România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei
În 2026, România a intrat oficial în recesiune tehnică, marcată de o contracție în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru s-a produs după ce în vara anului trecut, Guvernul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul. În aceste condiții, și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele privind economia României pentru 2026 și 2027. Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, scrie Mediafax. În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare. INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%. După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. În pofida măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, instituțiile financiare internaționale și-au revizuit estimările privind economia României Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate. Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Rata anuală a inflației a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, potrivit INS. Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI. De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie. Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%. Autorul recomandă:
Alexandru Rogobete, după discuțiile cu Pfizer: Vor reveni cu un răspuns la propunerea noastră
Alexandru Rogobete a avut joi, împreună cu ministrul Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, o primă întâlnire „exploratorie de negociere cu compania Pfizer”, la Washington DC. Ministrul spune că discuțiile s-au desfășurat „într-un ton echilibrat, profesionist, axat pe identificarea unor soluții concrete pentru România”: „Nu vorbim doar despre o obligație financiară, ci despre responsabilitatea de a transforma această situație într-un beneficiu real pentru pacienți”. Propunerea României Rogobete susține că propunerea României, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, a fost de continuare a negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. Ministrul Sănătății spune că a adus în discuție „parteneriatul solid pe care România îl are de zeci de ani cu Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor colaborări viitoare în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice”. Se așteaptă răspunsul Pfizer „În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer. Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important. În astfel de momente, responsabilitatea nu este să explicăm trecutul, ci să construim soluții pentru viitor”, a scris Rogobete pe Facebook. Întâlnirea a avut loc în contextul în care tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.
România, depășită de Bulgaria și Ucraina în datele FMI. Fondul ne înjumătățește prognoza de creștere pentru 2026. Până și Ucraina, țară în război de 4 ani, ne întrece la creștere economică
România a fost lăsată cu mult în urmă de Bulgaria, conform analiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Instituția a trecut Bulgaria la categoria țărilor avansate în cea mai recentă statistică publicată. În cel mai recent raport World Economic Outlook, țara vecină este în plutonul țărilor avansate, în vreme ce România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, conform sursei citate. În aceeași vreme, în România, avansul economic ar urma să fie de numai 0,7%. Bulgaria deja este în plin urcuș economic, cu un avans prognozat la 2,8% de către economiștii FMI. În analiza citată, Bulgaria, vecinul nostru de la coada clasamentului, ne-a depășit și se alătură țărilor dezvoltate din Europa precum Germania, Franța sau Finlanda, în timp ce România rămâne la coada clasamentului, alături de Serbia sau Belarus, dar și Polonia. Analiza realizată de FMI este importantă mai ales pentru investitori și instituții internaționale deoarece reflectă nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea instituțională și gradul de integrare în economia globală a unui stat. Când vine vorba de creșterea economică, Bulgaria pornește cu un avantaj considerabil în primii doi ani, însă România este proiectată să aibă o revenire mai puternică în 2027. În 2025 România a avut o creștere economică de doar 0,7% în timp ce Bulgaria a avut o creștere de 3,1%. Pentru acest an, creșterea economiei românești va rămâne neschimbată, în timp ce pentru vecinii noștri va scădea cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,8%. În 2027, atât economia României, cât și cea a Bulgariei vor avea același ritm de creștere de 2,5%. Războiul din Iran ar putea duce economia globală în pragul recesiunii În ceea ce privește economia mondială, FMI a redus ușor estimarea pentru 2026, dar avertizează că impactul războiului din Iran ar putea deveni mult mai sever dacă conflictul se prelungește și duce la noi scumpiri ale energiei. Instituția estimează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât prognoza din ianuarie, dar FMI avertizează că într-un scenariu mai grav, în care prețurile petrolului și gazelor naturale ar crește cu 100-200% față de nivelurile din ianuarie și rămân ridicate până în 2027, creșterea economică globală ar putea scădea până la doar 2%. România va avea o creştere economică mai mică decât Ucraina În cazul României, Fondul Monetar Internațional a redus progonza de creștere economică la jumătate, de la 1,4% la 0,7%. Abia din 2027 economia țării noastre ar urma să crească cu 2,5%. Inflația din acest an ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie, iar șomajul ar urma să fie de 6% în 2026, față de 5,8% în raportul precedent. Veștile proaste nu se opresc aici pentru că prognoza FMI arată că Ucraina va avea o crestere mai mare decât cea a României în 2026, după ce a avut creștere economică mai mare și în 2025. Anul trecut, Ucraina a avut o creștere economică de 1,8% în timp ce țara noastră a avut o creștere de doar 0,7%. În 2026, situația rămâne neschimbată pentru România, datele recente arată că vom avea o creștere identică cu cea de anul precedent. În tot acest timp, la polul opus, Ucraina va avea o creștere de 0,2 puncte procentuale, până la 2,0%. Diferența majoră va fi în 2027 când Ucraina ne va depăși cu 1 punct procentual la acest capitol și va avea o creștere economică de 3,5%, deși este o țară care se află în război de 4 ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
Oana Țoiu a discutat cu viitoarea ministră de Externe a Ungariei: I-am transmis admirația mea pentru mobilizarea exemplară a poporului ungar
„Am sunat-o în această seară pe Anita Orban, viitoarea ministră de externe a Ungariei, pentru a o felicita pentru victoria electorală. A fost un prim contact oficial cu un reprezentant al viitorului Guvern vecin, prilej cu care am împărtășit bucuria acestui moment istoric de schimbare. I-am transmis admirația mea pentru mobilizarea exemplară a poporului ungar și a etnicilor maghiari, dar și echipei sale pentru o campanie construită autentic, printre oameni”, a scris Oana Țoiu într-o postare pe platforma X. „Rezultatul de ieri a dovedit că oricât de mare ar fi controlul unor politicieni asupra sistemelor de putere, acesta nu este suficient pentru a o păstra la infinit. Puterea cetățenilor care aleg să ceară un viitor mai bun prin vot este suverană, iar Anita a subliniat, în repetate rânduri, că alegerea de ieri a fost una clară: o schimbare de regim”, a adăugat ministra de Externe. Oana Țoiu a arătat că discuția s-a concentrat pe „o nouă abordare a politicii externe a Ungariei”, bazată pe respect reciproc și pe obiectivul comun de a crește calitatea vieții cetățenilor din cele două țări printr-o colaborare mai strânsă. „Totodată, am trecut în revistă formatele regionale prezidate de România anul acesta, pe care le vedem ca oportunități majore pentru a întări perspectiva noastră comună în regiune”, a precizat Țoiu. La finalul discuției, ministra de Externe a României i-a adresat Anitei Orban invitația de a efectua o vizită în România.
Tragerea la sorți pentru EHF EURO 2026. România e în urna a doua
România este una dintre cele 5 țări organizatoare ale CE feminin de handbal din decembrie, iar naționala țării noastre este în a doua urnă valorică la tragerea la sorți. Joi, 16 aprilie, de la ora 19:00 a României, are loc tragerea la sorți a grupelor turneului final al Campionatului European feminin de handbal. Orașul polonez Katowice va găzdui tragerea la sorți pentru EHF EURO 2026, la care România e în urna a doua valorică Competiția are loc în Cehia, Polonia, România, Slovacia și Turcia, de pe 3 până pe 20 decembrie. Grupa A, în care Ungaria va fi cap de serie, își va desfășura meciurile la Oradea, iar Grupa B, unde va fi repartizată România, se joacă la Cluj-Napoca. Forul european a ordonat cele 24 de echipe calificate în 4 urne valorice, România fiind în a doua, alături de Germania, Muntenegru, Polonia, Spania și Cehia. Practic, handbalistele „tricolore” nu vor întâlni, în prima fază a competiției, niciuna dintre aceste 5 naționale. EHF a invitat 4 jucătoare să participe la tragerea la sorți, pe Katarzyna Cygan (din Polonia), Silvie Polaskova (Cehia), Barbora Lancz (Slovacia) și Elif Sila Aydin (Turcia), potrivit site-ului oficial. Practic, dintre co-organizatoare, tocmai România a fost sărită din schemă. Medaliatele ediției precedente a Campionatului European, Norvegia, Danemarca și Ungaria, sunt toate cap de serie la tragerea la sorți și, pe cale de consecință, fac parte din prima urnă valorică. Cele 5 gazde ale turneului, mai precis Polonia, România, Cehia, Slovacia, Turcia, se află în urnele 2 și 3. Grecia, debutantă la competiția continentală, este în Urna 4. Repartizarea s-a făcut pe baza rezultatelor din preliminariile pentru EHF EURO 2026 și a clasamentului final de la precedenta competiție. Finala EHF EURO 2026 are loc pe 20 decembrie, la Katowice Componența celor 4 urne valorice este următoarea: Norvegia, Danemarca, Ungaria, Franța, Suedia, Olanda în Urna 1, Germania, Muntenegru, Polonia, România, Spania, Cehia în Urna 2, Turcia, Slovacia, Slovenia, Elveția, Austria, Insulele Feroe în Urna 2 și Croația, Serbia, Islanda, Macedonia de Nord, Ucraina, Grecia în Urna 4. În ceea ce privește prima fază a întrecerii continentale, Ungaria va face parte din grupa A și meciurile au loc la Oradea, România din grupa B, la Cluj-Napoca, Turcia în Grupa C, la Antalya, Cehia în Grupa D, la Brno, Polonia în Grupa E, la Katowice și Slovacia în Grupa F, la Bratislava. Primele două echipe din fiecare grupă se califică în runda principală, iar meciurile se desfășoară la Cluj-Napoca (echipele din Grupele A, B și C) și la Katowice. În același oraș polonez au loc semifinalele și finalele, programate pe 18, respectiv, 20 decembrie.
Ne rărim. Câți români au plecat din țară de la Revoluție
Vreo 4 milioane de români ar fi plecat din țară după Revoluție. Datele sunt aproximative. Pe de o parte este migrația, pe de altă parte este vorba de raportul natalitate/mortalitate. În exil, români procrează mai eficient, pe principiul, ai mâncare, faci copii. „Ubi bene, ibi patria”. Sunt orașe din Europa în care trăiesc mai mulți români decât la Mizil. Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. România se numără printre țările cu cel mai accentuat declin demografic din lume în ultimii 25 de ani. Populația a scăzut cu 16,1% din 2000 până în 2025, ceea ce plasează țara pe locul 176 din 183 la nivel global, potrivit datelor FMI, preia ProTV Europa de Est, contracție demografică Tendința reflectă un fenomen mai ampl la nivelul Europei de Est, unde cele mai abrupte scăderi de populație sunt concentrate. Ucraina înregistrează cel mai sever declin (-32,5%), urmată de Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%), Lituania (-17,5%) și Republica Moldova (-18,8%). În acest context regional, România se înscrie în același tipar de contracție demografică, notează Visual Capitalist. Nu este luată în calcul Rusia. Datele arată că, în ultimele două decenii și jumătate, evoluția populației la nivel global s-a împărțit în două direcții distincte: pe de o parte, state cu creșteri accelerate, pe de altă parte, țări aflate în declin constant. Aproape una din șapte țări a pierdut populație în această perioadă. Zona arabă și Africa subsahariană își refac șeptelul La polul opus, cele mai rapide creșteri sunt concentrate într-un număr restrâns de state, în special din zona Golfului și din Africa subsahariană. Qatar conduce detașat clasamentul, cu o creștere de peste 400% a populației față de anul 2000. Alte state din Golf au înregistrat, de asemenea, avansuri semnificative: Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%), Oman (+129,1%) și Arabia Saudită (+98,5%). În afara acestei regiuni, mai multe state africane au consemnat creșteri puternice, între care Guineea Ecuatorială (+166,6%), Niger (+157,0%), Angola (+139,7%) și Ciad (+126,9%). SUA, India și China pe trend crescător-moderat În cazul marilor economii ale lumii, creșterea populației a fost mai moderată. India a înregistrat un avans de 38,4%, Statele Unite de 21%, China de 10,9%, iar Brazilia de 22,1%. Canada și Australia au avut ritmuri mai ridicate, de 35,6%, respectiv 44,9%. Per ansamblu, harta evoluției populației între 2000 și 2025 evidențiază un contrast puternic: expansiune accelerată în statele cu migrație intensă sau demografie tânără și declin susținut în Europa de Est, regiune din care face parte și România. Europa, în mare mișcare Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. Potrivit sursei citate, în prezent, populația Uniunii Europene (UE) include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spațiului comunitar, după cum relevă datele Eurostat din 2025. „Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european”, precizează Andrei. În ceea ce privește România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 – 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din țară, în timp ce 646.000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România. Recomandarea autorului: Diaspora nu mai face bani ca înainte. Cât timp durează acum să poți să îți permiți o casă în România
Ion Cristoiu: Nicușor Dan are mandat de la Bruxelles să păstreze coaliția din România, inclusiv să renunțe la Bolojan
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Nicușor Dan are un mandat de la Bruxelles pentru a păstra coaliția din România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „În România, spun la rece da, ai o coaliție? Care e greu de făcut în alte țări. O coaliție pro-europeană care domină și cu ajutor căreia poți să-i faci pe români să mănânce urzici… În aceste condiții, un partid foarte important spune: Domnule, noi plecăm din coaliție dacă rămâne unul Bolojan.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Nicușor Dan are un mandat de la Bruxelles pentru a păstra coaliția din România. Acesta spune că o coaliție e greu de făcut în alte țări. Jurnalistul spune că visul oricărui președinte este să aibă o coaliție care să poată oferi stabilitate. „Nicușor Dan are mandat de la Bruxelles să păstreze coaliția asta. Deci la ora actuală este foarte important ce s-a schimbat chiar în legătură cu aceste… Până acum Bruxelles-ul, până la conflictul cu Trump și cu Putin și cu suveraniștii ar fi fost de partea USR în bătălia cu PSD. Da? S-au schimbat atât de tare… Dușmanul numărul unu al Bruxelles-ului sunt suveraniștii. Ai observat că Grindeanu din două în două minute zice: Doamne miluiește? În legătură cu AUR? Nu spune? În aceste condiții, în această perioadă… Deci ești la Bruxelles? Da? În România, spun la rece: Da, ai o coaliție? Care e greu de făcut în alte țări. O coaliție pro-europeană care domină și cu ajutor căreia poți să-i faci pe români să mănânce urzici… În aceste condiții, un partid foarte important spune: Domnule, noi plecăm din coaliție dacă rămâne unul Bolojan. Adică asta vreau să spun. Asta este esența. Și în aceste condiții, orice președinte din România nu poate… Visul oricărui președinte este să aibă o coaliție puternică care să asigure stabilitatea. Depinde cine vine de la PNL. Adică Ilie Bolojan a făcut un abuz. A „userizat” guvernarea, că normal era să fie „psedizată”.”, a declarat jurnalistul.
Rușine epocală! România – Norvegia 25-45 în EHF EURO CUP
Naționala feminină a ajuns rușinea Europei, fiind învinsă la 20 de goluri, pe teren propriu. România – Norvegia s-a terminat 25-45, scor care îi șochează până și pe cei de la EHF. Niciodată nu s-a mai întâmplat ca naționala feminină de handbal a României să încaseze 45 de goluri într-un meci oficial. A făcut-o cu Norvegia, în EHF EURO CUP. România a fost învinsă de Norvegia cu 25-45, după ce în prima repriză marcase doar 9 goluri Penultimul meci al „tricolorelor” din Grupa 1 a EHF Euro Cup, competiţia dedicată echipelor deja calificate la Campionatul European din luna decembrie a acestui an, a consemnat o rușine epocală pentru naționala feminină de handbal a țării noastre. Pentru prima dată în istorie, handbalistele au primit 45 de goluri într-un meci oficial. Site-ul oficial al forului continental scrie că precedenta contraperformanță datează de un an și jumătate, mai precis din noiembrie 2024, când Olanda s-a impus cu 41-26. Meciul s-a jucat la Sala Polivalentă din București, iar lucrurile au fost clare încă din primele secunde ale confruntării înaintea căreia s-a șinut un moment de reculegere în memoria fostului mare antrenor de fotbal Mircea Lucescu. Reistad, cea mai valoroasă handbalistă a momentului, a marcat 5 goluri la primele 5 aruncări la poartă. Nu i-a fost suficient, deoarece a pus-o excelent în valoare pe Wollik, iar golurile în poarta echipei României veneau pe bandă rulantă. Până în minutul 24, portărițele românce, Diana Ciucă și Bianca Curment, au parat o singură din 21 de aruncări. Scorul de 20-7 pentru Norvegia a luat proporții până la pauză, când tabela înregistra un incredibil 24-9. Nu mai puțin de 12 jucătoare au înscris pentru Norvegia Fanilor prezenți în sală nu le venea să creadă ceea ce se întâmplă pe parchet, iar în repriza a doua Norvegia a continuat să joace la capacitate maximă și a câștigat această parte a confruntării la 5 goluri. Scor final, 25-45, care păstrează, totuși, naționala României, în lupta pentru semifinale. Echiopa țării noastre, calificate direct la EURO 2026, în calitate de gazdă, alături de Polonia, Cehia, Slovacia şi Turcia, se califică în turneul final din Euro Cup dacă nu pierde la mai mult de 4 goluri în fața Poloniei. Meciul are loc în decplasare, pe 11 aprilie. În această situație, „tricolorele” dau peste Danemarca în penultimul act. Cel mai probabil, în cealaltă semifinală se vor întâlni Norvegia și Ungaria. Pentru România au marcat, în umilința cu Norvegia, Seraficeanu 5 goluri, Elghaoui 4, Stoica şi Szoke, câte 3, Laslo, Bazaliu, Roșu și Gogîrlă câte două, iar Burlachenko și Boiciuc au înscris o dată. De partea cealaltă, pentru Norvegia au înscris 12 jucătoare, evidențiindu-se Henriksen cu 6 goluri, plus Breistol, Reistad și Hovden cu câte 5 ori. În primele meciuri din Grupa 1, „tricolorele” au fost învinse, în deplasare, de Norvegia, cu 27-29 cu Norvegia, au dispus de Polonia cu 34-29 și au obținut un dublus cuces cu Slovacia, 32-26 şi 32-19.
Premierul Republicii Moldova readuce în discuție ideea unirii cu România: Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire
„Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire. Subiectul posibilei unificări cu România devine din ce în ce mai relevant, iar cetățenii o percep din ce în ce mai mult ca o perspectivă realistă”, a spus premierul Republicii Moldova, conform agenției Infotag. Potrivit Infotag, Alexandru Munteanu a declarat acest lucru într-un interviu acordat jurnaliștilor în timpul vizitei sale în România de săptămâna trecută. Declarațiile vin după ce și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat, în luna ianuarie, că ar vota „da” în cazul unui referendum privind unificarea cu România. „Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru reunirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, uitați-vă la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”, a spus Maia Sandu în cadrul podcastului The Rest Is Politics realizat de jurnaliștii britanici Alastair Campbell și Rory Stewart. Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate a cetățenilor din Republica Moldova care să susțină unificarea cu România și că majoritatea susține aderarea la Uniunea Europeană Tema a provocat reacții dure din partea opoziției de la Chișinău, după ce mai mulți oficiali, inclusiv membri ai Guvernului și ai Parlamentului, au făcut declarații similare în ultimele luni.
Radu Miruță: Proiectul româno-ucrainean privind dronele ar putea fi pus în practică în jumătate de an
Viitoarea fabrică de drone din România ar trebui să-și actualizeze permanent tehnologia, a declarat la RFI ministrul Apărării, Radu Miruță. „Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, explică vicepremierul. Radu Miruță spune că „specific pentru acest proiect este o condiție suplimentară a celor de la Comisia Europeană, pe lângă proiectele noastre, cele 21 de proiecte prin SAFE, Comisia Europeană a zis: punem pe masă 200 de milioane de euro, dacă veți reuși să faceți co-producție de drone cu un partener ucrainean. Sigur că ne interesează și acest proiect”. 15 firme ucrainene au venit în România Ministrul Apărării precizează că deocamdată au avut loc discuții tehnice privind dronele ucrainene: „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice. Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”. Vicepremierul subliniază că nu MApN stabilește companiile românești care se vor ocupa de proiectul dronelor: „Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”. Proiect concretizat în șase luni Întrebat care e viziunea sa în acest proiect al dronelor ucrainene, Radu Miruță a răspuns: „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN. La nivel MApN există informații de la radare, de la tancuri, de la avioanele F-16. Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN. Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”. Ministrul Apărării estimează că proiectul dronelor poate fi concretizat în șase luni: „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”.