Etichetă: romania

Europarlamentar PSD, despre situația creată de acordul Mercosur: Procesul decizional nu a fost unul transparent

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Victor Negrescu a subliniat că una din problemele principale este faptul că procesul decizional nu a fost unul transparent și conform legii. Acesta a mai spus că „nu a existat o consultare reală cu toți cei interesați și în mod special cu fermierii” și că nu există o analiză de impact privind acordul Mercosur. „România, încă de anul trecut, în decembrie, și-a exprimat intenția de a vota pentru, în consecință a așteptat după alții să negocieze și nu a avut o agendă clară de obiective. România a promis de-a lungul timpului statelor cu agricultură puternică (Franța și Polonia) și prezență militară importantă în zona noastră că vor coopera pe acest subiect. România nu a ținut cont de alianțele pe care le are în interiorul UE pe subiectele legate de bugetul european și fondurile pentru agricultură. Problemele semnalate privind calitatea produselor din America latină și prețurile de dumping practicate și modul în care vor impacta economia și agricultura românească nu au fost analizate”, a spus Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a anunțat că a trimis, în acest sens, o interpelare de urgență Comisiei Europene și a anunțat demersuri pentru îmbunătățirea anexei acordului, vizând: controale suplimentare la sursă în statele Mercosur, clarificarea clauzei de salvgardare, inclusiv pentru impactul indirect asupra exporturilor românești, și crearea unui mecanism financiar compensatoriu dedicat fermierilor afectați, după modele aplicate în cazul Brexit sau al importurilor din Ucraina. „Mesajul meu din ultimele zile este tocmai acesta: România încă poate să reducă impactul negativ asupra fermierilor și să se pregătească pentru a fructifica cu adevărat acest acord protejând economia, cetățenii și agricultura. Altfel, decizia aceasta alimentează euroscepticismul și neîncrederea în modul în care România își susține cauza în plan european”, a conchis europarlamentarul. Săptămâna trecută, acordul comercial UE-Mercosur a fost aprobat de majoritatea statelor membre, după peste 25 de ani de negocieri și discuții intense.

Motivul pentru care un blogger francez a inclus Bucureștiul în Top 5-orașe de evitat: Uneori, capitalele sunt supraevaluate

Vinicius Costa, un blogger francez  care a călătorit în peste 100 de orașe europene a realizat o listă cu 5 destinații de pe bătrânul continent în care nu s-ar mai întoarce, printre care a inclus și Bucureștiul. EL a afirmat, într-un articol pe site-ul Travel Off Path, că a călătorit în toate țările europene, cu excepția a trei: Andorra, Belarus și Republica Moldova. „După 100+ orașe, era inevitabil să am favoritele mele, dar și locuri care mi-au displăcut, ca să fiu blând. Am avut deja ocazia să mă entuziasmez pe larg despre orașele care mi-au furat inima, însă mi-am dat seama recent că, în afară de câteva remarci acide aruncate pe ici, pe colo, nu am fost niciodată complet sincer cu voi în legătură cu destinațiile europene care pur și simplu mă scot din sărite. Ce pot spune? Uneori, capitalele sunt supraevaluate”, a scris bloggerul. Ce spune despre București Bloggerul francez a precizat, încă de la început, că avea așteptări mari de la așa-numitul„Paris al Estului”… București, capitala României. „Dar, pe măsură ce avionul cobora și sub mine se desfășura un peisaj de blocuri comuniste și turnuri masive de beton întinse până la orizont, am știut că ceva nu e în regulă Totuși, nimic nu m-a pregătit pentru ce a urmat”, scrie acesta. Costa povestește că, atunci când a ajuns la cazarea din Centrul Vechi, un apartament „mobilat în stil secol XIX – ceea ce, aveam să aflu rapid, în București înseamnă de obicei praf, igrasie și renovări amânate la nesfârșit”. „Haosul care a urmat a inclus pliante pentru striptease dubioase la fiecare cinci pași pe strada Șelari, cerșetori insistenți care te urmăresc prin parcuri și realizarea că cea mai interesantă activitate din București este să privești clădirile sale în stil sovietic concurând pentru titlul de «cel mai înalt, mai colosal și mai hidos monstru de beton»”, a mai povestit acesta. Bloggerul a spus că cel mai „parizian” lucru din București este „un centru ponosit, cu doar câteva străzi pietonale și clădiri de la final de secol XIX scăpate de regimul comunist — care tot nu se pot compara, nici pe departe, cu fastul și grandoarea Parisului”. Cu toate acestea, bloggerul recomandă celor care vor să călătorească în România să viziteze Brașovul, „un oraș medieval de carte poștală, situat în inima Transilvaniei”. Brașov Despre Brașov, acesta scrie că „are un peisaj urban intact din secolul al XV-lea, dominat de impunătoarea Biserică Neagră în stil gotic și încadrat de versanții împăduriți ai Muntelui Tâmpa. Piața Sfatului este un punct de atracție evident, considerată printre cele mai atmosferice din Europa, scena cafenelelor este excelentă, iar accesul la natură este, după părerea mea, greu de egalat”. Dublin, Irlanda Despre Dublin, capitala Irlandei, Costa scrie că „ar putea fi o destinație decentă pentru un city break, dacă n-ar fi prețurile nejustificat de mari și lipsa alarmantă de siguranță”. Acesta mai adaugă că orașul e scump, nesigur și ploios, iar plimbările prin oraș te pot face să regreți că ai venit acolo. „Nu știu cum e pentru voi, dar nimic nu te enervează mai mult decât să plătești în 20 € pentru una-două halbe de bere Guinness, doar pentru că ai intrat într-un pub. Și vremea mohorâtă, ploaia constantă și cerul gri? Cliché-ul e real: doar două zile consecutive sub ploaia irlandeză te fac să te întrebi de ce ai zburat până acolo”, scrie el. Bratislava, Slovacia „Bratislava este genul de oraș prin care treci, nu o destinație finală. E o capitală națională surprinzător de mică, aflată chiar la granița cu Austria, iar asta probabil explică de ce pare secundară și ușor dezamăgitoare când Viena se află la doar 50 de minute de mers cu trenul”, scrie Costa. Acesta notează că Bratislava este o capitală care poate fi vizitată rapid. „În afară de cazul în care dezvolt brusc o pasiune pentru blocurile comuniste, nu mă văd revenind vreodată să explorez Bratislava dincolo de nucleul medieval — care, din nou, e drăguț, dar nu tocmai printre cele mai impresionante pe care le-am văzut”, precizează acesta. Helsinki, Finlanda Despre Helsinki, bloggerul scrie că „este unul dintre acele orașe a căror popularitate nu am înțeles-o niciodată pe deplin.” „Este perpetuu gri, lipsit de farmecul medieval cu care se laudă majoritatea capitalelor europene și și-a găsit locul ca hub baltic destul de târziu în istorie. Cea mai mare realizare a sa? Aproximativ o saună publică la fiecare câțiva kilometri pătrați”, subliniază bloggerul. Acesta precizează că singurele atracții notabile de aici sunt Biserica Temppeliaukio și fortăreața maritimă Suomenlinna, construită de suedezi. Zurich, Elveția Despre Zurich, bloggerul scrie că nu e nici pe departe un oraș „incitant”, fiind scump, pretențios și lipsit de farmec, iar singurul motiv să-l placi e dacă nu ai explorat alte orașe lacustre europene mai frumoase și mai liniștite. „Între a sorbi în liniște un pint de 8 franci lângă localnici indiferenți, într-unul dintre acele baruri pretențioase din Kreis 1, împodobite cu steaguri, care încearcă prea mult să atragă turiști, și a arunca resturile celui mai scump croissant pe care l-ai cumpărat vreodată către singurul lebădă care plutește pe Lacul Zurich într-o rară zi însorită, locul abia dacă inspiră ceva entuziasm”, este concluzia sa despre această destinație. Autorul mai recomandă: Turismul românesc încheie un an pe minus. Salvarea operatorilor vine tot din Occident Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii Când se deschide parcul tematic „Dracula Land”, uriașa investiție de peste 1 miliard de euro de lângă București. Va crea 5.000 de locuri de muncă

Ministrul Economiei: Acordul UEMercosur va duce la creșterea exporturilor României

Într-o postare publicată pe Facebook, ministrul Irineu Darău a afirmat că România are nevoie de noi piețe externe și că acordul UE-Mercosur va duce la creșterea exporturilor. „Acordul UE–MERCOSUR va duce la creșterea exporturilor României. Dincolo de ipocrizia unor politicieni cu idei de izolare a țării, România are nevoie de piețe noi de export și de reguli corecte pentru producătorii săi”, a scris ministrul Economiei. Acesta a precizat că România a susținut acest acord după negocieri ferme. „Statul român a susținut acest acord după negocieri ferme, care au adus garanții clare pentru industrie și agricultură. Rezultatul? Taxe vamale aproape zero pentru produsele românești; exporturi mai mari și acces la materii prime mai ieftine; producție mai mare și locuri de muncă în industria auto, mecanică și electrică”, a scris Darău. Potrivit acestuia, companiile românești ar urma să beneficieze direct de aceste schimbări. „Cifrele sunt clare: în 2023, firmele românești au plătit peste 47 de milioane de euro taxe vamale pentru exporturile de produse industriale către MERCOSUR. După intrarea în vigoare a acordului, aceste taxe dispar aproape complet”, a subliniat ministrul. Darău a spus că agricultura este protejată. „Agricultura este protejată și România a obținut asta prin insistențe și negociere: importurile sensibile sunt strict limitate, standardele UE rămân obligatorii, iar 15 produse românești cu indicație geografică vor fi protejate pe piețele MERCOSUR. Izolarea nu protejează România. O economie deschisă, care protejează interesele fermierilor și ale industriei, o face mai puternică”, a adăugat ministrul Economiei. 

Reacția lui Petrișor Peiu, după votul României în favoarea acordului UE-Mercosur: o lovitură devastatoare pentru fermierii români

„Acordul promovează exporturile statelor industriale din UE pe piața Mercosur, în schimb este o lovitură devastatoare pentru fermierii români și cei din alte state UE, care nu vor putea rezista concurenței neloiale a produselor agricole din statele Mercosur, care vor intra liber pe piața UE”, a declarat liderul senatorilor AUR. Peiu: „regimul Dan-Bolojan a acționat împotriva intereselor românești” Petrișor Peiu a afirmat că votul României a fost decisiv pentru adoptarea acordului cu Mercosur. „Actul de trădare națională al regimului Dan-Bolojan este cu atât mai deplorabil cu cât fără votul României s-ar fi întrunit minoritatea de blocaj și semnarea acordului ar fi fost respinsă. Ambasadorul României ar fi trebuit măcar să se abțină”, a spus parlamentarul AUR. Peiu a susținut că decizia a fost luată fără un mandat național și fără consultarea actorilor afectați. „Faptul că regimul Dan-Bolojan a acționat împotriva intereselor românești și în lipsa unui mandat național este evident, din moment ce nu a existat consultare publică, asociațiile fermierilor români s-au pronunțat împotriva semnării acordului, iar ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu a informat că nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la semnarea Acordului UE-Mercosur”, a adăugat Peiu. Liderul senatorilor AUR a legat votul României de poziția Franței „Este umilitor pentru demnitatea noastră națională faptul că sub conducerea lui Nicușor Dan România a acționat împotriva interesului său național ca o unealtă a Franței, în interesul politic al președintelui francez Emmanuel Macron. Este de notorietate faptul că președintele Macron susține acordul globalist cu Mercosur, însă a ales să pretindă că se opune la Consiliul European, pentru a-și salva poziția în Franța, amenințată de contestatarii Mercosur. Însă președintele Macron și-a permis să mimeze cu perfidie opoziția, știind că se bazează pe votul României pentru a se întruni majoritatea calificată necesară aprobării acordului Mercosur”, susține Petrișor Peiu. Acordul comercial între Uniunea Europeană și blocul Mercosur a fost aprobat vineri de statele membre ale UE, după peste 25 de ani de negocieri și discuții intense, printr-o majoritate calificată de 21 de voturi pentru din totalul de 27 de țări membre.  Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria și-au exprimat opoziția, în timp ce Belgia s-a abținut de la vot.

Turismul românesc încheie un an pe minus. Salvarea operatorilor vine tot din Occident

Operatorii de turism ar putea încheia anul pe minus, după ce datele oficiale arată o scădere de peste 4% a numărului de clienți români în primele 11 luni din 2025. De vină ar fi reducerea valorii tichetelor de vacanță și prețurile mai mari. Specialiștii spun că tendinţa va continua și anul acesta. În schimb, România devine o destinație atractivă pentru turiștii străini, sintetizează ProTV. În primele 11 luni din anul trecut, numărul turiștilor în România a scăzut cu 4,1%, de la peste 11 milioane în 2024 la 10,6 milioane, potrivit Institutului Naţional de Statistică. S-au înregistrat creșteri semnificative doar în două luni: la început de an, când zăpada a umplut stațiunile montane, și în mai, de Paşte. Pe de altă parte, industria turismului a experimentat o revenire excepțională din 2024, după ce în 2023 a trecut printr-un proces de recuperare treptată după pandemia de coronavirus. În prima jumătate a anului 2025, turismul internațional a crescut cu 5% în ciuda provocărilor economice globale. Așteptările sunt foarte mari și pentru anul 2026, dar este anticipată o schimbare majoră după ce au fost colectate date de la lanțurile hoteliere, firmele de călătorii și analiștii de trend în ultimele luni. Adrian Voican, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism: „Reducerea masivă a voucherelor de vacanță, trend care va continua din nefericire dacă nu luăm măsuri la nivel guvernamental…dacă nu facem nimic, scăderile se vor accentua. S-au decontat vouchere cu 30% mai puțin, dar s-au emis cu 70% mai puțin. Nu e vorba numai de vouchere de vacanță, e despre scăderea puterii de cumpărare în general al românilor, e vorba despre creșterea TVA-ului la 1 august”. Salvarea afacerilor vine din Vest Numărul turiștilor străini a crescut cu peste 7%, iar în România au ajuns peste 2,3 milioane de vizitatori, mai ales din Germania, Italia, Israel, Marea Britanie și SUA. Aceștia vin în special pentru că prețurile sunt mai mici decât în alte țări și sunt atrași și de biletele de avion mai ieftine decât spre alte destinații. Recomandarea autorului: EXCLUSIV| Cele mai spectaculoase destinații pentru sărbătorile de iarnă. Antreprenor turism: „Verificați întotdeauna cine vă vinde excursia”

Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024

Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României

Luca Niculescu: Anul începe cu o veste bună pentru drumul României către OCDE am primit cel de-al 18-lea Aviz Formal

„Anul începe cu o veste bună pentru drumul României către OCDE – am primit cel de-al 18-lea Aviz Formal. Este vorba despre Comitetul pentru Chimicale și Biotehnologie”, a transmis, într-o postare pe Facebook, Luca Niculescu, coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit acestuia, avizul arată că României îi sunt recunoscute progresele făcute în protejarea mediului și a sănătății publice, în gestionarea substanțelor chimice și în folosirea responsabilă a biotehnologiilor. Luca Niculescu precizează că avizul este rezultatul muncii comune a mai multor instituții (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – punct focal național, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția pentru Mediu, Garda Națională de Mediu, Autoritatea Națională Fitosanitară și Autoritatea Vamală), care au colaborat strâns pentru reguli mai clare, controale mai eficiente și o mai bună prevenire a riscurilor de mediu, inclusiv combaterea comerțului ilegal cu pesticide. „Mulțumiri tuturor celor care, în ultimii trei ani și jumătate, s-au implicat pentru ca acest capitol să fie trecut cu succes. Mulțumiri și statelor membre OCDE precum și secretariatului organizației pentru ghidare și sprijin constant”, a adăugat Niculescu. Oficialul a subliniat că România a obținut 18 din cele 25 de avize formale necesare pentru aderarea la OCDE. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reunește 38 de state, printre cele mai dezvoltate din lume din punct de vedere economic, și are ca obiectiv promovarea celor mai bune politici publice pentru susținerea creșterii economice, prosperității și dezvoltării durabile.

Sondaj Avangarde. Peste jumătate dintre români vor relații economice mai apropiate cu Federația Rusă

Un nou sondaj Avangarde arată o Românie divizată când vine vorba de relațiile economice cu Federația Rusă. Întrebarea a fost directă: „Ținând cont de modul în care arată astăzi Federația Rusă, economic vorbind, credeți că România ar trebui să aibă relații mai apropiate, economice, cu aceasta?”. În urban, 55% dintre respondenți spun „da”, în timp ce doar 37% se opun. În rural, situația se inversează: 55% spun „nu”, iar doar 36% văd utilă o apropiere economică. Procentul celor care nu știu sau nu răspund rămâne redus și relativ constant, în jur de 8–9%. Diferența spune multe despre percepțiile publice. În orașe, discursul pragmatic pare mai prezent. Economia, prețurile la energie, exporturile și stabilitatea piețelor cântăresc mai mult. În mediul rural, reticența domină, probabil pe fondul unei neîncrederi mai mari față de Rusia și al unui atașament mai clar față de pozițiile euroatlantice ale României. Un trecut economic complicat Relațiile economice dintre România și Rusia au fost importante înainte de 2022, mai ales în sectorul energetic. Rusia a fost un furnizor major de gaze naturale pentru Europa, iar România, deși mai puțin dependentă decât alte state, a făcut parte din acest ecosistem. Comerțul bilateral a existat, dar nu a atins niciodată niveluri pe care putem să le comparăm cu relațiile României cu statele din Uniunea Europeană. SURSA: Ambasada Federaţiei Ruse în România Totul s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a dus la sancțiuni dure impuse de UE, la prăbușirea schimburilor comerciale și la o repoziționare clară a României. Bucureștiul a ales linia occidentală fără echivoc, cu sprijin politic, militar și umanitar pentru Kiev. Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse, arată o analiză KeysFin. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. În acest context, orice discuție despre o apropiere economică de Moscova devine sensibilă. Nu ține doar de cifre, ci și de valori, securitate și poziționare strategică. România este stat NATO și UE, iar direcția oficială este clară. RECOMANDAREA AUTORULUI Sondaj Avangarde, despre securitatea regională: Jumătate dintre români vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu 72% din români cred că țara merge într-o direcție greșită. Contestă anularea alegerilor și nu au încredere în reformele lui Bolojan

România în Cartea Recordurilor. Cine sunt inegalabilii patriei

România continuă să impresioneze la nivel mondial, cu peste 100 de recorduri confirmate de Guinness World Records. De la sportivi legendari și artiști de excepție, până la tradiții culturale și inițiative comunitare inovatoare, țara noastră se situează printre liderii mondiali la capitolul realizări remarcabile. Aceste performanțe dovedesc nu doar talentul și perseverența românilor, ci și creativitatea care inspiră generațiile viitoare. Performanțe sportive de legendă Sportivii români au scris istorie pe scena internațională și au stabilit recorduri memorabile: Nadia Comăneci – Prima gimnastă din lume care a obținut nota perfectă 10 la Jocurile Olimpice de la Montreal, în 1976. Helmuth Duckadam – Singurul portar care a apărat patru lovituri de departajare consecutive într-o finală de cupă europeană (1986). Elisabeta Lipă – Deținătoare a celor mai multe medalii olimpice la canotaj: opt medalii, dintre care cinci de aur, și recordul pentru cea mai mare diferență între prima și ultima medalie de aur (20 de ani). Georgeta Damian – Record pentru cele mai multe medalii olimpice de aur la canotaj feminin, alături de Elisabeta Lipă. Gheorghe Mureșan – Cel mai înalt jucător din istoria NBA, cu 2,31 metri. Iolanda Balaș – Neînvinsă timp de 10 ani la săritura în înălțime, cu 142 de victorii consecutive. Constantina Diță – Cea mai în vârstă campioană olimpică la maraton (Beijing 2008), la 38 de ani. Mariana Bitang și Octavian Bellu – Cel mai de succes duo de antrenori din gimnastica feminină, cu rezultate istorice. Recorduri moderne și realizări recente România nu se oprește la performanțele tradiționale. În ultimii ani, românii au stabilit recorduri inovatoare, surprinzătoare și captivante: Alba Iulia (2025) – Cea mai lungă masă realizată din materiale reciclate, cu o lungime de peste 2,7 kilometri. Bianca Ciocârlan – Cele mai multe piruete efectuate pe hoverboard într-un minut, inclusă în Guinness World Records 2026, la categoria „Young Achievers”. Gogu Neagoe – Caricaturist cu trei recorduri Guinness și 246 de portrete realizate în doar șase ore. A câștigat peste 97 de premii internaționale și 9 titluri mondiale. Ștefan Doniga și echipa sa (2025) – Cel mai rapid concert susținut pe fiecare continent. Tradiții din Bistrița-Năsăud – Recorduri pentru cea mai mare adunare de oameni în costume populare și cel mai mare dans popular românesc. România în Guinness World Records 2026 Ediția Guinness World Records 2026 a fost lansată oficial în România, prezentând o imagine actualizată a performanțelor românești. De la sportivi legendari la inițiative comunitare și proiecte culturale, aceste realizări demonstrează talentul, perseverența și creativitatea românilor. România se află astfel într-o poziție remarcabilă pe harta globală a recordurilor, inspirând tinerii să viseze măreț și să transforme pasiunea în performanță. Recomandarea autorului: Cea mai RAPIDĂ cititoare din lume este româncă. A citit un roman de 130 pagini în 34 minute și a răspuns la toate întrebările legate de narațiune

Autostrada care leagă România de Ungaria, denumită miracol de presa maghiară: S-a întâmplat ceea ce era așteptat de la Trianon încoace

Un proiect de infrastructură din România a stârnit reacții neașteptate în presa din Ungaria. Jurnaliștii maghiari au descris deschiderea unei noi secțiuni de autostradă care ajunge până la granița dintre România și Ungaria ca pe un „miracol”. Tronsonul de autostradă A3, care face legătura între Târgu Mureș și Borș, a fost extins cu 68 de kilometri. În total, aproximativ 200 de kilometri de drum rapid conectează acum Transilvania de granița cu Ungaria.  Ce a atras atenția vecinilor? Într-un comentariu plin de entuziasm, presa de la Budapesta spune că această legătură rutieră a fost greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă și că realizarea este aproape istorică, comparată simbolic cu evenimente din trecutul secolului XX.  Conform publicației maghiare Mandiner, bucata de autostradă care acum leagă efectiv Transilvania de granița cu Ungaria este văzută ca un fel de… miracol rutier. România inaugurează noi kilometri de autostradă Oficialii români citați de presa maghiară spun că România își propune să deschidă aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi în 2026. Această evoluție uriașă în infrastructură este văzută de unii jurnaliști ca un pas mare înainte pentru legăturile dintre cele două țări. INEDIT România în Cartea Recordurilor 2026. Cine sunt inegalabilii 11:05 EXTERNE „Fabrica” de spioni. O universitate din Franța îi pregătește pe studenți pentru serviciile secrete. Cât costă programul 10:56 Presa vecină nu se concentrează doar pe utilitatea pentru trafic. Articolul subliniază și faptul că drumul are o încărcătură simbolică, sugerând că el reflectă o conectare mai profundă între comunități și o deschidere a granițelor între România și Ungaria. RECOMANDAREA AUTORULUI Comisia Europeană a virat banii pentru autostrăzile româneşti. În conturile BNR au intrat aproape 600 de miloane de euro Ministrul Transporturilor anunță că în 2025 s-a stabilit un nou record în materie de absorbție de fonduri europene pentru proiectele de infrastructură