România coboară în Indexul de Percepție a Corupției. Scor mai mic în raportul Transparency International
Cu un scor de 45 de puncte din 100 posibile, România înregistrează o scădere față de anul precedent, când obținea 46 de puncte și se situa pe locul 69. Scorul actual plasează țara noastră la egalitate cu Benin și Sao Tome și Principe, două state africane. Raportul arată că scorurile cuprinse între 43 și 47 de puncte sunt considerate un „interval de încredere”, ceea ce indică faptul că fluctuațiile minore nu sunt neapărat semnificative din punct de vedere statistic. Cu toate acestea, tendința descendentă confirmă stagnarea eforturilor anticorupție din România. Evoluție și metodologie Cel mai bun rezultat obținut de România în Indexul de Percepție a Corupției, începând cu 2012, a fost de 48 de puncte, în anii 2016 și 2017. Cel mai slab scor a fost de 43 de puncte, înregistrat în 2013 și 2014. Indicele CPI este cel mai utilizat instrument global de măsurare a corupției și reflectă percepția experților și a mediului de afaceri asupra corupției din sectorul public. Scorul fiecărei țări este calculat pe baza a cel puțin trei surse de date, extrase din 13 sondaje și evaluări realizate de instituții precum Banca Mondială și Forumul Economic Mondial. Indicatorii vizează aspecte precum mita, deturnarea fondurilor publice, numirile nepotiste, transparența instituțională, protecția avertizorilor de integritate și accesul la informații publice. România, peste statele vecine Chiar dacă poziția globală rămâne modestă, România se situează peste mai multe state din regiune. Republica Moldova ocupă locul 80, cu 42 de puncte, în timp ce Bulgaria și Ungaria sunt pe locul 84, ambele cu 40 de puncte. Serbia se află pe poziția 116, cu un scor de 33, iar Ucraina, afectată de război și scandaluri de corupție, ocupă locul 104, cu 36 de puncte. La nivel mondial, Danemarca conduce clasamentul cu 89 de puncte, urmată de Finlanda și Singapore. În schimb, Statele Unite și Marea Britanie au înregistrat scăderi semnificative, Transparency International avertizând asupra unei tendințe globale de erodare a instituțiilor democratice și a leadershipului în combaterea corupției. ONG-ul subliniază că media globală a scăzut la 42 de puncte, iar peste două treimi dintre țări au scoruri sub 50, ceea ce confirmă faptul că corupția rămâne o amenințare majoră la nivel mondial.
Șoc la Campionatul European! Naționala României a pierdut un meci în fața unei adversare care avea cotă 50!
Naționala României a fost învinsă, surprizător, în primul meci de la ediția din acest an a Campionatului European, de o adversară care avea cotă 50 să se impună. Echipa masculină de rugby a României a întâlnit Germania, în deplasare, în debutul ediției 2026 a Campionatului European. Gazdele s-au impus, surprinzător, cu 30-24. Mare surpriză la Campionatul European! Deși era cotată mare favorită, naționala României a pierdut rușinos Selecționerul francez al „stejarilor”, David Gerard, l-a folosit, pentru prima dată după un an, pe Taylor Gontineac. În plus, i-a titularizat în linia de treisferturi pe tinerii Antonio Mitrea și Toni Maftei și i-a dat banderola de căpitan lui Andrei Mahu. Înaintea partidei, Germania avea o cotă imensă pentru victorie, 50, la casele de pariuri. Cu toate acestea, „tricolorii” au cedat, surprinzător, după o a doua repriză catastrofală. România conducea cu 14-6 după primele 40 de minute, dar în partea a doua a confruntării a marcat doar 10 puncte, în timp ce adversarii au realizat 24. În următorul meci, România va întâlni Belgia la Iași, pe 15 februarie, de la ora 19:00, pe Stadionul „Emil Alexandrescu”. Ultimul meci este în deplasare, împotriva Portugaliei. Semifinalele se joacă pe 7 și 8 martie, în timp ce ultimul act și meciurile de clasament au loc pe 15 martie, la Madrid. O nouă regulă disciplinară la Campionatului European Interesant este că selecționata germană s-a confruntat cu mai multe probleme de lot. Unii jucători experimentați au decis să își încheie activitatea internațională, iar alții se confruntăr cu accidentări sau au refuzat convocarea din diverse motive. De precizat că începând cu ediția din acest an a Campionatului European (Rugby Europe Championship, cum este denumirea oficială a competiției), a fost aplicată o nouă regulă disciplinară. Astfel, un jucător penalizat cu cartonaș roșu va fi, în continuare, eliminat definitiv, dar echipa îl poate înlocui după 20 de minute cu unul de pe bancă, restabilind egalitatea numerică. Cartonașul roșu se referă la o acțiune de antijoc, care nu este nici deliberată, nici intenționată. Pentru actele de antijoc pe care oficialii de meci le consideră a fi făcute cu intenție se pot acorda, în continuare, cartonașe roșii cu efect eliminări definitive, fără posibilitatea de substituire a jucătorului sancționat astfel, scrie Rugby Romania. De asemenea, incidentele de joc și anti-joc pot fi trimise spre revizuire în afara terenului în timpul perioadei de sancționare 10 minute cu cartonaș galben. Oficialul implicat poate cere menținerea unei sancțiuni ca cartonaș galben sau transformarea ei într-un cartonaș roșu. În această din urmă situație, se aplică noua regulă, de înlocuire după 20 de minute.
Ion Cristoiu: Seriozitatea investigației americane este zdrobitoare. Raportul românesc are poze și capturi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum investigația americană a fost cu mult peste raportul românesc. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „ În raportul lor, fiecare afirmație este dublată, este documentată, face trimitere la document. Au convocat Tiktok, au avut corespondență… Raportul ăla e zdrobitor, pentru că, repet, ca istoric, are surse. Banii și puterea la dispoziția acestei comisii sunt nelimitate ” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit cum investigația americană a fost cu mult peste raportul românesc. Acesta a început prin a spune că Nicușor Dan a preluat, inexplicabil, raportul creat de Alex Florența. Jurnalistul scoate în evidență diferența uriașă dintre raportul românesc și raportul american. Acesta susține că americanii au realizat un raport bine documentat, cu trimiteri la documente care să susțină concluziile. Românii, pe de altă parte, au prezentat un raport cu poze și capturi, adaugă Cristoiu. „Nicușor Dan, din motive care mie îmi scapă, logice, a preluat un raportul ăla al frizerului, al lui Alex Florența. L-a prezentat peste tot că ar aduce dovezi… Comisia despre care am spus mai devreme, care are bani și investigații. Pentru că cine se uită la documentul ăsta, ia vedeți acolo…. Ia uitați-vă acolo, uitați-vă la ele, la cele două rapoarte. Scurt, stați așa, opriți aici. Ăsta e raportul frizerului. Așa, deci ce e în el? Ia, uitați. La ei sunt desene. Ăla e raportul lor, al americanilor. În raportul lor, fiecare afirmație este dublată, este documentată, face trimitere la document, că ei au făcut pe cont propriu. Au convocat Tiktok, au avut corespondență… Deci problema este în felul următor, în perioada următoare… Raportul ăla e zdrobitor, pentru că, repet, ca istoric, are surse. Încă o dată, opriți, are surse, vedeți, sunt trimiteri. Când vorbești despre ceva, se face trimitere imediat sursă. Marius, este foarte important, sunt surse ale investigațiilor proprii. Ei au avut corespondență cu Tiktok, cu instagram, cu facebook. Pentru că, încă o dată, banii și puterea la dispoziția acestei comisii sunt infernal față de, mă rog, adică sunt nelimitate. Doi, fiind vorba de Uniunea Europeană, nu de noi, nu-și pot permite, că ei sunt membri ai Congresului, nu-și pot permite să facă ca frizerul (n.r. Alex Florența). Adică, seriozitate absolută. Păi nu, că trebuie să se înțeleagă… Seriozitatea investigației este zdrobitoare. În aceste condiții, noi avem un conflict planetar. ”, a explicat jurnalistul.
Dan Dungaciu: Raportul este o evaluare a spațiului european, cu România în frunte
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum România nu a prezentat niciun raport care să explice ce s-a petrecut la anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Păi, și Maduro a încercat să acopere mai bine povestea asta. Că aici suntem… Maduro a încercat să acopere acea fraudă, mă rog, care cred că este o fraudă. A încercat să o acopere mai bine. Noi nici măcar n-am spus nimic. Noi nici nu am dat vreun raport.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum România nu a prezentat niciun raport care să explice ce s-a petrecut la anularea alegerilor. Acesta a început prin a spune că lucrurile nu sunt în regulă. Acesta raport este expresia unei evaluări a spațiului european, a adăugat sociologul. În această evaluare, din păcate, prezintă acesta, România este fruntașă. Dungaciu susține că inclusiv Maduro a reușit să acopere mai bine povestea corupției din Venezuela. România nu a prezentat niciun raport, niciun document relevant pentru anularea alegerilor. În opinia geopoliticianului, ar fi trebuit prezentate documente care să explice ce s-a petrecut atunci când au fost anulate alegerile. „Nu e în regulă. Și acest raport este expresia unei evaluări pe spațiul european. Evaluare care, cum să spun, pune, din păcate, România la loc de frunte. Și întrebarea fundamentală este, bun, dacă… Domnule, iertați-mă. Păi, și Maduro a încercat să acopere mai bine povestea asta. Că aici suntem… Maduro a încercat să acopere acea fraudă, mă rog, care cred că este o fraudă. A încercat să o acopere mai bine. Noi nici măcar n-am spus nimic. Noi nici nu am dat vreun raport. Ar fi trebuit, zic eu. Eu cred că ar fi trebuit să explicăm lumii ce s-a întâmplat.”, a explicat sociologul.
Pastila de cunoaștere anti-cancer. România este prima țară din UE la decese provocate de această teribilă maladie
Aproape unul din trei români riscă să fie atins de cancer până la vârsta de 75 de ani. Este o medie acceptabilă la nivel mondial. Marea problemă este că rata de depistare și supraviețuire este catastrofală în raport, din cauza unor complexe de politici de sănătate confuze. România este prima din Uniunea Europeană la decese provocate de această maladie. Un stil de viață sănătos și controalele periodice ar putea preveni sau alina suferințele, sau prelungi viața. Din februarie 2026, medicii vor oferi o pastilă pe zi, cu informații salvatoare, într-o campanie de prevenție lansată de ziua de luptă împotriva cancerului. Abordarea pacientului oncologic trebuie făcută în echipa multidisciplinară, echipa de tumor bord. Timp înseamnă viață cu echipa. Pacientul are un plan, are un traseu, are o șansă mai bună.Am constatat tot mergând în țară să încercăm să ținem cursul colegilor noștri medici că e o diferență ca de la cer la pământ între ceea ce face un centru universitar și ce se întâmplă în realitate, explică medicii. Pacienții oncologic se plâng că așteaptă chiar și 800 de zile. Terapiile inovatoare aprobate în UE, pentru unii ajung prea târziu. Specialiștii avertizează că fără programe eficiente de prevenție și depistare precoce, România va avea de tratat tot mai mulți bolnavi. Prevenția ar putea să schimbe statisticile negre care arată că până la 20% dintre decesele din România sunt cauzate de cancer. În plus, aproape unul din trei români riscă să sufere o afecțiune oncologică până la vârsta de 75 de ani. Multe cancere sunt legate de factori de risc precum fumatul, consumul de alcool, obezitate și poluare. Pe platforma prevenție pentru toți.ro. Medicii, alături de experții de la Politehnica București, vor oferi zilnic o pastilă de cunoaștere anti-cancer. Recomandarea autorului: Au descoperit oamenii de știință leacul pentru cancerul pancreatic? Ce trebuie să știi despre această descoperire
Raport devastator al Congresului SUA despre alegerile prezidențiale anulate din România
UPDATE. Miliardarul Elon Musk reacționează printr-un „wow”, atunci când contul conservator Lord Bebo, preocupat de România, comentează raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA despre țara noastră: „Guvernul SUA a atacat direct UE pentru că practic a falsificat alegerile din România! Este o nebunie, dacă stai puțin să te gândești. SUA spun că Europa falsifică alegeri astfel încât candidatul lor să câștige iar asta NU este democratic”. Sarah Rogers, adjunctul șefului Departamentului de stat al SUA, anunță și ea că va discuta raportul care acuză Comisia Europeană de cenzură la celebra Conferință de la Munchen din februarie. Știrea inițială: Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România. „Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA. Donald Trump și Jim Jordan Iată ce arată raportul cu referire directă la România: „De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024. Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste. Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații. Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate. Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente. În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025. Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025. Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic. Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic). ”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme. Între primul tur
Raport devastator al Congresului SUA despre alegerile prezidențiale anulate din România
Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România. „Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA. Donald Trump și Jim Jordan Iată ce arată raportul cu referire directă la România: „De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024. Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste. Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații. Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate. Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente. În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025. Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025. Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic. Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic). ”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme. Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele românești au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au spus TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”. Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările cetățenilor privați pro-Georgescu pe motive legate de libertatea de exprimare. Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu. Ca răspuns la o hotărâre judecătorească din România, TikTok a geoblocat videoclipuri despre care
Val de aer siberian în România: ANM a dat alertă de ger năprasnic, vânt și ninsori viscolite în mai multe regiuni. Bucureștiul, înzăpezit
Avertismentul meteorologilor s-a adeverit: a nins zdravăn în București duminică seară, 1 februarie, și s-a depus un strat de zăpadă de câțiva centimetri. ANM arată că, în următoarele zile, vremea în Capitală va fi extrem de rece și precipitațile vor continua. Senzația de frig va fi accentuată de vântul care va sufla cu putere. Cum va fi vremea în București Administrația Națională de Meteorologie a emis o prognoză de specialitate pentru București. Specialiștii estimează că inclusiv luni, 2 februarie, și marți vremea va continua să se răcească. Cerul va avea înnorări în prima parte a intervalului, când trecător va mai ninge slab (1 – 2 cm), apoi va deveni variabil. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări dimineața (viteze de 35 – 40 km/h) Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de -3 grade, iar cea minimă între -10 și -8 grade. Potrivit sursei citate, de marți dimineața până miercuri, la ora 10:00, vremea va continua să fie rece, cerul variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsă între -1 grad și zero grade, în timp ce minima va oscila între -8 și -6 grade. Bucureștiul este până miercuri, 4 februarie, sub alertă de vreme deosebit de rece, cu ger în timpul nopților și al dimineților, intensificări ale vântului și ninsoare viscolită. De altfel, pentru marți și miercuri este în vigoare un Cod galben de intensificări ale vântului, temperaturi deosebit de scăzute și ger. Temperaturi de -20 de grade în țară Mai multe regiuni din țară se află sub atenționare de Cod galben de ger, intensificări ale vântului și ninsori viscolite, valabilă până marți dimineața. Potrivit meteorologilor, de luni dimineața până marți, la ora 10:00, o atenționare Cod galben de temperaturi deosebit de scăzute și ger vizează județe din Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, estul și sud-estul Transilvaniei. În aceste zone temperaturile vor fi deosebit de scăzute (în medie, cu 7 – 9 grade mai mici decât cele normale datei), cu valori maxime ce se vor încadra între -9 și -3 grade, mai mici în nordul Moldovei, până spre -15 grade, unde gerul va persista și pe parcursul zilei. Noaptea va fi ger, astfel că temperaturile minime se vor încadra între -20 și -8 grade. RECOMANDAREA AUTORULUI: Meteorologii Accuweather anunță o lună februarie atipică pentru aceste mileniu, în România. Ce se întâmplă în București Iarnă „bipolară” în București. Pe ce dată se întorc ninsorile, potrivit meteorologilor Accuweather Ninge 10 zile fără oprire în aceste orașe din România. Meteorologii Accuweather anunță pe ce dată începe
ANAF publică lista ruşinii. Cine sunt marii datornici la Fisc
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2025, conform legislaţiei în vigoare. În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2025. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, publică Ziarul Financiar. Obligaţiile fiscale pentru T4 2025 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2025. Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane: a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere; Lista rușinii poate fi consultată AICI ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”, precizează ZF. Recomandarea autorului:
Ca la 20 de ani, multe griji și fără bani. Explicația specialiștilor pentru starea de epuizare a tinerilor
Au 20 de ani, dar se simt ca la 60. Pentru mulţi tineri, expresia „vârsta e doar un număr” a căpătat o nouă conotaţie. Se simt îmbătrâniţi înainte de vreme, epuizaţi, fără vlagă şi „storşi” emoţional. Specialiştii spun că sentimentul e firesc, în vremurile actuale şi mai ales când viaţa tinerilor se derulează pe repede înainte pe reţelele sociale. Şi se mai întâmplă ceva interesant: adulţi în toată firea se simt ca la 20 de ani, doar că au multe griji şi nu prea au bani, comprimă Observator. „Nu am avut energie deloc, m-am simţit foarte moleşită, am avut o dificultate să mă ridic din pat. Simţeam că n-am chef de nimic”, spune o tânără. Aşa sună începutul multor şedinţe de terapie, recunosc specialiştii. Nu au mai mult de 20-25 de ani şi trec pragul cabinetelor epuizaţi şi „îmbătrâniți” înainte de vreme. Nu se alintă și nici nu e ceva fictiv. Se numește îmbătrânire subiectivă și este un concept bine-studiat în psihologie, publică Observator. Cercetătorii au câteva explicaţii pentru această discrepanţă dintre vârsta din buletin şi cea subiectivă. Presiunea profesională, supraexpunerea la informaţie, ritmul accelerat al vieţii moderne, dar şi comparaţia cu alţii, amplificată de social media, toate duc la stres cronic şi epuizare. Automat apare şi senzaţia de îmbătrânire. „Simt un copy-paste al fiecărei zile în parte. Când vin la cabinet si ii intreb : ce e relevant din acestă săptămână. Ei spun că: mai nimic nu am facut. E aceeasi monotonie zilnică, serviciu-casa. Ca nişte bătrâni. Efectic rămaşi în pat si foarte, foarte putine activităţi”, a declarat Cristian Grigore, psiholog, pentru Observator. După aproximativ 25-30 de ani, această tendință se inversează: adulții tind să se simtă mai tineri decât vârsta lor din buletin. Tinereţea psihologică nu înseamnă energie constantă. Înseamnă flexibilitate, curiozitate şi curajul de a încetini ritmul, atenţionează psihologii. „Să mergem la sală, iesim în weekend cu prietenii, iesim la o cafea. Recunostinta fata de viata noastra e extrem, extrem de imporanta si e o stare de bine si chiar de longevitate”, a declarat Cristian Grigore, psiholog. Şi somnul are un impact semnificativ asupra percepţiei vârstei. Un studiu important a arătat că două nopți cu somn scurt, de 4 ore, determină oamenii să se simtă în medie cu 4-5 ani „mai bătrâni” decât după un somn adecvat, de 8-9 ore.