Uber Eats revine în România și anunță că extinde serviciile de livrare în Europa. Care sunt celelalte țări
Informația a fost publicată de Financial Times și Reuters, în contextul intensificării competiției pe piața europeană a livrărilor de mâncare, evaluată la miliarde de euro. Pe lângă România, Uber va lansa serviciile de delivery și în Republica Cehă și Grecia, dar și pe piețele din Austria, Danemarca, Finlanda și Norvegia. Compania americană estimează că această extindere va genera venituri brute suplimentare de aproximativ un miliard de dolari în următorii trei ani. Uber Eats revine în România după retragerea din 2020 Revenirea Uber Eats în România este surprinzătoare, având în vedere că serviciul a fost retras în vara anului 2020, atât de pe piața românească, cât și din cea cehă. La acel moment, Uber anunța că își concentrează strategia pe piețele de top, unde serviciul de livrare avea o pondere semnificativă în veniturile globale. Potrivit companiei, piețele din România, Cehia, Egipt, Honduras, Arabia Saudită, Ucraina și Uruguay generau doar 1% din veniturile Uber Eats, dar reprezentau aproximativ 4% din pierderile totale ale diviziei de delivery. Decizia de retragere a fost justificată prin necesitatea unei alocări mai eficiente a resurselor într-o piață extrem de competitivă. Între timp, piața serviciilor de livrare de mâncare din România s-a maturizat considerabil. În prezent, principalii jucători sunt Wolt, Bolt Food, Glovo și Bringo. Revenirea Uber Eats ar putea intensifica concurența și ar putea duce la beneficii directe pentru consumatori, precum prețuri mai competitive și servicii îmbunătățite. Susan Anderson, șefa globală a departamentului de livrări al Uber, a declarat că este momentul „să ridicăm ștacheta, să schimbăm lucrurile și să oferim o valoare mai bună în întreaga categorie”. Decizia de extindere vine la scurt timp după ce Uber a anunțat achiziția diviziei de livrări a companiei turce Getir de la acționarul majoritar Mubadala, tranzacție care consolidează poziția Uber pe piața din Turcia și susține strategia de creștere în Europa.
Peste un milion de mașinării se pregătesc să ne ia slujbele grele. Când vor apărea primii roboți humanoizi și în fabricile din România
Peste un milion de roboți umanoizi ar putea intra în fabricile din întreaga lume în următorii cinci ani, lucrând cot la cot cu oamenii, dar de până la trei ori mai eficient, atrag atenția experții. România va lua și ea exemplul celorlalte țări, a declarat Daniel Costache, consultant Horvath, la emisiunea Income, citează A3CNN. Un studiu făcut de Reveal arată că inteligența artificială se integrează rapid în rutina românilor. De la 47% în 2025, gradul de integrare a AI în viața de zi cu zi a crescut la 68% în 2025, în România. Potrivit sursei citate, românii folosesc inteligența artificială pentru chestiuni mai degrabă triviale: compararea produselor și prețurilor, citirea sau rezumarea recenziilor și recomandări personalizate. În același timp, compania Horvath a realizat un studiu care arată în un milion de roboți umanoizi intră în fabrici până în 2030. Vor munci, într-o primă instanță, cot la cot cu oamenii, dar oricum de trei ori mai eficient decât oamenii. Ar costa în jur de 50.000 dolari per bucată și se amortizează destul de repede. Muncă non stop, fără pauză de masă Întrebarea este: dacă roboții muncesc neîntrerupt 5.800 de ore pe an, ce se întâmplă cu milioane de muncitori slab calificat sau mediu calificat și care sunt acum încă dependenți de job-urile din producție?
Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR: Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică
Transformarea digitală accelerează inovația în sectorul financiar-bancar, însă aduce și riscuri majore care trebuie gestionate prin coordonare instituțională și implementarea eficientă a legislației europene, a avertizat Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Procesul accelerat de digitalizare din sectorul financiar-bancar aduce oportunități importante pentru inovare, dar și riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară, arată Ruxandra Rîmniceanu, consilierul strategie în cadrul Băncii Naționale a României. Potrivit specialistului, evaluarea acestor riscuri este reflectată constant în raportul privind stabilitatea financiară al instituției. „Raportul privind stabilitatea financiară constituie răspunsul de bază la aspectele ridicate în prezent, deoarece există în continuare riscuri clasice care se manifestă”, a declarat aceasta. Consilierul a subliniat că dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, a contribuit semnificativ la inovarea sectorului financiar-bancar în ultimii ani. În acest proces, mediul privat a avut un rol esențial. „Inteligența artificială a fost unul dintre factorii care au stimulat segmentul inovativ în ultimii patru-cinci ani. Aportul sectorului privat a fost substanțial și are inclusiv implicații în zona securității naționale, având în vedere că sistemele informatice financiare se bazează pe tehnologii noi”, a explicat Rîmniceanu. Conferința România Digitală Ea a atras atenția că integrarea acestor tehnologii trebuie realizată la nivel național, prin colaborarea instituțiilor responsabile de securitatea cibernetică, inclusiv cu sprijinul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Reprezentanta BNR a subliniat că strategia de dezvoltare a sectorului financiar-bancar este stabilită prin obiectivele băncii centrale și prin implementarea legislației europene, însă există în continuare întârzieri în aplicarea practică a reglementărilor. „Fiecare directivă sau regulament european are o perioadă de aproximativ doi ani pentru transpunere și aplicare, însă România nu a reușit întotdeauna să valorifice acest interval din cauza modificărilor legislative sau a lipsei unor responsabilități clar definite”, a precizat aceasta. În opinia sa, reducerea decalajelor și creșterea nivelului de securitate cibernetică necesită un plan național coerent, cu obiective clare și termene ferme de implementare. „Este esențial să definim clar ce vrem să obținem prin digitalizare și cum corelăm acest proces cu măsurile de securitate cibernetică și protecția infrastructurilor critice. Stabilirea unor responsabilități clare și a unor termene de aplicare ar putea reprezenta primul pas în consolidarea acestui proces”, a concluzionat Ruxandra Rîmniceanu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră” Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: „Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat” Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”
Eurovision România 2026: Lista celor zece finaliști ai Selecției Naționale / Fanii vor alege a 11-a piesă care va intra în finală
TVR a anunțat, joi seara, cei zece finaliști aleși de juriul Selecției Naționale, după trei zile de audiții. Alejandro Zandes & Emil Rengle („Bailando Solo”), Alexandra Căpitănescu („Choke Me”), Edward Maya x LavBbe x Costi („Everybody Needs Somebody”), Emy Alupei („Tili Bom”), HVNDS („HVNDS – DOR”), Monica Odagiu („Fereastră Pentru Un Orb”), Olivia Addams („Croco”), Robert Lukian („Fire to the lies”), Vanu („Therapy Enemy”) şi Yguana („Happy Birthday”) sunt cei zece finaliști deciși de juriu. Ce-a de-a 11-a piesă care va intra în finală va fi aleasă de fani. În această cursă intră piesele clasate pe locurile 11-15, într-o procedură distinctă de calificare în finală, denumită „Wild Card din partea publicului”. În acest sens, de joi și până duminică, 15 februarie, la ora 19.00, publicul va putea viziona pe canalul oficial de YouTube al TVR, într-un playlist dedicat, cele cinci piese eligibile: Alexa & Aria Moon – „iELE”, Antonio Pican – „Humans”, Bogdan Medvedi – „Broken Heart”, Impact – „Bengalo” și Wrs – „All The Way”. Ce-a de-a 11-a piesă care se va califica în finala Selecției Naționale este cea care va avea cele mai multe vizualizări pe canalul de Youtube din lista celor cinci. Finala Selecției Naționale va avea loc în studiourile TVR în data de 4 martie. Concursul muzical Eurovision 2026 se va desfășura la Viena, Austria, iar România va participa în data de 14 mai, în cea de-a doua semifinală. Finala Eurovision este programată pentru data de 16 mai.
Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, la Europa Connect România Digitală:”România are resursele și competențele necesare pentru a accelera dezvoltarea”
Bogdan Badea, CEO-ul Hidroelectrica, a subliniat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, potențialul solid al României de a valorifica fondurile europene și tehnologia modernă pentru a susține dezvoltarea economică și transformarea sectorului energetic. În intervenția sa, acesta a evidențiat faptul că România beneficiază de oportunități importante de finanțare, care pot deveni un motor real de modernizare printr-o abordare mai pragmatică și mai eficientă. „Nu cred că România a dus lipsă de finanțare europeană, ci de absorbția fondurilor pe care le-a avut la dispoziție”, a afirmat Bogdan Badea, subliniind necesitatea consolidării capacității administrative și a cooperării instituționale. ”Din păcate, România încă se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește absorbția acestora”, a declarat acesta. El a vorbit despre lipsa de pragmatism și despre reticența instituțională care îngreunează derularea proiectelor: „Avem încă multe blocaje în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor. Este nevoie să învățăm din greșelile trecutului și să fim mult mai eficienți.” CEO-ul Hidroelectrica a remarcat totodată nivelul ridicat de adaptare al românilor la noile tehnologii, considerând acest aspect un avantaj competitiv important. „Românii au o apetență extraordinară către tehnologie și viteza cu care implementează soluții digitale este mult mai mare decât în multe alte țări”, a declarat acesta, arătând că acest potențial poate susține accelerarea digitalizării în economie. Totodată, a subliniat că dezvoltarea este accelerată atunci când piața este lăsată să funcționeze liber: „Cu cât intervenim mai puțin în anumite sectoare, cu atât ele se dezvoltă mai bine. Acest lucru s-a văzut clar și în energie, și în digitalizare.” Europa Connect – România Digitală Referindu-se la sectorul energetic, Bogdan Badea a evidențiat perspectivele generate de tranziția energetică și de dezvoltarea tehnologică. „Digitalizarea va dubla sau chiar tripla, în timp, necesarul de producție de energie electrică în România”, a explicat el, subliniind oportunitățile de investiții care decurg din acest proces, precum și provocările majore: „Dacă toate mașinile ar fi electrice, o singură încărcare generalizată ar însemna un consum enorm, echivalent cu o parte semnificativă din consumul săptămânal al țării.” În acest context, CEO-ul Hidroelectrica a arătat că modernizarea infrastructurii și simplificarea proceselor administrative pot contribui semnificativ la creșterea ritmului investițional. „Este important să continuăm eforturile de eficientizare și să construim un cadru care să încurajeze dezvoltarea sustenabilă”, a precizat acesta. „Pentru companiile din energie, aceste oportunități înseamnă investiții foarte mari și foarte rapide. Din păcate, pentru o companie cu capital majoritar de stat, procesul este mult mai dificil din cauza reglementărilor”, a subliniat CEO-ul Hidroelectrica. El a explicat că multe proiecte sunt întârziate de proceduri administrative complexe: „Uneori, ne ia mai mult să obținem autorizațiile decât să implementăm efectiv investițiile.” Vorbind despre strategia companiei, Bogdan Badea a evidențiat faptul că Hidroelectrica nu mai este doar un producător de energie, ci un jucător integrat. „Am decis să intrăm pe piața de furnizare și să renunțăm la statutul de producător pur. Riscul de reglementare ajunsese să fie comparabil cu riscul hidrologic”, a spus acesta. „Am demonstrat că putem face lucrurile mai eficient și mai ieftin, iar astăzi suntem cel mai mare furnizor de energie pe piața concurențială.” Un alt punct al intervenției sale a fost rolul digitalizării în relația cu clienții și în optimizarea activității companiei. Bogdan Badea a oferit exemple concrete de succes: „Astăzi, la Hidroelectrica, avem unul dintre cele mai performante sisteme de contractare din piață. Procesul este rapid, intuitiv și se finalizează în doar câteva minute.” El a subliniat că aceste investiții contribuie direct la creșterea calității serviciilor și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor, consolidând poziția Hidroelectrica pe piața concurențială. În contextul geopolitic actual, Bogdan Badea a punctat rolul infrastructurii energetice în siguranța națională. „Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de vulnerabilă poate fi infrastructura energetică. Dacă mâine s-ar opri curentul timp de două zile, societatea ar fi profund afectată”, a avertizat acesta. „Securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională.” Europa Connect – România Digitală În final, CEO-ul Hidroelectrica a făcut apel la mai multă agilitate și flexibilitate în politicile publice. „Avem nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă înțelegere și de intervenții în piață doar atunci când există distorsiuni majore”, a concluzionat el. „Digitalizarea, investițiile și colaborarea reală între sectorul public și cel privat sunt cheia pentru dezvoltarea durabilă a României.” „Eu nu cred că cineva dintre noi, astăzi, dacă n-ar avea curent electric două zile, ar mai ști ce să facă”, a spus el, subliniind că infrastructura energetică trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Natalitatea României, în picaj. Se nășteau mai mulți copii în război decât acum
România se confruntă cu o scădere dramatică a natalității. Dacă în urmă cu un secol se nășteau peste 600.000 de copii pe an, în 2025 au venit pe lume doar 145.669. Este cel mai mic număr din ultimii 100 de ani. Datele INS arată că natalitatea este sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor. România are un spor natural negativ de mai mulți ani. Populația scade și îmbătrânește accelerat. Cum s-a ajuns aici După 1967, natalitatea a crescut brusc din cauza decretului inițiat de Nicolae Ceaușescu, prin care interzicea avorturile. După 1990 însă, trendul s-a inversat. Numărul copiilor născuți anual a scăzut constant, iat în ultimii ani declinul s-a accentuat, Migrația, costurile mari pentru creșterea unui copil și lipsa stabilității îi fac pe mulți tineri să amâne decizia de a deveni părinți. Aproape jumătate dintre tinerii români spun că vor să plece din țară. În 2023 s-a înregistrat un record al plecărilor definitive. Presiune uriașă pe pensii și pe piața muncii Scăderea natalității afectează și piața muncii. Sistemul public de pensii funcționează pe baza contribuțiilor actualilor angajați. În următorii ani, un val mare de pensionări va pune presiune suplimentară la buget. Cheltuielile cu pensiile ar putea depăși 10% din PIB în următoarele trei decenii, în timp ce contribuțiile la sistemul public ar putea scădea la aproximativ 5,5 % din PIB. România pierde populație în ritm alert Potrivit ONU, până în 2050 populația României ar putea scădea cu aproape 3 milioane de locuitori. Președintele INS, Tudorel Andrei, spune că ritmul de scădere al copiilor sub un an este cel mai rapid dintre toate grupele de vârstă. BNR arată că numărul vârstnicilor la 100 de tineri a ajuns la 132,4 în ianuarie 2025. Vârsta medie a populației a urcat la 42,9 ani. Cei mai puțini copii s-au născut în 2025 în județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin. La polul opus, cele mai multe nașteri s-au întregistrat în București, Iași, Cluj și Timiș. România intră într-o fază de contracție demografică. Nu este doar o problemă socială, ci și una economică. AUTORUL RECOMANDĂ: Localitatea din România în care nu s-a născut niciun copil în ultimii 13 ani. Care este motivul? INS a emis datele oficiale pentru mișcarea naturală a populației în luna aprilie 2025: 10.462 certificate de naștere, 19.527 certificate de deces România are cel mai mare DECLIN demografic din Uniunea Europeană, deși populația din UE crește anual cu 0,4%
România va prelua președinția Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est
„România va prelua de la Bulgaria, începând cu 1 iulie 2026, președinția în exercițiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), responsabilitate exercitată prin rotație de statele participante. Mandatul României va dura un an, până la 30 iunie 2027, și va fi preluat oficial în cadrul Summit-ului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026”, se arată în comunicatul emis joi de Ministerul Afacerilor Externe. România s-a mai aflat la conducerea SEECP de trei ori, în perioadele: 1999 – 2000, 2004 – 2005 şi 2013 – 2014. Agenda mandatului românesc se va concentra pe accelerarea integrării europene a statelor participante, intensificarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitatea energetică, de transport și digitală, dar și pe consolidarea dialogului politic și economic. În plus, România își propune să contribuie la întărirea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a amenințărilor hibride. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat: „România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE”. Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est a fost înființat în 1996 și reprezintă un forum politic neinstituționalizat, al cărui document de referință este „Carta de la București” sau „Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est”, act semnat în 2000. Din grup fac parte statele: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia.
UE dă undă verde primelor investiții de 38 de miliarde de euro prin programul SAFE. România, pe listă
Uniunea Europeană a aprobat miercuri primele planuri naționale de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, instrument financiar în valoare totală de 150 de miliarde de euro. Decizia permite demararea primelor plăți către statele membre incluse în această etapă. Planurile Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României valorează împreună 38 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat oficial. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Cele opt state se află printre cele 19 care au cerut sprijin financiar prin SAFE. Comisia Europeană a analizat și susținut aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie. După votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate. Restul fondurilor va fi acordat etapizat, pe baza rapoartelor transmise periodic de aceste state. Alte opt țări, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda, au depus proiecte în valoare totală de 74 de miliarde de euro. Executivul european le-a aprobat la finalul lunii ianuarie, iar validarea finală este programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. Planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei, care împreună valorează puțin peste 34 de miliarde de euro, nu au primit încă avizul Comisiei Europene. Un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”. Germania nu a solicitat finanțare prin acest program. SAFE face parte din strategia Readiness 2030, prin care Comisia vrea să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului. Programul susține achiziția de echipamente, precum muniție, rachete, sisteme de artilerie, drone, sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic. Un criteriu esențial impune ca echipamentele cumpărate să fie produse în Europa. Maximum 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Schema oferă condiții bune mai ales statelor cu rating de credit mai slab decât cel al Comisiei, deoarece acestea pot obține finanțare în condiții mai bune. Cele 19 state participante au cerut inițial sume care depășesc plafonul de 150 de miliarde de euro. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la finalul anului trecut că succesul schemei ar putea duce la extinderea ei. În aceeași zi, miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada. Acesta va permite firmelor canadiene și produselor fabricate în Canada să participe la achizițiile realizate prin SAFE. Canada devine astfel prima țară din afara Europei care intră în acest mecanism. Acordul va fi încheiat oficial după ce Parlamentul European își va da și el aprobarea.
Dan Dungaciu: Dacă americanii vin și spun să nu mai cenzureze companiile americane, europenii pot să intre în război cu SUA și bagă chiar și România
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA și să bage și România în această situație. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Și dacă federalizezi, nici nu te interesează ce pulsiuni identitare au ăștia de sub tine. Pentru că faci ca Imperiul Austro-Ungar unde nu mai contează naționalitățile. Tu guvernezi de fapt, te-ai înscăunat la Bruxelles. Ai schimbat Viena cu Bruxelles-ul.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA și să bage și România în această situație. Acesta a început prin a spune că europenii profită de dreptul de veto. Cu doar două-trei țări, aceștia au deja majoritate. Sociologul susține că europenii sunt în stare să pornească un conflict cu SUA, mai ales dacă americanii vin să înlăture cenzura. „Voi sunteți de acord cu anularea dreptului de veto în politica externă de securitate pentru state, națională? Da sau nu? Simplu! Pentru că asta se întâmplă acuma, pentru că ei își dau seama, exact ce spuneți dumneavoastră, dar nu îi interesează pentru că ei au majoritate. Dacă ne înțelegem două-trei țări mari, noi avem majoritate. Deci, dacă ni se ia dreptul de vot și se face cu majoritate calificată decizia, România nu are ce n-a avut niciodată. Sunt două linii de gândire, una, ei au făcut o analiză și au spus: domnule, este ultima oară când aceste partide suveraniste pot să fie oprite. Să nu intre la guvernare. Bun, unii zic așa, bă știți vorba lui Breton, dacă au făcut-o în România, o facem și în Germania. Mai e și federalizare. Și mulți spun că federalizarea este cea mai bună soluție, pentru că-i lași pe ăștia să fiarbă în suc propriu. Și pe suveraniști, naționaliști, patrioți îi duci să facă sărbători populare câmpenești unde vor ei. Dar nu le dai puterea, pentru că puterea ar fi la Bruxelles. Și dacă federalizezi, nici nu te interesează ce pulsiuni identitare au ăștia de sub tine. Pentru că faci ca Imperiul Austro-Ungar unde nu mai contează naționalitățile. Tu guvernezi de fapt, te-ai înscăunat la Bruxelles, ai schimbat Viena cu Bruxelles-ul. Numai că eu le atrag atenția, cu tot respectul, că Imperiul Austro-Ungar n-a găsit un răspuns la chestiunea minoritară, a naționalităților. De-aia s-a prăbușit URSS-ul, fiindcă nu a găsit răspuns la această chestiune. De-aia s-a prăbușit încet și Europa. Acuma și Europa vrea să devină ca URSS-ul. De asta este important ca America să intervină, pentru că America, de sus, dacă se scutură un pic la ei, ar putea să distrugă cenzura. Dacă îi ia valul nebunesc pe europeni și intră într-o confruntare cu americanii, ne bagă și pe noi în aceeași confruntare. Numai că noi, avându-i pe ruși în coastă și pe Viktor Orban…”, a explicat sociologul.
Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Cristian Bușoi, secretarul de stat în ministerul Energiei și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European avertizează că, deși România a făcut progrese în procesul de digitalizare, ritmul actual rămâne insuficient în contextul competiției globale tot mai intense din domeniul tehnologic. „În ultimii ani s-au făcut progrese importante, atât în ceea ce privește aplicarea, implementarea și transpunerea legislației europene, cât și în avansarea unor proiecte, mai ales cele finanțate din fonduri europene și PNRR”, a declarat Bușoi, în cadrul conferinței Europa Connect România Digitală, comunicată de Gândul. Acesta a subliniat că a fost implicat direct în elaborarea unor acte normative europene în perioada în care a condus Comisia pentru Industrie și Energie din Parlamentul European. Cu toate acestea, oficialul consideră că nivelul actual al digitalizării nu este suficient pentru a susține competitivitatea economică a României. „Viitorul competitivității globale europene este cel digital. Ne aflăm în fața unei transformări profunde. Inteligența artificială va schimba complet felul în care funcționează economia, joburile și societatea”, a afirmat acesta. Bușoi a atras atenția asupra competiției tot mai puternice dintre Uniunea Europeană și marile puteri tehnologice globale. „Uniunea Europeană are o problemă în competiția cu SUA și China, iar în interiorul Uniunii Europene România are o problemă, pentru că nu suntem suficient de focusați ca transformarea digitală să fie cu adevărat o prioritate”, a spus fostul europarlamentar. Conferința „România Digitală” În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii clasice rămâne esențială, dar trebuie dublată de investiții consistente în tehnologie. „Avem nevoie importante, trebuie să facem în continuare autostrăzi, șosele, spitale. Dar dincolo de aceste lucruri, un rol important trebuie să îl aibă investițiile în zona digitală, în telecomunicații și în inteligență artificială”, a explicat Bușoi. Acesta a evidențiat necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile private în domeniul digital, nu doar finanțările publice. „Avem nevoie și de măsuri care să încurajeze investiții din bani privați, internaționali și naționali, în soluții digitale”, a precizat el. Cristian Bușoi a apreciat inițiativele de dialog public și colaborare între instituțiile statului și mediul privat, considerând că acestea pot contribui la conturarea unor strategii eficiente pentru perioada următoare. În contextul pregătirii pentru noul cadru financiar european de după 2028, Bușoi consideră că România trebuie să își definească mai clar prioritățile în domeniul transformării digitale, pentru a reduce decalajele față de alte state membre și pentru a valorifica oportunitățile economice generate de noile tehnologii. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”