Etichetă: romania

Autostrada care leagă România de Ungaria, denumită miracol de presa maghiară: S-a întâmplat ceea ce era așteptat de la Trianon încoace

Un proiect de infrastructură din România a stârnit reacții neașteptate în presa din Ungaria. Jurnaliștii maghiari au descris deschiderea unei noi secțiuni de autostradă care ajunge până la granița dintre România și Ungaria ca pe un „miracol”. Tronsonul de autostradă A3, care face legătura între Târgu Mureș și Borș, a fost extins cu 68 de kilometri. În total, aproximativ 200 de kilometri de drum rapid conectează acum Transilvania de granița cu Ungaria.  Ce a atras atenția vecinilor? Într-un comentariu plin de entuziasm, presa de la Budapesta spune că această legătură rutieră a fost greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă și că realizarea este aproape istorică, comparată simbolic cu evenimente din trecutul secolului XX.  Conform publicației maghiare Mandiner, bucata de autostradă care acum leagă efectiv Transilvania de granița cu Ungaria este văzută ca un fel de… miracol rutier. România inaugurează noi kilometri de autostradă Oficialii români citați de presa maghiară spun că România își propune să deschidă aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi în 2026. Această evoluție uriașă în infrastructură este văzută de unii jurnaliști ca un pas mare înainte pentru legăturile dintre cele două țări. INEDIT România în Cartea Recordurilor 2026. Cine sunt inegalabilii 11:05 EXTERNE „Fabrica” de spioni. O universitate din Franța îi pregătește pe studenți pentru serviciile secrete. Cât costă programul 10:56 Presa vecină nu se concentrează doar pe utilitatea pentru trafic. Articolul subliniază și faptul că drumul are o încărcătură simbolică, sugerând că el reflectă o conectare mai profundă între comunități și o deschidere a granițelor între România și Ungaria. RECOMANDAREA AUTORULUI Comisia Europeană a virat banii pentru autostrăzile româneşti. În conturile BNR au intrat aproape 600 de miloane de euro Ministrul Transporturilor anunță că în 2025 s-a stabilit un nou record în materie de absorbție de fonduri europene pentru proiectele de infrastructură

Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor

România trăiește într-o neliniște continuă. Nu este vorba despre o singură teamă, ci despre un cumul de frici care se suprapun și se amplifică. Oamenii nu mai privesc viitorul cu speranță, ci cu prudență și teamă. Sondajele arată clar: românii se tem mai mult ca oricând de sărăcie, de instabilitate, de război și de pierderea controlului asupra propriei vieți. Sursa foto: Profimedia Această stare generală de anxietate nu apare din senin. Ea de construiește zi de zi, din facturi, din prețuri, din știri, din incertitudini politice și economice, din conflictele din jurul României și din sentimentul că statul nu mai oferă protecție. Frica de austeritate și sărăcie Cea mai puternică teamă a românilor rămâne legată de bani. Creșterea prețurilor a devenit principala sursă de îngrijorare. Aproape un sfert dintre români spun că scumpirile afectează direct viața, iar procentul este de peste două ori mai mare decât în urmă cu zece ani. Oamenii se tem că statul va lua tot mai mult prin taxe și impozite, fără să ofere nimic în schimb. Frica de austeritate se traduce simplu: teama că salariul nu va mai ajunge, că alimentele vor deveni inaccesibile, că traiul decent va deveni un lux. Mulți români au ajuns să muncească doar pentru a plăti facturi, rate și taxe, fără să mai poată pune bani deoparte. Frica de incapacitate de plată și colaps financiar Tot mai mulți români trăiesc la limită. Creditul nu mai reprezintă o soluție de dezvoltare, ci una de supraviețuire. Facturile, ratele și cheltuielile curente apasă bugetele lunare, iar frica de incapacitate de plată crește. Întrebările sunt tot mai des auzite: „La cine ne mai împrumutăm?”, „Ce facem dacă rămânem fără venit?”. Această teamă apare pe fondul creșterii datoriei externe, al instabilității economice și al mesajelor tot mai frecvente despre măsuri dure. Frica de război: o teamă care nu mai pare abstractă Pentru aproape o treime dintre români, posibilitatea unui conflict militar reprezintă una dintre cele mai mari temeri. Războiul din Ucraina a schimbat percepțiile. Ce părea imposibil a devenit posibil. Oamenii se întreabă dacă România ar putea fi atrasă într-un conflict, dacă ar putea apărea recrutări sau atacuri în apropiere. În ultimii ani, discursul public s-a schimbat. Oamenii vorbesc tot mai des despre atacuri cu drone, despre pericole nucleare și despre scenarii care, până nu demult, păreau rupte din filme. Teama de un conflict nuclear, chiar dacă este una extremă, apare tot mai des în percepția publică. Experiența ultimilor ani a lăsat urme adânci. Mulți români se tem de apariția unei noi pandemii, de revenirea restricțiilor și de izolarea forțată. Alții se tem de fenomene meteo extreme, de cicloni, de lipsa alimentelor sau de blocaje în aprovizionare. Frica de pierderea locului de muncă și de viitorul profesional Aproape 60% dintre angajații români se tem că nu vor avea un loc de muncă stabil până la pensie. Vârsta, tehnologia și inteligența artificială creează un sentiment de nesiguranță profundă. Mulți români se tem că nu se vor mai putea adapta, că vor fi înlocuiți sau că salariile vor scădea. Această frică este mai puternică în rândul celor peste 40 de ani și al femeilor. Sursa foto: Profimedia O altă temere tot mai prezentă este cea legată de direcția politică a țării. Aproape 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Instabilitatea politică, radicalizarea discursului și polarizarea societății alimentează frica de haos. O țară care trăiește cu frica zilei de mâine Privite împreună, aceste temeri spun o poveste clară. România nu este doar o țară cu probleme economice sau politice. Este o țară obosită, tensionată și nesigură. Frica dominantă nu este una punctuală, ci frica de viitor. Românii nu se mai întreabă ce vor face peste zece ani. Se întreabă ce vor face luna viitoare. Iar această stare arată că adevărata criză nu este doar una economică sau geopolitică, ci una de încredere și siguranță. AUTORUL RECOMANDĂ: Frica de COVID, frica de război, frica de extremiști, frica de austeritate, frica de ciclon… FRICA este la putere în România și a devenit politică de stat. Cum a ajuns teroarea să țină loc de ideologii și programe Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde

Un pacient cu arsuri este transportat în Belgia cu un avion al Armatei Române

Un pacient cu arsuri este transportat vineri din țară în Belgia cu un avion al Armatei Române. La întoarcere, aeronava va aduce în România doi pacienți care s-au recuperat în spitale din Bruxelles. O aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a decolat vineri, 2 ianuarie, din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, pentru a efectua o misiune de transport umanitar pe ruta Otopeni – Craiova – Bruxelles (Belgia), a unui pacient cu arsuri, potrivit MAPN. La întoarcere, avionul va aduce din Belgia doi pacienți care s-au recuperat în unitățile medicale din Bruxelles. Pacienții sunt monitorizați pe timpul zborului de o echipă medicală formată din specialiști ai Forțelor Aeriene Române și ai Spitalului Clinic de Urgență București. Aeronava a decolat de la Craiova în jurul orei 09:40, mai menţionează sursa citată. RECOMANDAREA AUTOULUI: Atac cu drone rusești la granița cu România. Autoritățile au avertizat populația prin mesaj RO-Alert. Anunțul MApN Gândul publică în exclusivitate Acordul-cadru dintre MApN și Lockheed Martin pentru instruirea piloților F-16. Valoarea e de peste 600 mil. $. De banii aceștia instruim și piloți ucraineni

Povestea fabuloasă a doi studenți care repun România pe hartă. Aplicația care schimbă modul în care călătorim

România nu este doar un loc pe hartă. Ea devine, dincolo de destinația aleasă, un scop în sine, transformând orice experiență în una digitală și interactivă. Doi tineri din Suceava, Alexandru Tocilă și Matei Vasilean, studenți la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, au transformat dragostea pentru locurile autentice ale țării într-un proiect care promite să schimbe modul în care turiștii, dar și românii, descoperă patrimoniul național: aplicația „România, Hub Cultural.” Pe termen lung, obiectivul este clar și ambițios și anume transformarea aplicației „România, Hub Cultural” în cea mai importantă platformă de promovare culturală digitală din România. Mai exact, un spațiu unde patrimoniul întâlnește inovația, iar identitatea națională este pusă în valoare prin tehnologie. Cei doi tineri care transformă hărțile în povești, drumurile în experiențe și România într-un hub cultural digital Cei doi studenți care au început această poveste au mărturisit, într-un interviu pentru GÂNDUL, că proiectul România Hub Cultural se află într-o etapă de dezvoltare activă, orientată spre extinderea conținutului și perfecționarea experienței utilizatorilor. În perioada următoare, echipa va lansa aplicația pe principalele platforme mobile și va integra noi funcționalități, precum ghidurile audio, dar și și posibilitatea de colaborare directă cu comunitățile locale. De asemenea, se lucrează la dezvoltarea unei rețele de colaboratori regionali – profesori, elevi, ghizi, voluntari și fotografi – care vor contribui la documentarea obiectivelor din fiecare județ al țării. Aceștia au precizat că, pe termen lung, obiectivul proiectului este ca România Hub Cultural să devină cea mai importantă platformă de promovare culturală digitală din România. „Ne dorim ca fiecare utilizator să poată descoperi, dintr-un singur loc, frumusețea și diversitatea țării noastre, iar fiecare comunitate să aibă ocazia să își spună propria poveste. În viitor, ne propunem extinderea parteneriatelor cu instituții culturale, universități și ONG-uri, pentru a transforma acest proiect într-un ecosistem viu, dedicat culturii românești”, au precizat cei doi tineri. Aplicația care schimbă modul în care călătorim Aplicație dedicată explorării destinațiilor turistice din România Obiectivul celor doi tineri este acela de a informa publicul și presa despre existența și misiunea proiectului România Hub Cultural, o aplicație dedicată explorării destinațiilor turistice din România. „Ideea s-a născut dintr-o nevoie reală: România are comori culturale, istorice și naturale extraordinare, dar multe dintre ele rămân invizibile în turismul digital global. Alexandru, masterand în Managementul Firmelor de Comerț, Turism și Servicii, și Matei, student la Știința Calculatoarelor și Tehnologia Informației, au unit viziunea economică cu know-how-ul tehnic într-un produs care reunește tradiția cu inovația, informația cu emoția și explorarea cu tehnologia. „Prin România, Hub Cultural, ne propunem să educăm, să inspirăm și să redăm mândria de a descoperi România. Pentru noi, acest proiect nu este doar o aplicație, ci o misiune culturală, o formă de a da înapoi țării o parte din identitatea care ne definește”, spun cei doi tineri. Aplicația care schimbă modul în care călătorim / sursă foto: Envato Aplicația funcționează ca un ghid digital inteligent al României Utilizatorii pot descoperi obiective culturale, istorice și naturale, pot citi povești locale, pot explora hărți interactive și își pot crea trasee personalizate. Practic, fiecare călătorie devine o aventură ghidată de tehnologie, dar trăită prin descoperire. Nu este însă doar pentru turiști. Și elevii, profesorii, cercetătorii, localnicii sau străinii pasionați de cultura românească pot folosi aplicația ca instrument educațional și de documentare. Mai mult, „România, Hub Cultural” va deveni o platformă colectivă, susținută de o rețea națională de profesori, elevi, ghizi, voluntari și fotografi, care vor contribui activ la documentarea fiecărui județ al țării. Aplicația care schimbă modul în care călătorim / sursă foto: Envato (caracter ilustrativ) Cine sunt cei doi studenți? „Echipa este formată din doi membri – Alexandru Tocilă și Matei Vasilean. În momentul de față suntem doi studenți ai Universității Ștefan cel Mare din Suceava. Eu urmez programul de masterat Managementul firmelor de Comerț Industrie și servicii, în cadrul facultății de Economie administrație și afaceri, iar colegul meu, Matei, urmeaza un program de licență in cadrul facultatii de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor.  Ideea noastră a pornit într-o cameră de cămin, când discutam despre proiecte mai vechi realizate și am observat că noi am putea contopi ideile într-un proiect mai important, așa a luat naștere Romania Hub Cultural, din dorința de a crea un produs care să aducă beneficii în digitalizarea turismului din România, momentan am început cu zona Bucovinei, dar aplicația se numește Romania Hub Cultural, planul este de a începe să mapăm și alte zone din țară, momentan însă partea financiară este impedimentul principal în realizarea acestui lucru. Considerăm că prin acest proiect putem mișca niște lucruri în domeniul turismului românesc, am pornit de la aceast gând.” Ce este România Hub Cultural? „Romania Hub Cultural este o aplicație digitală dedicată explorării și promovării patrimoniului cultural românesc. Este gândită ca un instrument modern, care îmbină informația cu interactivitatea, tradiția cu inovația și cunoașterea cu experiența directă. Prin intermediul acestei aplicații, utilizatorii pot descoperi obiective culturale, istorice și naturale din România, pot învăța povești locale, pot crea trasee personalizate și pot interacționa cu hărți dinamice care transformă explorarea României într-o aventură digitală. Romania Hub Cultural nu este doar o aplicație turistică, scopul ei este de a centraliza informațiile culturale disparate și de a le face accesibile într-o formă atractivă, mai ales pentru tineri. Într-o lume în care atenția publicului este tot mai mult orientată către mediul digital, proiectul nostru oferă o alternativă educativă și inspirațională: un loc unde cultura devine vie, vizibilă și interactivă. Printr-o combinație de conținut verificat și materiale vizuale, Romania Hub Cultural își propune să creeze cea mai completă hartă digitală a României culturale.” Cum s-a născut acest proiect? „Proiectul Romania Hub Cultural s-a născut dintr-o convingere profundă: aceea că România are o bogăție culturală uriașă, dar insuficient valorificată. Deși fiecare regiune a țării are povești fascinante, monumente unice și tradiții vii, multe dintre acestea sunt cunoscute doar local, fără o expunere reală în mediul digital. Am observat o lipsă de instrumente moderne care să ofere acces rapid și atractiv la aceste comori, motiv pentru care am decis să creăm o platformă care să le reunească și să le pună în valoare.

Cea mai geroasă dimineață din 2025. Locul din România în care s-au înregistrat -12 grade Celsius. „A îngheţat parbrizul”

A fost înregistrată cea mai geroasă dimineață din anul 2025. Stația meteo a arătat -12 grade Celsius în Harghita. Altfel, în Capitală a fost cel mai friguros Crăciun din ultimii 20 de ani. În alte zone montane a fost o adevărată furtună, seara trecută. Meteorologii anunță că temperaturile se vor menține scăzute până la Anul Nou. În Harghita s-au înregistrat -12 grade Celsius, ieri dimineață. De altfel, la Capitală a fost cel friguros Crăciun din ultimele două decenii. Au fost ninsori viscolite în nordul Moldovei, iar furtuna a fost prezentă la Sinaia, acolo unde a făcut ravagii, seara trecută. La altitudini de peste 1.800 de metri s-au înregistrat intensificări puternice ale vântului cu viteze la rafală de 120-140 km/h. Mai mulți arbori au fost doborâți de rafalele puternice de vânt, o familie trăind spaima vieții. Un copac a căzut peste autoturismul lor, în timp ce circulau pe un drum din Prahova. Pe DN1, între Predeal și Brașov, benzile au fost blocate în urma arborilor dărâmați pe carosabil. A nins viscolit în mai multe zone din România / foto: Shutterstock A nins viscolit în România Viscol a fost și pe Retezatul Mic, iar la altitudini de peste 1.600 de metri, în zona montană a județului Argeș, zăpada a atins 20-25 de centimetri. În zonele în care a nins viscolit, stratul de zăpădă a ajuns aproape dublu. „A îngheţat parbrizul. Preferam să fie zăpadă. Dar deocamdată avem frig. Minus 11 grade”, „Anul trecut am avut o iarnă mai uşoară. A fost şi fără zăpadă. N-am avut ger”, spun localnicii, arată Observatornews.ro. La Toplița, termometrul a înregistrat -10,8 grade Celsius. Ninsorile și-au făcut prezența și în Mehedinți, la Obârșia Cloșani, acolo unde drumarii au pus utilajele în funcțiune. Codul portocaliu de vremea rea rămâne valabil până pe 29 decembrie 2025, ora 10:00. Vor fi intensificări puternice ale vântului, viscol și vizibilitate foarte redusă în zona înaltă a Carpaților Meridionali și de Curbură. „În zona înaltă a Carpaților Meridionali și de Curbură, vântul va sufla tare cu rafale de peste 110…130 km/h, va ninge viscolit, vizibilitatea va fi foarte redusă, iar zăpada troienită”, anunță ANM. Avertisment pentru șoferi: risc de accidente pe drumul național dintre Novaci și Rânca, din cauza viscolului. Vezi AICI informațiile. Autorul recomandă: Meteorologii BBC Weather, avertisment meteo pentru București: Când vine „iarna secolului”? Orașul în care termometrul a indicat o temperatură de -45 de grade Celsius vineri dimineață Zona de pe glob unde se vor înregistra -60 de grade Celsius, zilele următoare. Este cel mai rece punct geografic Românii serbează Crăciunul cu o baie în Marea Neagră. Apa rece ca gheața nu i-a intimidat pe temerari ANM: Ultimul weekend din 2025, sub alertă de vreme rea. Cod galben și portocaliu de ninsoare și vânt. Avertisment pentru șoferi Sursă foto: Shutterstock

Acuzații grave privind reprezentarea romilor în România: Un sistem de tip partid unic subminează democrația

Într-o analiză publică, Haliti susține că, de peste 30 de ani, romii din România sunt reprezentați în Parlament de aceeași structură politică, fără competiție reală și fără posibilitatea unei schimbări prin vot. Potrivit acestuia, situația ar contrazice principiile democratice asumate de România după 1989. „România tocmai a ieșit dintr-un an super-electoral care i-a lăsat pe mulți alegători neliniștiți mai degrabă decât împăcați. În momente ca acestea, când cetățenii sunt vizibil sătui de status quo și așteaptă o schimbare reală, democrațiile sunt testate prin modul în care funcționează cu adevărat puterea. În acest context, modul în care funcționează reprezentarea politică a romilor spune o poveste mult mai mare despre România însăși. Nu este doar despre romi, ci un caz extrem care reprezintă ceea ce toți cetățenii exprimă cu voce tare despre ceea ce este în neregulă în România: alegerile nu contează cu adevărat pentru că nu există o schimbare reală, politicienilor nu le pasă cu adevărat de risipa fondurilor publice și de nivelul de ipocrizie care a devenit de nesuportat”, transmite Haliti într-un comunicat. Un singur reprezentant, indiferent de voturi Conform legislației în vigoare, minoritatea romă beneficiază de un loc rezervat în Parlament. În practică, spune Haliti, accesul la acest mandat este controlat de o singură organizație, care funcționează formal ca ONG, dar acționează ca un partid politic fără concurență electorală reală. „Alegerile ajung să legitimeze reprezentanți deja stabiliți de sistem. Chiar și cu un număr extrem de mic de voturi, mandatul este garantat”, susține vicepreședintele Fundației Roma for Europe. Datele electorale invocate arată o scădere constantă a sprijinului: de la aproximativ 80.000 de voturi în anii ’90, la doar 13.881 de voturi la alegerile parlamentare din 2024. În contextul unei populații rome estimate la aproximativ două milioane de persoane, susținerea electorală ar fi sub 1%. „Deci, cum funcționează democrația de fapt pentru cea mai mare minoritate europeană, minoritate care are cel mai mare număr de persoane dintre toate statele membre UE în România? Răspunsul este: ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. De mai bine de treizeci de ani – de peste două ori mai mult decât domnia lui Ceaușescu –, romii din România au fost reprezentați de una și aceeași structură politică, protejată de un sistem cu partid unic și plătită din bani publici începând din 1992. Puterea s-a schimbat în alte părți ale politicii românești, dar nu și aici. Pentru romi, reprezentarea a rămas fixă, izolată de presiunea electorală și efectiv permanentă. Pur și simplu, romii nu au nicio modalitate de a alege cine îi poate reprezenta ca minoritate. Accesul la scaunul parlamentar rezervat romilor este efectiv rezervat unei singure organizații, care funcționează nu chiar ca un partid politic, ci ca un ONG. Sistemul monopolist, de tip comunist, este construit atât de cinic încât alegerile legitimează de fapt reprezentanții deja aleși de sistem. Ei ar ajunge în parlamentul național chiar dacă ar câștiga un singur vot, la propriu”, a adăugat acesta. Finanțare publică de milioane, indiferent de susținere Un alt punct criticat este finanțarea publică. Potrivit datelor citate, organizația care deține reprezentarea exclusivă a romilor primește anual fonduri de la bugetul de stat pe baza dimensiunii oficiale a minorității, nu a rezultatelor electorale. Doar în anul 2024, suma alocată a fost de 38,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 7,6 milioane de euro. „Supraviețuirea politică nu depinde de voturile romilor, ci de designul instituțional”, afirmă Haliti. Nereguli semnalate de Curtea de Conturi și OLAF Criticile vizează și modul în care au fost cheltuiți banii publici. Curtea de Conturi a României a constatat în mai multe rânduri cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior prin litigii. La nivel european, OLAF a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând prejudicii de ordinul milioanelor de euro, cazuri trimise spre urmărire penală. „Și ei țin curțile ocupate. Curtea de Conturi a României a constatat în mod repetat cheltuieli publice ilegale sau nejustificate legate de activități care implică structura reprezentativă exclusivă a romilor, banii fiind recuperați doar după litigii prelungite. La nivel european, biroul antifraudă al UE, OLAF, a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând milioane de euro în fonduri utilizate abuziv, și a trimis cazurile spre urmărire penală – însă fără o decizie publică clară ani mai târziu”, afirmă Haliti. În lipsa unor alternative democratice, mulți alegători romi aleg să nu mai voteze sau își îndreaptă sprijinul către alte formațiuni. Haliti avertizează că partide de extremă dreapta, cunoscute pentru poziții anti-minorități, obțin rezultate semnificative în unele comunități rome. „Aceasta nu înseamnă că romilor nu le mai pasă de democrație, ci că și-au pierdut încrederea într-un sistem care nu se poate schimba”, se arată în analiză. Controverse recente și acuzații de incompatibilitate În text este amintit și un episod recent, în care reprezentantul romilor a fost revocat din funcția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, în urma unor declarații publice considerate incompatibile cu atribuțiile funcției, inclusiv în raport cu drepturile comunității LGBT. De asemenea, acesta susține că responsabilitatea nu aparține comunității rome, ci establishmentului politic românesc, care ar fi tolerat timp de decenii un sistem fără competiție. În opinia sa, deschiderea reprezentării către alegeri reale, liste concurente și lideri înlocuibili ar întări democrația României, nu ar slăbi-o. „Privită comparativ, inconsecvența este evidentă. În țările vecine, românii care trăiesc ca minorități naționale, cum ar fi în Ungaria sau Serbia, aleg reprezentanți prin alegeri directe, liste concurente și conducere înlocuibilă. România se bazează pe aceste standarde când pledează pentru cetățenii săi din străinătate. Acasă, pentru romi, le refuză.”, avertizează Haliti, concluzionând că miza nu este doar reprezentarea unei minorități, ci credibilitatea democrației românești în ansamblu.

Viscolul lovește România: drumarii intervin pe drumurile afectate de ninsori

Miercuri seară, drumarii din mai multe județe intervin pentru curățarea carosabilului în zonele afectate de ninsori și viscol. ”Se acţionează permanent pe sectoarele de drum unde se înregistrează ninsori. Imagini de pe DN 67C, zona Rânca, unde utilajele SDN Târgu Jiu intervin continuu pentru asigurarea circulaţiei rutiere în condiţii optime”, a transmis, miercuri seară, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, spunând că prioritatea rămâne siguranţa tuturor participanţilor la trafic. Aceste intervenții au loc în contextul în care zona se află sub incidența unui cod galben de ninsori și vânt puternic. Sunt pe teren și utilajele DRDP Iaşi, care patrulează pe DN 17, Pasul Tihuţa, de la limita cu judeţul Bistriţa Năsăud spre Poiana Stampei, judeţul Suceava. ”În zonă ninge slab, la o temperatură a aerului de aproximativ două grade. Circulaţi cu atenţie”, a transmis DRDP Iaşi. A mai nins și în zona montană din judeţul Hunedoara, precum şi în mai toate judeţele din Moldova. În ce privește starea vremii, meteorologii au anunţa că, până vineri dimineaţă, se vor semnala precipitaţii mixte şi ninsori, în cea mai mare parte a ţării, în vreme ce vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 45-55 kilometri pe oră. Apoi, mâine, vremea se va răci semnificativ, cu temperaturi maxime între -5 şi 2 grade în sudul şi estul ţării, iar noaptea, în Moldova şi în estul Transilvaniei va fi ger. Mai precis, 19 judeţe din Dobrogea, Oltenia, Muntenia şi sudul Banatului, dar şi Bucureștiul se vor afla sub Cod galben de vânt puternic, ninsori viscolite, strat de zăpadă, polei. Autorul recomandă: A nins ca-n povești la munte. Strat de zăpadă de 25 de centimetri, în Ajunul Crăciunului

Laponia, în topul destinațiilor de Crăciun alese de români în 2025. Cât costă o vacanță la Casa lui Moș Crăciun

Românii și-au planificat vacanța de Crăciun din timp, iar tendințele din 2025 arată o diversificare a destinațiilor alese. Budapesta, Germania, Franța și Laponia sunt doar câteva dintre destinațiile din străinătate preferate de români în preajma sărbătorilor de iarnă din acest an. Totodată, mulți vor să sărbătorească Crăciunul în țară. Românii călătoresc des în preajma Crăciunului în țări în care se organizează târguri cu specific. Aceste destinații atrag turiștii cu luminițe festive, standuri cu produse tradiționale, dar și experiențe culturale care reflectă spiritul sărbătorilor. Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic, a precizat, pentru Gândul, care sunt cele mai căutate destinații din Europa de către români. „Înaintea Crăciunului, românii călătoresc foarte mult pe la târgurile de Crăciun din țară pentru că, în ultimii ani, avem exemple foarte frumoase și dincolo de cel de la Sibiu, acum au apărut multe altele precum cel de la Craiova care a ajuns un soi de vedetă națională. Pe lângă acestea, sunt târgurile de Crăciun din Europa. L-aș aminti aici pe cel de la Budapesta care este foarte apreciat de românii care stau în partea de vest a țării, apoi cele din Germania, patria târgurilor de Crăciun, locul din care au apărut târgurile de Crăciun. Aici, l-aș aminti pe cel de la Nuremberg. Este orașul de turtă dulce. Avem o atmosferă de sărbătoare toată luna decembrie. Obiecte care se vând la târg sunt selecționate de o întreagă echipă a primăriei. Îi primesc la vânzare doar pe cei care fac produse manual. În Germania sunt, însă multe târguri mari. Aș aminti și de târgurile de Crăciun din zona Alsaciei, Franța. Aici, așa aminti orașul Colmar care, din punctul meu de vedere, este Nuremberg. Bineînțeles, sunt târguri și în alte orașe mari acum, inclusiv în orașele care sunt la Mediterană, deși e mai cald, și le-aș aminti și pe cele din Marea Britanie, în special la Londra. Dacă vorbim de românii care călătoresc în perioada Crăciunului, aș zice că-n afară de târgurile de crăciun, care reprezintă efectiv un motiv în sine de a călători, suntem totuși destul de tradiționaliști. Preferăm să petrecem Crăciunul în familie, deci nu se călătorește foarte mult”, a spus, pentru Gândul, Răzvan Pascu. Laponia, în special Rovaniemi, continuă să fie una dintre cele mai populare destinații în rândul românilor. Astfel, peste 10.000 de oameni ajung anul la Casa lui Moș Crăciun. „În ultimii 5 ani, inclusiv noi am organizat multe chartere, multe zboruri charter și chiar voi pleca peste câteva zile cu primele grupuri de turiști. Avem avioane și înainte de Crăciun și în perioada Crăciunului și după Crăciun, adică vom prinde inclusiv Revelionul acolo. Gândiți-vă că într-un avion încap vreo 180 de oameni, deci înmulțim cu numărul de avioane și vom vedea că totuși este o cifră semnificativă. După estimarea mea, vorbim de un minim de 10.000 de români care călătoresc în Laponia în fiecare an, cel puțin în ultimii 5 ani, de când și noi facem această destinație. Laponia este o destinație în care poți merge și înainte de Crăciun și în perioada Crăciunului. Dar evident că de Crăciun simți acea bucurie, mai ales dacă ești cu copilul – bucuria Crăciunului petrecut chiar la Moș Crăciun acasă. Dar Laponia nu înseamnă doar Moș Crăciun. Laponia înseamnă și plimbări cu sania trasă de câini husky, înseamnă plimbări cu sania trasă de reni. Înseamnă, de asemenea, vizitarea unor sate de gheață sau a unor igluuri. Poți să schiezi, poți să te plimbi cu snowmobilul, poți să faci pescuit la copcă. Sunt multe activități pe care le poți face acolo și bineînțeles totul culminează cu aurora boreală pe care poți o poți vedea dacă ai norocul să apară în perioada în care ești tu acolo. E o destinație scumpă, va fi frig. Pot să fie între -2 și -35 de grade Celsius. Ajungem și la căsuța din Pădurea, a Moșului, ne întâlnim cu spiridușii și cu doamna Crăciun, se fac foarte multe jocuri, dar dincolo de asta ajungem și la Rovaniemi, unde este biroul lui Moș Crăciun și unde copiii îl întâlnesc pe Moșul. Cu toții au o emoție specială, dar dincolo de asta vreau să vă zic că mulți dintre părinți ne spuneau că au luat această vacanță, au cumpărat-o pentru copii, iar la final, în aeroport, când ne îmbrățișăm și ne spuneam la revedere, spuneau că de fapt a fost o vacanță foarte frumoasă pentru ei, pentru că și-au retrăit copilăria”, a povestit Răzvan Pascu. Cât costă o vacanță în Laponia Prețurile pentru un sejur în Laponia pornesc de la 2.000 de euro de persoană și pot ajunge și la 3.000 de euro în funcție de numărul de mese achiziționat și excursiile stabilite. „Ne puteți spune și un interval de preț? Vorbim de prețuri între 2.000 și 3.000 euro pentru adult, în funcție de hotelul ales și de tipul de cameră aleasă, plus în funcție de regimul de mese, iar pentru copiii vorbim între 1.700 și 2.200 euro”, a precizat acesta. Deși mulți români aleg să meargă în zone în care există zăpadă, sunt și persoane care călătoresc în destinații exotice de Crăciun. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce tarif are Moş Crăciun în 2025, cu barbă naturală sau artificială. Care este cea mai ieftină opţiune Prognoza meteo pentru Crăciun și Revelion. Meteorologii ANM anunță o iarnă blândă în România. Ce vreme ne așteaptă din ianuarie 2026

Surpriză de proporții în Europa. Liderul producției de lapte la nivelul întregii UE este din România

DN Agrar reprezintă în acest moment cel mai mare producător de lapte de vacă din Europa. Deține cinci ferme și un efectiv de 16.000 de capete de bovine în România și o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanților companiei, DN Agrar a devenit cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producție ajunge la gigantul francez Lactalis. Antreprenorii olandezi care dezvoltă afacerea şi-au propus să atingă până în 2030 între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde. DN Agrar a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (+80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu. „Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câţiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer, cu un amestec de mândrie şi pragmatism. Ceea ce impresionează însă cel mai mult nu sunt cifrele, ci felul în care acestea se îmbină cu ideea de sustenabilitate. La marginea uneia dintre fermele grupului, lângă câmpurile arse de secetă, vizitatorii pot vedea primul combinat de compost al DN Agrar, unde gunoiul de grajd este transformat în fertilizator organic. „Anual, doar din compost putem adăuga venituri de câteva milioane de euro şi, în acelaşi timp, reducem cu până la 90% emisiile de gaze”, explică CEO-ul. Recomandările autorului:

România, ultimul loc în UE la utilizarea inteligenței artificiale generative

Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative. În anul 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială. Cine conduce topul Procentul este unul semnificativ sub media europeană și mult inferior celui înregistrat în țări precum Norvegia, Danemarca sau Elveția, unde aproape jumătate din populație apelează frecvent la IA. Deși accesul la tehnologie este tot mai facil, utilizarea inteligenței artificiale în România rămâne limitată și sporadică. Mulți români declară că folosesc IA doar ocazional, mai ales pentru sarcini simple, precum redactarea unor mesaje sau căutarea unor informații punctuale. Un aspect neobișnuit relevat de datele Eurostat este faptul că românii care folosesc inteligența artificială o fac frecvent pentru a primi răspunsuri la dileme personale. Întrebări legate de fidelitatea partenerului de viață, decizii privind divorțul sau alte situații emoționale sensibile sunt adresate tot mai des aplicațiilor de tip ChatGPT. RECOMANDAREA AUTORULUI: Inteligența artificială greșește istoria. Cum e „reinventată” Roma antică prin imagini false Cum poate să transforme inteligența artificială economia globală până în 2031 Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială. Expert digital: „O fuziune între lumi”