Etichetă: romania

Moldova are inflația la aproape jumatate față de România

Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții –  5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor

Dezvăluire Bloomberg despre România! 1 miliard de euro a cheltuit BNR pentru stabilizarea monedei numai în luna martie

Publicația Bloomberg relatează că România a cheltuit aproximativ 1 miliard de euro pentru a-și susține moneda națională în contextul declinului global din luna martie. Banca Națională a României a cheltuit în luna martie peste 1 miliard de euro (aproximativ 1,2 miliarde de dolari) pentru a proteja moneda națională de presiunile generate de turbulențele de pe piețele globale, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte masuri. În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, spune publicația. Autorul recomandă: Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei Ipocrizia lui Bolojan. Premierul a spus într-un interviu că stă într-un apartament modest „de 65 de mp”, când de fapt locuiește în fosta vilă a lui Băsescu, de câteva sute de metri pătrați. Vilă în care Bolojan a locuit ilegal, până i-a schimbat destinația printr-o hotărâre de guvern secretă

Bloomberg: România a cheltuit 1 miliard de euro pentru a-și apăra moneda în timpul declinului global din martie

„Banca centrală a României a cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) în martie pentru a preveni slăbirea monedei naționale de către turbulențele de pe piața globală declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri . În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, relatează publicația.

Bloomberg: 1 miliard de euro cheltuit de România pentru stabilizarea monedei în timpul declinului global

Banca Națională a României a cheltuit în luna martie peste 1 miliard de euro (aproximativ 1,2 miliarde de dolari) pentru a proteja moneda națională de presiunile generate de turbulențele de pe piețele globale, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte masuri. În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, spune publicația.

Document: România avea 5 zile să refuze contractul pentru vaccinuri Pfizer de 750 milioane euro / Ministra Sănătății, Ioana Mihăilă, a susținut participarea României la contract

România a avut la dispoziție doar cinci zile lucrătoare pentru a refuza participarea la contractul european de achiziție a vaccinurilor Pfizer pentru anii 2022–2023, în valoare de aproape 750 de milioane de euro, însă ministra Sănătății de la acea vreme, Ioana Mihăilă, a susținut explicit necesitatea intrării în acest acord, reiese din Memorandumul din 13.05.2021, semnat de Ioana Mihăilă și Vice Prim-ministrul Dan Barna și înaintat spre aprobare premierului Cîțu. Memorandumul guvernamental arată că România a fost inclusă într-un mecanism european de achiziție centralizată a vaccinurilor anti-COVID produse de BioNTech-Pfizer, contract negociat de Comisia Europeană pentru toate statele membre. Documentul prevede achiziția, la nivelul Uniunii Europene, a 950 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea suplimentării cu încă 900 de milioane. Prețul negociat a fost de 19,5 euro pe doză. Pentru România, angajamentul financiar estimat era de aproximativ 373,8 milioane de euro anual, respectiv un total de peste 747 de milioane de euro pentru întreaga perioadă contractuală. Termen-limită suficient pentru ca România să redacteze un refuz Potrivit documentului, contractul a fost transmis statelor membre pe 10 mai 2021, iar guvernele aveau la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a notifica oficial refuzul de participare. „Statele membre care nu doresc participarea la acest nou contract vor trebui să comunice oficial CE refuzul de a lua parte în interval de 5 zile lucrătoare (sublinierea nu ne aparține, n. red.), după data transmiterii contractului, până Luni, 17/05/2021 (sublinierea nu ne aparține, n. red.) la sfârșitul zilei. Contractul devine obligatoriu pentru toate statele membre care nu transmit un refuz explicit până la această dată”, se arată în Memorandum. Această prevedere însemna, practic, că lipsa unei reacții echivala cu acceptarea automată și onorarea obligatorie a contractului. În același Memorandum, ministrul Sănătății de la acea dată, Ioana Mihăilă (USR), a argumentat în mod explicit necesitatea participării României la noul contract. „Considerăm necesară aprobarea participării României la acest nou contract de achiziție a vaccinului COMIRNATY produs de compania BioN Tech-Pfizer pentru anii 2022 – 2023, în scopul comunicării deciziei către CE în termenul solicitat și în acest sens vă rugăm să dispuneți”, se arată în documentul transmis spre aprobare premierului Cîțu. Solicitarea venea în contextul în care decizia trebuia comunicată rapid Comisiei Europene. Motivația ministrei Ioana Mihăilă a fost legată de incertitudini și nevoia de vaccinuri Autorii Memorandumului invocă incertitudinile legate de evoluția pandemiei, apariția variantelor noi și posibilitatea necesității unor doze suplimentare sau adaptate, după cum reiese de aici: „Ținând cont de termenele de valabilitate scurte ale vaccinurilor curente și de incertitudinea ineficienței acestora în fața unor variante virale ce ar putea apărea pe viitor, nu este fezabilă stocarea unui număr mare de doze de vaccin livrate în 2021 pentru a putea fi utilizate în 2022, în cazul în care este necesară revaccinarea, iar dozele de exces ar trebui mai degrabă redistribuite prin mecanismele de donare / revânzare prevăzute în Contractele de Achiziție în Avans (APA)”. Decizia de participare a României la un nou contract cu Pfizer nu a fost, așadar, una pur formală. România avea libertatea de a opta să nu participe, ba chiar a avut o fereastră de cinci zile lucrătoare în care să-și exprime decizia, mai ales că evoluția pandemiei însăși era marcată de incertitudini.

Mihai Fifor, fostul ministru al Apărării, după declarațiile lui Trump privind NATO: Nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă

Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, spune că o eventuală retragere a SUA din NATO nu ar fi un câștig pentru Washington, ci ar însemna pierderea rețelei de alianțe, cel mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are în lume. Acesta menționează, de asemenea, că România a fost prinsă în cel mai prost moment, relatează Mediafax.  Mihai Fifor spune că, dacă până mai ieri părea de neconceput, Donald Trump a spus clar în interviul acordat The Telegraph că „Statele Unite iau în calcul retragerea din NATO”. „Nu ca exercițiu retoric, așa cum eram obișnuiți încă din primul mandat al președintelui Trump, nu ca presiune de negociere, ci ca opțiune strategică „beyond reconsideration”. Iar declarațiile lui Marco Rubio, care vorbește despre necesitatea „reexaminării” relației după conflictul din Iran, confirmă că nu asistăm la o simplă ieșire de moment, ci la o repoziționare profundă a Washingtonului. Contextul este esențial. Avem un conflict deschis în zona Golfului, cu mize energetice globale, cu presiune pe Strâmtoarea Hormuz și cu o Europă care a refuzat să intre într-o logică de escaladare militară directă. În acest context, administrația americană transmite un mesaj brutal: solidaritatea aliată nu mai este necondiționată. Dacă NATO nu răspunde reflex la solicitările Washingtonului, fără respectarea Tratatului, atunci însăși utilitatea Alianței este pusă sub semnul întrebării”, analizează fostul ministru al Apărării. Acesta spune că există, din declarațiile de până acum „ruptură reală”: „Pentru prima dată de la 1949, principiul de bază al NATO – apărarea colectivă și solidaritatea strategică – este reinterpretat tranzacțional. Nu mai vorbim despre o comunitate de securitate, ci despre un aranjament condiționat de interese imediate”. Iar când liderul SUA numește Alianța Transatlantică „paper tiger”, semnalul transmis nu este doar politic, ci strategic: „descurajarea începe să se erodeze”, spune Mihai Fifor. Pierde doar Europa sau și SUA? Fostul ministru al Apărării afirmă că întrebarea esențială este acum dacă pierde doar Europa sau și Statele Unite. El crede că o eventuală retragere ar face SUA mai vulnerabile și expuse, în timp ce riscul de proliferare nucleară crește. „Răspunsul, dacă privim lucid, este că o eventuală retragere americană nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă. Ar însemna pierderea celui mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are la nivel global: rețeaua de alianțe. NATO nu este doar despre apărarea Europei, ci despre proiecția puterii americane. Baze, acces, interoperabilitate, legitimitate politică. Fără NATO, fiecare intervenție devine mai complicată, mai costisitoare și mai puțin legitimă. În același timp, credibilitatea globală a SUA ar fi serios afectată. Dacă Washingtonul părăsește cea mai de succes alianță militară din istorie, ce mesaj primesc partenerii din Asia? Ce garanții mai au Japonia, Coreea de Sud sau Australia că angajamentele americane sunt solide? Într-un astfel de scenariu, riscul de proliferare nucleară crește, iar lumea devine mai instabilă, nu mai sigură. Paradoxal, o astfel de decizie ar putea face chiar Statele Unite mai vulnerabile. NATO a funcționat timp de decenii ca un sistem de stabilizare care ține conflictele departe de teritoriul american”, afirmă Mihai Fifor. Potrivit ministrului, „o Europă instabilă, cu o Rusie mai agresivă, înseamnă mai multe crize, mai multe puncte de tensiune și, inevitabil, o presiune mai mare asupra Washingtonului de a interveni – dar dintr-o poziție mai slabă. În plus, într-un moment în care competiția strategică cu China se intensifică, fragmentarea sistemului de alianțe este exact opusul a ceea ce ar avea nevoie SUA. Retragerea din NATO nu ar însemna economie strategică, ci reducerea influenței globale într-o lume în care influența contează mai mult ca oricând”, mai spune Mihai Fifor. Fostul ministru exte convins că „pentru Europa consecințele sunt imediate și brutale”, în cazul unei retrageri din NATO, însă NATO fără Statele Unite nu dispare formal, „dar își pierde coloana vertebrală”. Mihai Fifor acuză ”mascarada” pusă la cale de Iohannis Fifor: România este prinsă în cel mai prost moment al său din ultimele decenii „Aproximativ 70% din capacitatea militară, nucleul descurajării nucleare, infrastructura de comandă și control. Articolul 5 nu dispare, dar devine mult mai puțin credibil. Europa este forțată să accelereze brutal ceea ce de ani de zile amânăm: autonomia strategică reală. Bugete mult mai mari, integrare militară efectivă, poate chiar o umbrelă nucleară europeană. Dar toate acestea nu se construiesc în luni, ci în ani. Iar între timp se deschide o fereastră de vulnerabilitate extrem de periculoasă. Pentru România, însă, problema nu este doar externă. Este și profund internă. Iar aici lucrurile trebuie spuse fără menajamente. România este prinsă, posibil, în cel mai prost moment al său din ultimele decenii. Cu o economie în recesiune, cu presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare, cu potențiale tensiuni sociale, dar mai ales cu o linie de decizie pe externe și apărare care nu arată nimic, nici coerență, nici forță, exact când ar fi nevoie de claritate strategică și acțiune fermă. Într-un moment în care lumea se reașază violent, România este incapabilă de reacția pe care ar trebui să o aibă. Are un premier care și-a atins de foarte multă vreme limitele, blocat într-o logică îngustă, contabilă, incapabil să înțeleagă dimensiunea strategică a momentului, și are miniștri pe externe și apărare care nu reușesc să genereze nici direcție, nici credibilitate. Baza Mihail Kogălniceanu și Aegis Ashore Deveselu sunt astăzi piloni ai prezenței americane pe flancul estic. Dar în absența unei strategii coerente și a unei diplomații active, riscăm ca aceste avantaje să devină simple relicve ale unei epoci în care securitatea era garantată, nu negociată zilnic. Tradus fără ambiguități: dacă arhitectura NATO se fisurează, România este în prima linie a riscului. Iar cu actuala capacitate de decizie, nu suntem pregătiți. Cine câștigă? Evident, Vladimir Putin. Nu printr-o victorie militară, ci prin atingerea unui obiectiv strategic urmărit de decenii: slăbirea coeziunii occidentale și fragmentarea arhitecturii de securitate euro-atlantice. Adevărul, spus direct, este acesta: nu discutăm doar despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Discutăm despre o schimbare de epocă. Iar România riscă să intre în această nouă realitate nepregătită, slabă și fără direcție”, mai

O tradiție cusută cu răbdare intră în cursa UNESCO. România, parte dintr-un dosar cultural comun cu Turcia și Albania

Ieri, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, anunță Ministerul Culturii. Din grupul de lucru al României au făcut parte reprezentante ale unor ONG-uri cu activitate remarcabilă în transmiterea practicilor tradiționale, în special în realizarea obiectelor de port popular. „Asociația Semne Cusute”, laureată a premiului „Europa Nostra”, a avut un rol central în coordonarea procesului complex de identificare și documentare a acestei tehnici migăloase, care conferă rezistență, finețe și frumusețe tivurilor, îmbinărilor și marginilor cămășilor și altor textile tradiționale lucrate manual. Li s-au alăturat ONG-ul „Mândra Project” (Zestre Contemporană) din Țara Făgărașului și Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” din Iași, singurul ONG din România acreditat la Convenția UNESCO din 2003. De asemenea, un rol determinant l-a avut participarea comunității etnice turco-tătare, reprezentată de Asociația „Cusături Dobrogene” și de Uniunea Democrată Turco-Tătară, constituind un exemplu de bună practică în ceea ce privește participarea incluzivă și evidențiind contribuția valoroasă a minorităților etnice la diversitatea și bogăția culturală a României. Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și punct focal pentru Convenția UNESCO din 2003, a asigurat suportul tehnic pentru acest demers. Cum a fost documentată o tehnică veche de secole Parte a proiectului european de cercetare Tracks4Crafts, „Asociația Semne Cusute” a realizat un proces de identificare și analiză a pieselor valoroase reprezentative din colecții muzeale, de la Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul de Artă Populară din Constanța și Muzeul Județean Botoșani, până la muzee emblematice din străinătate, unde pot fi urmărite vechimea și continuitatea acestei tehnici. Găteala tivurilor reprezintă o practică veche, atestată în spațiul românesc și integrată într-un areal cultural extins, care cuprinde zonele est-mediteraneene, balcanice, carpatic și pontice. Din punct de vedere tehnic, aceasta constă într-o familie de procedee derivate din punctul de feston, aplicate pe marginea tivului rulat (specific etapelor mai vechi) sau împăturit (variantă mai recentă), realizate inițial cu acul și, ulterior, și cu ajutorul croșetei. În România, elementul se remarcă printr-o diversitate regională deosebită, atât la nivel tehnic, cât și ornamental. În estul și sudul țării, tehnica este prezentă pe cămășile bătrânești, bărbătești și femeiești, cu croi de tip tunică, decorate cu colțișori și cheițe elaborate, bogat ornamentate. În vest, în județele Arad, Bihor și Sălaj, la spăcele se disting cheițele specifice, late, lucrate cu acul. În centrul și nordul Transilvaniei, precum și în unele zone din vestul Olteniei și sudul Banatului, se întâlnesc terminații de mâneci bogat ornamentate, realizate cu croșeta sau prin tehnici mixte, uneori policrome. În sudul Transilvaniei și nordul Munteniei apar cheițele pentru clin, cu noduri dispuse de-a lungul mânecii, executate cu acul în tehnici combinate. În Dobrogea, în comunitățile etnice turco-tătare, se evidențiază tehnica oya, denumită astfel și în Turcia, ilustrând conexiunile culturale mai largi ale acestui element. Un moment important pentru patrimoniul cultural al României România sărbătorește anul acesta 20 de ani de la adoptarea Convenției UNESCO din 2003. În acest context, prin această inițiativă, Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul de a înainta propuneri de înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, în deplin acord cu spiritul Convenției, acela de a recunoaște și consolida rolul prioritar al comunităților patrimoniale și al societății civile ca parteneri esențiali în identificarea, cercetarea, interpretarea și elaborarea planurilor de salvgardare. Este astfel susținut un demers care trebuie să rămână în grija celor care practică, transmit și valorizează acest patrimoniu zi de zi, dar mai ales a celor care îl vor duce mai departe. Această direcție capătă o relevanță sporită în contextul aderării recente a României la Convenția de la Faro (Convenția Cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate), reafirmând rolul esențial al comunităților în definirea și gestionarea patrimoniului cultural.

România și SUA lansează un program bilateral de schimburi educaționale și culturale

„Decizia survine demersurilor întreprinse de ministrul afacerilor externe român, Oana Țoiu, cu ocazia vizitei la Washington, din 4 februarie 2026”, a transmis MAE. Potrivit instituției, programul are la bază Mutual Educational and Cultural Exchange Act (MECEA) din 1961, care „urmărește promovarea înțelegerii reciproce între state prin schimburi educaționale și culturale” „MECEA este un instrument de diplomație publică care va facilita cunoașterea reciprocă și familiarizarea mediilor politice, de afaceri și academice din SUA cu realitățile din România și regiunea sa”. Programul vine în completarea instrumentelor existente în plan educațional (Fulbright și FLEX), „precum și celelalte inițiative care vizează aprofundarea cunoașterii contextului socio-politic, economic, de securitate și cultural al României”. Prima vizită va avea loc în 2026 În cadrul inițiativei vor fi organizate vizite ale unor delegații americane la instituții, universități, think-tank-uri, asociații și obiective culturale din România. „Tematica selectată pentru fiecare vizită poate acoperi domenii precum securitate și apărare, economie, comerț, investiții, proprietate intelectuală, cultură, aspecte sociale, sănătate, educație, tehnologie, energie, știință, cercetare și inovare”. „Este avută în vedere organizarea unei prime vizite în România în cursul anului 2026, în principiu cu o participare de la nivelul Congresului SUA”, mai precizează MAE. Potrivit instituției, alte 18 state membre ale Uniunii Europene, precum și UE, dezvoltă programe similare cu Statele Unite.

Cât costă un detector de metale și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026

Te-ai întrebat vreodată ce ai putea găsi cu un detector de metale? În ultimii ani, tot mai mulți căutători de comori au găsit diverse artefacte sau obiecte care datează de sute de ani. De exemplu, în Gorj, un bărbat a găsit monede grecești din epoca lui Filip al II-lea (vezi AICI). Însă. cât ar costa un astfel de dispozitiv și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026? Vezi mai jos informațiile. Pe piață există mai multe tipuri de detectoare de metale. La nivel de hobby, sunt recomandate detectoarele de tipul „entry-level”. Acestea pot costa între 200 și 800 de lei. Sunt potrivite pentru suprafață, dar s-ar putea să piardă semnalul la obiecte îngropate mai adânc. Detectoarele de metale semiprofesionale au un cost între 1.500 și 3.000 de lei. Cât costă un detector de metale și cât îți dă statul român dacă găsești o comoară în 2026 Există și echipamente de top, care sunt folosite de arheologi amatori serioși. Detectoarele de metale profesionale costă între 7.000 și 30.000 de lei. De reținut faptul că ai nevoie de autorizație de deținere de la Poliție (Serviciul de Investigații Criminale), dacă dorești să utilizezi un astfel de dispozitiv. Taxa este de 10 lei. În lipsa unei autorizații, riști dosar penal. În plus, detectorul de metale poate să fie confiscat. Ce arată legea despre detectorul de metale Legea nr. 182/2000 arată că primești 30% din valoarea bunurilor, după ce acestea sunt evaluate de experți. Există și un bonus pentru cei care „vânează” obiecte cu acest dispozitiv. Și anume, dacă tezaurul este de o valoare deosebită, recompensa poate crește până la 45%. De reținut faptul că trebuie să predai obiectele primăriei sau muzeului în termen de 72 de ore. Dacă încerci să le vinzi la negru sau le păstrezi, atunci te alegi cu dosar penal și pierzi toate obiectele. Autorul recomandă: Comoara arheologică milenară de la Călugăreni-Mureș. Ce au descoperit muzeografii într-o fântână romană Descoperire uriașă în Cehia. Peste 500 de monede celtice și lingouri de aur, ascunse sub pământ de mai bine de două milenii Ce secrete au ieșit la iveală în urma săpăturilor din Piața Unirii. Istorie ascunsă sub București Comoara din Gorj. Un bărbat a descoperit monede grecești din epoca lui Filip al II-lea Descoperire inedită la Buzău. O pivniță cu 6 încăperi, veche de peste două secole, a intrat în atenția arheologilor Descoperire arheologică rară în China. O armură din bronz aurit, din dinastia Tang, găsită într-un mormânt regal vechi de 1.200 de ani

Traian Băsescu: România are dreptul să judece altfel decât statele europene relația sa cu America / Filmuleț cu o dansatoare din bordel, exemplu de propagandă de război

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, susține, într-o intervenție la B1 TV, că relația României cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea țării, însă atrage atenția că Bucureștiul are propriile limite și interese, diferite de cele ale altor state europene. Băsescu consideră că România trebuie să rămână un aliat solid al Statelor Unite, dar să își păstreze autonomia decizională și să evite implicarea în conflicte care nu corespund intereselor sale strategice. România, dependentă de garanțiile de securitate ale SUA Băsescu a subliniat că România nu își poate permite să ignore relația strategică cu Statele Unite, care sunt garantul securității în Europa. „Noi toți suntem de acord că Statele Unite sunt garantul securității noastre în Europa. Deci nu cred că poate fi refuzată America în orice condiții”, a declarat fostul președinte. Cu toate acestea, el a explicat că România se află într-o poziție diferită față de alte state europene, având pe teritoriul său doar capacități defensive, precum scutul antirachetă de la Deveselu, spre deosebire de țări care dețin armament nuclear. „În timp ce alte state au focoase nucleare, deci arme ofensive pe teritoriul lor, noi avem arme defensive. Avem scutul de la Deveselu, care e o armă defensivă, o armă de apărare. Deci cred că avem dreptul să judecăm puțin altfel decât alte state ale Uniunii Europene sau ale NATO”, a spus Băsescu. Diferențe față de aliați precum Polonia În opinia lui Băsescu, comparațiile cu Polonia sau alte state apropiate de administrația Trump trebuie nuanțate, deoarece contextul strategic diferă. România nu a fost solicitată pentru misiuni militare majore, precum o eventuală intervenție în Golf, iar deciziile de acest tip trebuie analizate în funcție de capacitățile reale și cadrul legal intern. Critici la adresa lui Donald Trump Traian Băsescu a fost, de altfel, foarte critic la adresa lui Donald Trump, în special în ceea ce privește abordarea conflictelor internaționale și raportarea la regulile democratice. Băsescu avertizează că o eventuală intervenție militară americană în Iran ar fi riscantă și ar putea avea consecințe grave. El a adăugat că o soluție ar fi retragerea rapidă a SUA din regiune și reluarea negocierilor cu Iranul. „E discutabil cât de repede vrea să plece, dar putea să fie tot o minciună pe care o propagă. Am văzut și un filmuleț de intoxicare care ne arată exact unde vor debarca trupele și o doamnă dintr-un bordel care spune că, dansatoare fiind, a aflat de la militarii care vor debarca… deci este un filmuleț de intoxicare pentru publicul larg în mod cert. Deci eu cred că Donald Trump, dacă mai are puțin respect pentru țara lui, ar trebui să înceteze imediat ostilitățile, să nu încerce o dezastruoasă debarcare a trupelor terestre în teritoriul iranian, pentru că are puține șanse să reușească”, a spus acesta. „Îl credem, numai să plece” Băsescu a sugerat ironic că SUA ar putea revendica victoria pentru a justifica o retragere din conflict: „Ok, ne spune, îl credem, îi promitem domnului Trump că îl credem, ce ne spune? Că a câștigat, că a distrus flota militară iraniană, că a distrus aviația, că a distrus 10.000 de biective bombardate și așa. Îl credem, numai să plece! Pentru că în felul ăsta se pot crea condiții de negociere cu Iran, inclusiv pentru eliminarea acelui risc extraordinar pe care îl reprezintă îmbogătirea uranului și realizarea bombelor atomice”. „Filmuleț de intoxicare” cu „o doamnă dintr-un bordel” și propaganda de război Fostul președinte a vorbit și despre dezinformarea din spațiul public și a venit cu un exemplu sugestiv: „Am văzut și un filmuleț de intoxicare care ne arată exact unde vor debarca trupele și o doamnă dintr-un bordel care spune că, dansatoare fiind, a aflat de la militarii care vor debarca unde vor debarca. Este un filmuleț de intoxicare pentru publicul larg”, a spus Băsescu. Europa vs. stilul politic al lui Trump Băsescu a mai afirmat că Donald Trump nu înțelege modul în care funcționează democrațiile europene, unde deciziile militare trebuie aprobate de parlamentele țărilor-membre. Acesta a subliniat că statele europene nu pot trimite trupe în afara teritoriului fără aprobarea legislativă, ceea ce limitează capacitatea de a răspunde rapid unor solicitări externe. „Domnul Trump nu înțelege că țările Uniunii Europene, care sunt și membre NATO, au nevoie de aprobarea Parlamentelor ca să trimită trupe în afara teritoriului. El crede că e ca la el care spune eu nu am lege, pe mine nu mă interesează legea internațională, nu mă interesează nimic, eu fac ce vreau. În țările europene nu funcționează chestiunea cu fac ce vreau, ca dovadă că dânsul face ce vrea și împotriva hotărârilor judecătorești. În Europa nu poți să faci așa ceva”.