va întâlni la București și cu premierul Ilie Bolojan, a precizat Guvernul României. „Pe agenda discuțiilor se vor afla teme care privesc cooperarea bilaterală și în plan european”, conform comunicatului. Vizita președintelui ucrainean în România va avea loc la o zi după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare. Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, care a spus că aceste echipamente sunt defensive și i-a asigurat „pe români că nu au motive de îngrijorare”. Vizita lui Zelenski are loc într-un moment cu puternică încărcătură simbolică, războiul din Ucraina se apropie de pragul de 1.500 de zile, care va fi atins la începutul lunii aprilie.
Oana Țoiu: „Parlamentul României a consolidat poziția țării noastre de aliat de încredere și partener strategic al Statelor Unite”
Ministrul de externe Oana Țoiu salută decizia Parlamentului României de a permite Statelor Unite să folosească bazele militare naționale în efortul de război împotriva Iranului. În opinia sa postată pe X, acest lucru va cimenta acordul acordul militar cu Washinghton. Americanii vor folosi bazele militare din România pentru trupe și echipament. Parlamentul a dat aviz pozitiv cu 272 de voturi „pentru”, din 297 de parlamentari prezenți. Au fost 18 voturi împotrivă, 5 abțineri, două respingeri și două abțineri. Dar votul nu a trecut fără scandal. Este pentru a doua oară când România se află implicată în operațiuni militare ale NATO/SUA care implică atacarea altor țări, iar precedentul a fost reprezentat de conflictul din Kosovo, atunci când avioanele NATO au bombardat Serbia. Au trecut aproape 27 de ani de atunci. Prin această decizie ne întărim capabilitățile de apărare. Cooperarea militară solidă dintre România și SUA continuă să se dezvolte în sprijinul apărării noastre colective. Măsurile aprobate de Parlament vor crește securitatea României, precum și protecția aliaților și a trupelor aliate, contribuind, totodată, la securitatea partenerilor noștri din regiunea Mediteranei de Est și din zona Golfului, încheie postarea ministrul de Externe. Recomandarea autorului: România, din nou în situația de a aproba operațiuni militare ale aliaților de pe teritoriul său, după intervenția NATO în Serbia în 1999 și a SUA în Irak în 2003. Parlamentul a hotărât acum că România va găzdui forțe și echipamente militare ale SUA, în conflictul cu Iran
Virgil Popescu, fost ministru al Energiei: Ce ar trebui să facă România pentru a evita explozia prețurilor la combustibili
Virgil Popescu a arătat că evoluțiile recente ale prețului petrolului arată cât de instabilă este piața în contextul tensiunilor geopolitice. Prețul barilului a oscilat într-un interval larg, ceea ce indică o volatilitate ridicată. „Nu trebuie să ne panicăm, dar nici să stăm liniștiți fără să facem nimic. Trebuie să fim pregătiți și să întărim reziliența față de ceea ce se întâmplă”, a spus fostul ministru al Energiei. Potrivit acestuia, România nu este dependentă în mod semnificativ de petrolul din Golful Persic. Acest lucru este un avantaj care reduce riscul unei crize majore de aprovizionare. Acorduri directe cu Kazahstan și Azerbaidjan Popescu consideră că guvernul ar trebui să înceapă discuții directe cu autoritățile din Kazahstan și Azerbaidjan pentru a asigura stabilitatea livrărilor și a prețurilor. „Principala sursă de țiței pentru rafinăriile noastre vine din Kazahstan și Azerbaidjan, nu din Golful Persic. De aceea, soluția este clară: un dialog direct dintre guvernul României și cele din Kazahstan și Azerbaidjan”, a explicat el. Fostul ministru a subliniat că astfel de negocieri ar trebui purtate la nivel guvernamental, nu doar între companii, pentru a garanta securitatea energetică. Virgil Popescu s-a declarat împotriva plafonării prețului la combustibili, măsură adoptată în trecut de unele state din regiune. El a avertizat că o astfel de decizie poate duce la lipsa combustibilului pe piață, dacă oferta devine insuficientă. „Nu sunt adeptul plafonării prețului la benzină, pentru că riscăm să ajungem la o penurie”, a spus fostul ministru. Exemplul din 2022: reducerea de 50 de bani la pompă Popescu a amintit și măsurile adoptate în 2022, când prețul petrolului a crescut puternic după izbucnirea războiului din Ucraina. Atunci, guvernul și companiile petroliere au convenit o reducere de 50 de bani pe litru la pompă, suportată în mod egal de stat și de industrie. „Jumătate a fost susținută de guvern, jumătate de companii”, a spus el, menționând că această soluție a ajutat la stabilizarea prețurilor pentru consumatori. Declarațiile fostului ministru vin pe fondul creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au provocat fluctuații majore ale prețului petrolului pe piețele internaționale.
Dominic Fritz: Carburanții din România sunt încă la prețuri corecte, dar conflictul din Iran ar putea aduce scumpiri
Fritz a explicat că România se află momentan într-o poziție mai bună decât alte state europene, deoarece pe piață există încă stocuri de combustibil cumpărate la prețuri mai vechi. „Este mai bună (situația din România, n. red.) decât în alte țări europene, pentru că încă sunt carburanți pe stoc, deci calculul încă nu a intrat în achiziția pentru noi stocuri și până acum se pare că firmele care vând carburanți nu au încercat să profite de situație”, a spus Fritz. Potrivit acestuia, prețurile actuale reflectă costurile reale ale distribuitorilor. „Prețurile încă reflectă realitatea prețurilor cu care ei cumpără carburanți la rândul lor”, a adăugat el. Autoritățile, chemate să supravegheze piața Președintele USR a avertizat însă că autoritățile trebuie să monitorizeze atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale majorări artificiale de preț. „Consiliul Concurenței, ANAF-ul și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, toți acum trebuie să fie cu ochii pe acești vânzători de carburanți să nu crească prețurile artificial”, a declarat Fritz. Creșteri mari pe piețele internaționale În același timp, Fritz a subliniat că evoluțiile de pe piețele globale sunt îngrijorătoare, în contextul conflictului din Iran. „Este extrem de grav ce se întâmplă pe piețele internaționale, a crescut enorm de mult și dacă nu se încheie acest conflict în sensul în care să se deschidă căi de acces la mare, atunci într-adevăr o să simțim consecințele și în România”, a afirmat vicepremierul. În acest context, Guvernul a decis să prelungească schema de sprijin pentru transportatori, pentru a reduce presiunea generată de scumpirea combustibililor. „Însă este extrem de grav ce se întâmplă pe piețele internaționale, prețul (la carburanți, n. red.) a crescut enorm de mult și dacă nu se încheie acest conflict în sensul în care să se deschidă căi de acces la mare, atunci într-adevăr o să simțim consecințele și în România și tocmai de aceea astăzi am optat să prelungim schema care ajută transportatorii mari să ia un pic din presiunea prețurilor pentru că acolo începe de fapt lanțul inflației și va trebui să analizăm și în continuare ce poate să facă statul. Însă trebuie să fim realiști că nu o să putem ajunge într-o situație de exemplu în care să subvenționăm carburanții”, a spus Fritz. Reducerea accizelor sau TVA, încă în analiză Întrebat dacă Guvernul ar putea reduce accizele sau TVA-ul la carburanți, vicepremierul a precizat că nu există încă un prag de preț stabilit care să declanșeze o astfel de măsură. „Nu am astăzi stabilit acest nivel. Am cerut Ministerului Finanțelor să vină cu niște scenarii, niște calcule”, a explicat el. Fritz a avertizat însă că astfel de reduceri ar avea un impact asupra bugetului de stat. „O reducere a acestor accize are și consecințe pe buget. Sunt bani care ar putea să lipsească altundeva”, a spus el. Consumul începe să scadă Fritz a mai precizat că există deja semne că tensiunile economice se resimt în comportamentul consumatorilor. „Se pare că și consumul s-a redus deja în ultimele zile și, încă o dată, îngrijorarea nu este doar prețul carburanților, ci, de fapt, tot lanțul de aprovizionare. Asta înseamnă o inflație mai mare”, a declarat vicepremierul. Fritz: Conflictul are riscuri enorme Dominic Fritz a mai spus că, deși conflictul nu implică direct România, consecințele sale pot afecta economia globală. „Trebuie să spunem că nu este războiul nostru”, a afirmat el, adăugând că situația are „riscuri enorme pentru întreaga umanitate”. În același timp, președintele USR a făcut un fel de referire optimistă la uciderea liderului suprem iranian: „a fost decapitat acest om absolut oribil, care are zeci, dacă nu sute de mii de oameni pe conștiință”.
Cătălin Predoiu: Infracționalitatea la nivel național a scăzut cu 11% în anul 2025
Potrivit ministrului, instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne au intensificat acțiunile de combatere a criminalității organizate, cu accent pe lupta împotriva traficului de droguri. „Am întărit lupta împotriva criminalității organizate, mai ales în zona combaterii traficului de droguri. S-au organizat acțiuni ample în medii de interes operativ, au fost destructurate numeroase grupări infracționale. Au fost capturate de peste șase ori mai multe droguri de mare risc în anul 2025 decât în anii precedenți și de două ori mai multe droguri de risc față de anul precedent”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu. Ședința de evaluare a activității MAI pentru anul 2025 a avut loc la sediul Ministerului Afacerilor Interne și a reunit conducerea ministerului, precum și șefii structurilor din subordine. În cadrul întâlnirii au fost analizate rezultatele obținute în domeniul ordinii și siguranței publice, al gestionării situațiilor de urgență, precum și în cel al serviciilor publice comunitare. Totodată, au fost stabilite principalele direcții de acțiune și prioritățile instituționale pentru anul 2026, în vederea creșterii eficienței activităților desfășurate și a consolidării siguranței cetățenilor. „Pentru 2026, ceea ce aștept de la dumneavoastră este ceva simplu: fiți profesioniști, fiți patrioți și fiți colegi unii cu alții. Intrăm într-o lume în profundă schimbare, în care capacitatea de adaptare este cheia”, a mai adăugat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.
Demers comun în Luna Pădurii. Diana Buzoianu: România și Republica Moldova plantează o pădure comună la Vama Sculeni
România și Republica Moldova vor desfășura în această lună o acțiune comună de împădurire la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Demersul are loc cu ocazia unui parteneriat între ministerele mediului din cele două țări, a anunțat, sâmbătă, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Acțiunea marchează începutul sezonului de plantare în România, odată cu Luna Pădurii, perioada dedicată anual activităților de împădurire desfășurate de silvicultori în toată țara. „Începe sezonul de plantare în România, odată cu Luna Pădurii – perioada în care silvicultorii din toată țara pornesc acțiunile de împădurire. În paralel, continuăm și proiectele de împădurire finanțate prin PNRR, prin care pornim plantări pe suprafețe importante din România. Anul acesta marcăm și un moment important de colaborare între state: parteneriatul dintre Ministerul Mediului din România și cel din Republica Moldova”, a scris Diana Buzoianu, sâmbătă, pe Facebook. Potrivit anunțului, plantarea va începe pe malul românesc al Prutului, cu participarea Romsilva, după care acțiunea va continua pe teritoriul Republicii Moldova, împreună cu specialiștii de la Moldsilva. „Vom planta o pădure comună la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Începem plantarea pe partea României cu Romsilva, iar apoi continuăm pe partea Republicii Moldova, împreună cu colegii de la Moldsilva”, a adăugat ministra Mediului. Demersul este programat pe 14 martie. „Este mai mult decât o acțiune de plantare. Este un semnal că protecția naturii nu se oprește la granițe, iar pădurile viitorului se construiesc prin colaborare.Pe 14 martie plantăm copaci. Dar, mai ales, plantăm colaborare între două țări care împart aceeași viziune și aceeași responsabilitate pentru natură”, a completat Diana Buzoianu.