Thrillerul româno-spaniol Acel Martie a avut prima proiecție într-o gală spectaculoasă la Castelul Peniscola, din Spania. Actori și influenceri prezenți la eveniment
Pe covorul roșu au defilat Esther Acebo (cunoscută din La Casa de Papel), Luke Roberts (din Game of Thrones), Mădălina Bellariu-Ion (din The Young Pope), Didi Anderson, alături de Eduard Trică și Bob Rădulescu, dar și influenceri români și spanioli. “A fost încântător pentru mine să lucrez cu Iura și cu această echipă. Au fost cu totii extraodinari, foarte profesioniști, o echipă formată din oameni calzi, care au făcut ca totul să fie familiar și ușor. Nu știam foarte multe despre cinematografia din România, dar acum pot să spun că m-aș întoarce oricând să filmez o producție românească. Am învățat și câteva cuvinte în română, preferatul meu e «pupici»”, a mărturisit Esther Acebo, actriță. Pentru Mădălina Bellariu este primul rol principal intr-un film românesc. Actrița a mărturisit că una dintre cele mai mari împliniri este faptul ca filmul transmite si un mesaj internațional despre România. „Premiera a fost ca în povești. Publicul spaniol a reacționat cu entuziasm, iar românii din sală au ieșit mândri. M-am bucurat enorm să văd că povestea noastră rezonează dincolo de granițe.”- spune Mădalina Bellariu-Ion, protagonista filmului. Eduard Trică, actorul principal al producție, mărturisește: “Îi invit pe toți să descopere și să trăiască acest film, pentru că e o poveste cu mesa,j și e un film curajos. Apreciez foarte tare producătorii acestui film, pentru direcția în care au mers, merită aplaudată această intenție.” Bob Rădulescu: „Este un film românesc ce arată a Hollywood. Calitatea imaginii, sunetul, cadrele – totul este la un nivel internațional.” Caravana națională și lansarea în cinematografe Proiecția din Spania deschide seria caravanei naționale, care va începe pe 1 martie și va ajunge în: Cluj (1 martie), Brașov (2 martie), Sinaia (3 martie), Pitești (4 martie), București (5 martie), Craiova (6 martie), Timișoara (7 martie) și Oradea (8 martie). „Chiar dacă munca echipei de producție s-a încheiat, pentru noi acum încep emoțiile. Știu că am făcut, împreună, un film foarte bun, cu potențial internațional. Îi invit pe toți să trăiască «Acel Martie» în sălile de cinema din toată țara”, a declarat regizorul Iura Luncașu. Povestea filmului Un thriller româno-spaniol intens, filmat la Cluj-Napoca și în Spania, pe domeniul castelului Peniscola, “Acel Martie” urmărește povestea lui Anabel Albu, interpretată de Mădălina Bellariu Ion, agentă a serviciilor de informații românești, însărcinată să-l supravegheze pe Vlad Bratu (Eduard Trică), un cercetător implicat într-un proiect științific de importanță strategică. Pe măsură ce Vlad încearcă să împiedice ca descoperirea sa să ajungă în mâinile unui stat dispus să o folosească în scopuri de control și manipulare, Anabel este prinsă între loialitatea față de misiune și adevărul pe care începe să îl descopere. Castul filmului reunește actori străini care au jucat în producții cunoscute la nivel mondial, ca Esther Acebo (Casa de Papel), Costas Mandylor (Saw), Luke Roberts (Game of Thrones, Ramson și Batman) și Didi Anderson, și actorii români Mădălina Bellariu-Ion, Eduard Trică, Diana Sar, Bob Rădulescu, Vlad Marin și Cătălin Herlo. Integrat în distribuția spectaculoasă a filmului, o prezență specială în pelicula “Acel Martie” o are și fostul fotbalist Gică Craioveanu, aflat la a doua colaborare cu regizorul Iura Luncașu. Filmul regizat de Iura Luncașu are la baza povestea romanului “Acel Martie”, al scriitoarei Olivia Odăianu. „Ca autor, e un sentiment minunat să vezi emoția spectatorilor într-un loc atât de simbolic. A fost o seară cu adevărat specială. Acel Martie a prins viață într-un decor spectaculos, iar întâlnirea cu publicul, de la castelul din Peniscola, a transformat totul într-o experiență de neuitat”, a declarat Olivia Odăianu. Despre producție Realizarea filmului „That March / Acel martie” a fost posibilă cu sprijinul partenerilor și sponsorilor Devnest, Ostenweg, NIM Global Logistic, Home Garden, Hubertus, Hotel Castillo de Peñíscola și LYG Alphabet, Digi 24 si Phoenix Media, precum și al partenerilor instituționali Primăria Cluj-Napoca și Primăria Peñíscola. „Acel martie” este o producție KSM Production, realizată de Nicu Claudiu Moldovan, Iura Luncașu, Mădălina Bellariu Ion, Sorin Lungu și Bogdan Mărginean. Fondată în 2024, la Cluj-Napoca, KSM Production își propune să dezvolte producții cinematografice cu deschidere internațională, iar „That March / Acel martie” marchează un pas important în această direcție.
Cum arată Cronos, browserul românesc orientat spre confidențialitate (hands-on)
La sfârșitul lui ianuarie am aflat despre existența unui browser românesc numit Cronos. Am încercat să găsesc informații despre el și nu a fost chiar ușor. Am descoperit că este dezvoltat de o companie din Iași, AVALW, care lucrează și la un motor de căutare propriu, și la un protocol numit AVALW, prezentat drept bază pentru un ecosistem descentralizat. Aplicația apare în Microsoft Store, fiind descrisă ca un browser axat pe viteză și productivitate, cu un manager de parole a cărui securitate e „military-grade” și suport pentru protocolul descentralizat AVALW, care deocamdată este în dezvoltare. Între timp browserul a apărut și în App Store pentru iOS și iPadOS. Primul contact cu Cronos Am descărcat versiunea de Windows și am început s-o folosesc. Prima impresie este de minimalism, nu în sensul de gol, ci de organizat. Interfața e curată și rapidă. Nu încearcă să iasă în evidență, dar nici nu copiază designul Chrome sau Edge. Se simte mai degrabă ca o unealtă de lucru. În „Aplicațiile instalate” Cronos are aproape 1GB. Dacă instalezi și Uiki, asistentul AI opțional, crește până aproape de 8 GB, deci o parte din funcționalități rulează clar local. În stânga sus are un buton format din 3 linii paralele pe orizontală cu meniul browserului. Lânga el e butonul AdBlocker cu statistici și subcategorii. Dedesubt, pe aceeași linie cu bara de adrese, sunt câteva butoane fixe: Back, Forward, Home, Copy și Paste. În rând cu câmpul de navigare unde se introduce adresa la care vrei sa ajungi (zonait.ro) sunt 5 butoane Back, forward, home, copy și paste. În dreapta sus, pe aceeași linie cu cele 5 ai alte 4 butoane: Screenshot, Translate, Layout și unul care alternează între CO2, Save, Earn și Alliances. Cronos pare că încearcă să fie mai mult un spațiu de lucru decât o simplă fereastră spre internet. Funcția care mi-a plăcut cel mai mult este Layout. Poți împărți fereastra în două sau patru panouri și să accesezi mai multe siteuri simultan. Într-un fel browserul devine „desktop alternativ”. Îi văd utilitatea când te ocupi de documentare, comparare de produse sau chiar scris articole. AdBlocker-ul nativ nu este doar un buton on/off. Are categorii separate pentru reclame, trackere și analytics, plus listă custom de domenii. În practică paginile se încarcă mai rapid și mult mai curat fără să mai instalezi extensii externe, care de obicei sunt și ele surse de colectare a datelor. Dar, dacă te aștepți că blochează reclamele de pe YouTube, te înșeli. Am instalat și Uiki, chatbotul care este opțional. I-am cerut vremea din București și mi-a spus că nu are informații, din cauză că nu are acces la internet. Pare o limitare, dar de fapt este exact ce promite browserul, adică procesare locală. Nu este interfața unui serviciu în cloud, ci rulează pe calculator. Și pentru un browser care promovează confidențialitatea, asta e corect. În setări apare și partea cea mai „misterioasă” a proiectului. AVALW este prezentat ca o rețea de calcul distribuit. Practic poți activa contribuția calculatorului tău la rețea, similar conceptului de nod într-un sistem descentralizat. Implicit este dezactivat. Am folosit Wireshark și Burp Suite ca să verific traficul de rețea, dacă trimite sau nu date și după monitorizare, conexiunile au mers aproape exclusiv către infrastructura CDN. Asta înseamnă descărcare de configurații sau resurse, nu trimitere de date ale utilizatorului. Nu au apărut endpointuri tipice de analytics sau tracking. Nu este o dovadă absolută, dar elimină scenariul obișnuit de telemetrie agresivă la pornire. Cea mai mare calitate a browserului mi se pare viteza. Paginile se deschid rapid, interfața răspunde instant și nu ești dependent de extensii. Problemele întâmpinate de mine sunt două la număr: nu pot muta fereastra de Cronos pe ecran decât apucând-o cu mouse-ul de lângă butonul minimase, din orice alt punct nu o pot manevra. nu am descoperit cum să împart browserul în mai multe ferestre, eu lucrând pe 3 monitoare, uneori vreau să am o parte din ferestre pe cel din stânga și o parte pe unul din celelelte două. Concluzie Cronos nu este un browser spectaculos vizual, dar nici banal. Este un proiect ambițios, încă neclar în multe zone, dar coerent ca idee de bază: control local și mai puține procese ascunse. Nu reinventează internetul, dar încearcă ceva ce în zilele noastre e răruț. Un browser care funcționează mai mult pentru utilizator decât pentru ecosistemul din spatele lui. Și îi dăm o bilă albă în plus pentru că e românesc.
Prima competiție de esports în realitate virtuală din România începe la București
Sezonul inaugural al Ligii Esports EVA Bucharest League adună la start 16 echipe care se luptă pentru un loc în competițiile internaționale, cu premii de peste 130.000 euro București, 23 februarie 2026 – Scena locală de esports se diversifică, odată cu startul primului sezon al ligii de esports în realitate virtuală, EVA Bucharest League, ce are loc la arena EVA VR din București. Liga de Esports VR “EVA Bucharest League” reunește 16 echipe care concurează într-o structură competițională organizată pe patru divizii a câte patru echipe. Meciurile se joacă în fiecare luni, în sistem round-robin, fiecare echipă întâlnind toate celelalte echipe din divizia sa. După fiecare rundă, prima echipă din fiecare divizie promovează, iar ultima din fiecare divizie retrogradează. Înainte de debutul oficial al sezonului, echipele au trecut printr-un turneu de seeding, care a stabilit distribuția acestora în cele patru divizii ale competiției. Echipele participante în ligă sunt POG, 8BIT, Ghost, Asgard, ADAM, OneShot, Aia4, MCM, Academia de Fortnite, MiG, Tactical Telemea, Ceaunarii, Run to Sip și Pizza Hotline. Luni, 23 februarie, intră în joc echipele din divizia 1 – Project Underdog, 8 Bit, Ghost și Adam. Cele patru echipe au dominat turneul de seeding, demonstrând că sunt cele mai valoroase. Meciurile încep de la ora 20:30. Susținătorii echipelor sunt așteptați la EVA România sau pot urmări meciurile pe canalul de YouTube. Meciurile din ligă se desfășoară în modul de joc Domination din After-H: Battle Arena, shooterul tactic dezvoltat special pentru competiții VR în cadrul ecosistemului EVA. În acest mod de joc, controlul teritoriului, comunicarea și coordonarea echipei sunt esențiale: jucătorii se deplasează fizic în arenă, capturează și apără puncte cheie și își ajustează strategiile în timp real, într-o experiență care îmbină intensitatea sportului cu adrenalina gamingului competitiv. Arena EVA din București găzduiește două spații de joc de câte 500 de metri pătrați fiecare, unde mișcarea din viața reală este transpusă 1 la 1 în mediul virtual, fără cabluri sau limitări. Marea noutate a competiției EVA este integrarea completă a ligii din București într-un sistem competițional internațional. Datele de joc sunt sincronizate cu toate celelalte locații EVA din lume, iar diviziile se joacă în aceleași zile în întreaga rețea, într-un sistem unificat care conectează competițiile locale la nivel regional și internațional. România face parte din noua zonă competitivă europeană, alături de Franța, Germania, Belgia, Spania și Elveția, unde barierele naționale sunt eliminate pentru competițiile oficiale din 2026. Calendarul EVA 2026 presupune 3 niveluri competiționale Ligile locale sunt organizate în patru regiuni europene, ce se desfășoară în 16 locații. Sezonul este împărțit în două split-uri (ianuarie–aprilie și mai–septembrie), iar la finalul fiecăruia, cele mai bune echipe din fiecare ligă locală se califică în turneele regionale, unde concurează cu echipe din alte orașe. În toate ligile locale concurează peste 500 de echipe. În paralel se desfășoară EVA Versus, competiție care introduce un sistem de ranking global între locații. După fiecare etapă de ligă locală, echipele câștigătoare din fiecare divizie dispută meciuri inter-site (IS) împotriva câștigătoarelor din alte orașe. Competiția are un fond anual de premiere de 30.000 de euro. Următorul nivel este Challenger League, o competiție sezonieră care permite echipelor să evolueze într-un sistem bazat pe performanță, cu impact direct asupra viitorului lor competitiv. Primele patru echipe avansează în playoff și împart suma de 25.000 de euro. Cel mai înalt nivel competițional este EVA Pro League în care se înfruntă cele mai bune 8 echipe din Europa. Competiția se desfășurată între aprilie și octombrie 2026 și are premii de 50.000 de euro. În paralel, EVA Summit reunește întregul ecosistem competițional EVA, aducând la un loc echipe din ligile locale, Challenger League și Pro League. Fondul de premiere este de 30.000 de euro. „Liga locală este pentru echipele românești poarta de intrare într-un ecosistem european complet integrat. Pentru prima dată, fiecare meci jucat la București are impact direct la nivel internațional. Echipele au șansa să se dezvolte într-un cadru profesionist, să se testeze împotriva celor mai puternici adversari din regiune și să urce, pas cu pas, spre competițiile de top. Suntem nerăbdători să vedem performanțele lor în acest nou format.”, a declarat Andrei Moisa, COO EVA România.
Victor Negrescu: Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară
„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook. El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”. Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre. „Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.
Dragoș Pîslaru, cu prilejul Zilei Naționale a Japoniei: Ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze
„Am avut în această seară bucuria de a participa la recepția organizată de Ambasada Japoniei cu prilejul Zilei Împăratului Naruhito. A fost o onoare să răspund invitației Excelenței Sale domnul ambasador Takashi Katae și exprim respectul și aprecierea mea pentru poporul japonez”, se arată în mesajul publicat de ministrul Pîslaru. La eveniment au participat și premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu, ministra Mediului Diana Buzoianu, precum și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, fapt care din perspectiva lui Dragoș Pîslaru arată că Executivul „prețuiește cu adevărat relația specială” cu Japonia. Ministrul a precizat că peste 400 de companii japoneze sunt active în România, contribuind la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea industriei și crearea de locuri de muncă. „Din perspectiva ministerului pe care îl conduc, ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze: de la infrastructură de transport (inclusiv proiecte majore precum magistrala de metrou M6), la energie verde și tehnologie de vârf, până la cercetare și inovare – inclusiv în zone precum optica de mare putere, digitalizare sau inteligență artificială. Fiecare proiect reușit înseamnă nu doar creștere economică, ci și apropierea concretă dintre societățile noastre”, mai transmite Pîslaru. „La mulți ani Împăratului Naruhito și la mulți ani, Japoniei și poporului japonez!”, se arată în încheierea mesajului publicat de Dragoș Pîslaru.
Ce i-ar cere Nicușor Dan lui Trump pentru România
Șeful statului a fost întrebat joi seara, la Antena 3 CNN, ce i-ar solicita lui Donald Trump după ce acesta a spus că toți cei prezenți la Consiliul pentru Pace sunt prietenii lui și că îi va ajuta dacă vor avea nevoie. „Faptul că avem soldați americani în România este foarte bine pentru România, în acest context de securitate global care este complicat. Cel mai important lucru pentru România în momentul acesta în relația bilaterală este continuarea prezenței militare a Statelor Unite în România”, a spus președintele României. El a adăugat că al doilea lucru important este „atragerea de investiții americane în România cu profit și pentru unii și pentru ceilalți”. Nicușor Dan a fost întrebat și despre chestiunea vizelor: „Nu vreau să promit nimic pe chestiunea asta. Asta este, așa cum am spus, o discuție bilaterală care se poartă pe multe paliere, iar aceasta este una din chestiunile pe care le avem în discuție între noi”.
Motivul pentru care Nicușor Dan a hotărât să ia parte la Consiliul Păcii. Cu cine a vorbit președintele?
„Am explicat de ce am venit. Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat Nicușor Dan. Întrebat despre schimbările de atitudine din partea SUA vizavi de relațiile cu România, președintele Nicușor Dan a vorbit despre colaborările pe diferite paliere. „Toate eforturile, pe toate palierele pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme, ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere, toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, le-a declarat șeful statului jurnaliștilor prezenți la Ambasada României din Washington. Întrebat referitor la oficialii din administrația americană cu care a apucat să poarte discuții, președintele Nicușor Dan a precizat că a avut scurte discuții, atât cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, cât și cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, dar și cu Jared Kushner. „Așa cum am răspuns, am vorbit un minut cu domnul Whitkoff, am vorbit cu domnul Kushner, am vorbit cu Marco Rubio, am vorbit cu multă lume că în jurul acestui eveniment au fost momente în care ăsta a fost setting-ul. Dar chestiunile serioase se fac la nivel diplomatic”, a declarat Nicușor Dan.
Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării”
Digitalizarea României rămâne blocată între planuri ambițioase și rezultate modeste, în ciuda fondurilor consistente și a specialiștilor existenți în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a atras atenția, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, că problema reală nu este tehnologia sau bugetul, ci lipsa competențelor manageriale și a unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, susține că discuțiile au arătat că problemele digitalizării sunt cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi urmate de măsuri concrete. „M-am bucurat să aud că la nivelul cel mai înalt se cunosc toate problemele și așteptăm să se ia și măsuri. Dacă la nivel parlamentar analiza este atât de aprofundată și știm exact în ce situație suntem, înseamnă că ar trebui să urmeze și soluțiile”, a declarat Rangu. „Noi nu vorbim de proiecte, ci de arhitecturi și standarde” Asociația Directorilor de IT din România, care reunește CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, aflat în subordinea directă a premierului. „Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a apărut ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate exista un punct central care să coordoneze coerent digitalizarea. Noi nu vorbim de proiecte punctuale, vorbim de arhitecturi, de registre, de procese și de standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?”, a punctat el. Potrivit lui Rangu, organizația a transmis în repetate rânduri materiale și propuneri concrete autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzie să apară. „Nu e o problemă de bani, ci de competențe manageriale” Vicepreședintele CIO Council respinge ideea că România ar duce lipsă de specialiști sau de finanțare pentru digitalizare. „Nu este o problemă de bani și nici o problemă de competențe tehnice. Avem foarte mulți specialiști IT foarte buni. Problema este lipsa competențelor manageriale și a managementului digitalizării”, a explicat acesta. El critică practica numirii în funcții de conducere a unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. „Nu ajunge să pui în fruntea instituțiilor oameni care au o firmuliță de doi-trei angajați și câteva aplicații dezvoltate. La IT pare că se pricepe toată lumea, la fel ca la sport. Dar digitalizarea administrației publice este un proces strategic, nu un hobby.” Europa Connect – România Digitală Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare Un alt punct sensibil este confuzia dintre digitalizare și simpla mutare a aplicațiilor existente în infrastructuri noidigita „Dacă muți 30 de aplicații în cloud așa cum sunt, nu înseamnă că ai digitalizat ceva. Dacă sistemele sunt prost gândite, doar migrezi problemele în altă parte. Cloud-ul poate eficientiza, dar nu rezolvă lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu. În opinia sa, autoritățile ar trebui să prezinte clar ce servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și în ce calendar. „Noi cerem să ni se spună concret care sunt serviciile care se digitalizează. În Marea Britanie, acum 20 de ani, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii definite și cu termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.” Lecțiile trecutului și miza PNRR Rangu avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului, făcând trimitere la proiectele finanțate din fonduri europene înainte de 2014. „S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, în internet pentru școli, iar când a venit pandemia, multe unități de învățământ nu puteau susține un curs online. Au fost bani cheltuiți, dar nu a rămas nimic solid în urmă”, a spus el. În contextul proiectelor actuale finanțate prin PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete. „Sperăm ca aceste proiecte să își arate efectele și să nu ne trezim în 2036 discutând aceleași probleme pe care le discutam în 2006, în 2016 și acum.” Europa Connect – România Digitală „Ministerul trebuie să facă politici, implementarea să fie lăsată specialiștilor” Călin Rangu consideră că rolul unui minister al digitalizării ar trebui să fie în primul rând unul strategic. „Ministerul trebuie să facă politici publice, să stabilească direcții și standarde, iar implementarea să fie lăsată oamenilor competenți, cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel nu se poate.” În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România are resursele necesare pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru puternic de coordonare și fără management profesionist al digitalizării, rezultatele vor rămâne modeste. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”
Alexandra Olaru, Vodafone România: 5G poate aduce României 4,7 miliarde de euro anual și 250.000 de locuri de muncă
Reducerea decalajului de adoptare a tehnologiei 5G la nivel european ar putea genera un plus de 1,3 trilioane de euro în veniturile UE, iar pentru România un impact anual de 4,7 miliarde de euro și până la 250.000 de noi locuri de muncă. Declarația îi aparține Alexandrei Olaru, directorul Legal & External Affairs al Vodafone România, și a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România digitală, comunicată de Gândul. Dacă în cazul Europei saltul economic ar fi major, odată cu accelerarea adoptării tehnologiei 5G, de la extinderea acoperirii până la integrarea acesteia la nivel societal, și va genera un surplus de 1,3 trilioane de euro în următorii ani, și în cazul României miza ar fi semnificativă – un plus de 4,7 miliarde de euro anual la veniturile bugetare și crearea a până la 250.000 de locuri de muncă. „La finalul zilei, tehnologia și evoluția tehnologică pot fi creatoare de noi locuri de muncă, nu distrugătoare”, a subliniat Alexandra Olaru, director Legal & External Affairs al Vodafone România. Europa Connect – România Digitală Reglementarea, factor decisiv pentru competitivitate Oficialul Vodafone a atras atenția că viitorul competitivității europene depinde în mod direct de deciziile de reglementare aflate acum în dezbatere la Bruxelles. Printre acestea, Digital Networks Act, care ar putea impulsiona industria telecom și proiectele de digitalizare, dar și Cybersecurity Act, care – în forma sa actuală – riscă să încetinească dezvoltarea Europei în raport cu economia globală. Olaru a subliniat că România trebuie să își asume un rol activ în procesul decizional european. „Suntem a șasea țară la nivel european. Nu ne mai putem ascunde în spatele statutului de nou membru sau de țară mică. Contribuim la stabilirea deciziilor europene și trebuie să susținem ferm acest lucru”, a afirmat Alexandra Olaru. Scalarea soluțiilor digitale, o condiție esențială În încheiere, reprezentanta Vodafone România a oferit o perspectivă concretă asupra provocărilor de digitalizare. Compania gestionează manual aproximativ 256 de milioane de interacțiuni digitale anual, un volum care, în cazul statului român, este mult mai mare. În acest context, orice soluție digitală implementată la nivel public trebuie să țină cont de trei elemente-cheie: securitate, reglementare și capacitatea de scalare. La acestea se adaugă educarea utilizatorilor, astfel încât investițiile în digitalizare să nu rămână simple obiective bifate în cadrul PNRR, ci să genereze efecte reale și sustenabile în economie. Europa Connect – România Digitală Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”
România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității
România a cumpărat în 2025 fructe și legume de aproape două miliarde de euro. În afara faptului că nu producem suficient, mai există o problemă: mulţi clienţi preferă aspectul în locul gustului, aşa că magazinele se reorientează în cazul furnizorilor. Cartofii din România sunt tot mai puţini pe tarabe. Importăm în jur de 55% din cât consumăm. Roşiile vin din Turcia, cartofii din Franţa, merele din Polonia şi strugurii din Italia sau America de Sud, în funcție de anotimp. Numai în ultimii ani, valoarea importurilor de legume a crescut cu peste 60%, iar la fructe vorbim de o creştere de 30 de procente. În 2025 am importat fructe şi legume de aprox 2 miliarde de euro, publică Observator. Roşiile, cartofii, ceapa, ardeii şi morcovii, în topul importurilor Aşa a evoluat valoarea importurilor de legume şi fructe, din 2021 şi până la final de 2025. La legume, am început cu importuri de 530 de milioane de euro şi le-am dublat. La fructe, de la 766 de milioane de euro, am depăşit un miliard. Cât despre cantitate, pentru legume avem o creştere de peste 15%, în ultimii ani. La fructe, cifra a rămas constantă, adică aproape un milion de tone pe an. „Deficitul în balanţa comercială nu vine neapărat pe cantitatea de produse. Vine din preţul cu care sunt importate aceste produse”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. La fructe exotice, topul e dominat de banane și citrice. La cele care le producem și noi clasamentul este condus de mere, struguri şi pepeni. „Anul acesta am fost afectaţi de îngheţ destul de mult. Ni s-a spus la supermarket să asigurăm o cantitate necesară, până în luna mai. Producţia noastră nu ne permite să ducem mărul până în mai”, a declarat Andrei Ionică, producător de fructe. „Din Grecia, Franţa, Italia. În perioada asta nu se pot găsi fructe şi legume. Dar în perioada verii susţinem producătorii locali, atât cât putem”, a declarat Tudorel Neagu, proprietar aprozar. În plus, mulţi clienţi cumpără în funcţie de aspect. Aşa că magazinele se adaptează. „O parte din merele de Voineşti sunt afânate în interior. Le preferă pe alea care sunt crunchy la interior. Vinem ceea ce se cere pe piaţă pentru a putea supravieţui”, a declarat Tudorel Neagu. Recomandarea autorului: Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile