Ambasada Rusiei reacționează la dovezile Ministerului român de Externe privind drona căzută în județul Tulcea
Ambasada Rusiei în România susține, într-o postare pe Facebook, că probele prezentate de Ministerul român al Afacerilor Externe ambasadorului rus Vladimir Gheorghievici Lipaev nu pot fi catalogate drept dovezi, pentru că nu ar fi fost prezentate date despre traiectoria dronei. Reprezentanții Ambasadei Rusiei în România mai susțin că „diplomaților români li s-a explicat că pentru Forțele Armate ruse obiectivele civile nu au fost și nu vor fi niciodată ținte” și că „nu au fost furnizate coordonatele de intrare a aparatului respectiv în țară și datele privind traseul acestuia”. Ambasada Rusiei menționează, în comunicat, că „natura fragmentelor indică fără echivoc faptul că drona nu a căzut de una singură, ci a fost doborâtă de forțele de apărare aeriană, ceea ce s-ar fi putut întâmpla numai în afara spațiului aerian al României. Acest lucru exclude complet orice speculații privind o presupusă încălcare intenționată a integrității teritoriale a României și privind orice amenințări la adresa securității sale din partea Rusiei”. Ambasadorul rus la București, convocat de MAE Reacția din partea Ambasadei vine după ce vineri seara, ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Gheorghievici Lipaev, a fost convocat la sediul MAE din dispoziția ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu. „Acestuia i-au fost prezentate dovezi palpabile, ample și solide, ale violării spațiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forțelor militare ruse, în cursul nopții de 10/11 noiembrie 2025. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflată în proximitatea frontierei cu România”, a transmis MAE, vineri seara, într-un comunicat de presă. Rusia a lansat, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Radarele MApN au semnalat prezența unor grupuri de drone în zona adiacentă spațiului aerian național, ceea ce a determinat activarea preventivă a sistemelor de apărare antiaeriană. În acest sens, în noaptea de luni spre marți a fost emis un mesaj RO-alert pentru populația din nordul județului Tulcea. A fost înregistrat un număr mare de explozii pe partea ucraineană a Dunării, în zona portului Izmail.
Ce s-a întâmplat în primul meci din grupa României, în play-off-ul Billie Jean King Cup. VIDEO
Polonia – Noua Zeelandă, primul meci al grupei din care face parte România în play-off-ul Billie Jean King Cup, a avut un deznodământ rar pentru un asemenea nivel. Jucătoarele din Polonia, în frunte cu vedeta Iga Swiatek, profitând și de avantajul terenului propriu, și-au zdrobit adversarele din Noua Zeelandă, vineri seară! Polonia nu a cedat nici măcar un set în cele trei partide disputate cu Noua Zeelandă, pe teren propriu, în Arena Gorzow, umplută până la refuz de fani. Astfel, Swiatek și compania și-au confirmat statutul de favorite la câștigarea grupei, impunându-se cu 3-0 (6-0 setaveraj). Noua Zeelandă nu a luat niciun set în meciul cu Polonia, primul al grupei din care face parte și România Primul punct pentru echipa gazdă a fost adus de Katarzina Kawa, cea care a trecut cu 6-4, 6-4 de Vivian Yang, după o oră și 35 de minute de joc. Și acesta a fost singurul duel în care Noua Zeelandă a contat cât de cât. A urmat demonstrația de forță a Igăi Swiatek, cea care a spulberat-o pe Elyse Tse, scor 6-0, 6-1. Pentru fostul lider WTA, victoriile în care își umilește adversarele cu 6-0 au devenit deja o obișnuință în competiția inter-țări. Chiar dacă nu au trimis cea mai bună echipă pe teren pentru jocul de dublu, polonezele au defilat oricum: 6-2, 6-2 pentru Linda Klimovicova / Martyna Kubka contra echipei Erin Routliffe/Jade Otway. Echipa României nu se bazează pe nicio jucătoare din Top 200 în meciurile cu Noua Zeelandă și Polonia A doua întâlnire a grupei, programată sâmbătă, va pune față în față echipele României și Noii Zeelande, apoi tricolorele vor avea o misiune imposibilă duminică, împotriva Poloniei. Echipa noastră, condusă de căpitanul-nejucător Alexandra Dulgheru, este decimată, având șanse infime la primul loc, ce asigură prezența în calificările turneului final Billie Jean King Cup! Gabriela Lee (292 WTA), Ruxandra Bertea (319 WTA), Mara Gae (802 WTA) și Monica Niculescu (97 WTA la dublu) sunt jucătoarele care au răspuns convocării pentru întâlnirile cu Noua Zeelandă și Polonia.
Mânați de scumpiri. Un singur loc de muncă nu mai este suficient în România
Un singur loc de muncă nu mai asigură o viață prosperă în România. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe locuri de muncă, dar nu toți caută activitate constantă, pentru mulți, motivația reprezentând-o veniturile care nu mai acoperă scumpirile din ultima perioadă. Scăderea ușoară a inflației nu oprește creșterea prețurilor, iar românii aleg să muncească suplimentar pentru a se dezvolta personal sau pentru a-și asigura un trai mai bun. Este și cazul Alinei, angajată într-o agenție imobiliară cunoscută din Baia Mare. Aceasta a acumulat experiență internațională muncind ani la rând în străinătate și călătorind. Dorința de a rămâne activă a determinat-o să accepte un al doilea job, uneori chiar și al treilea, pentru a se bucura de un venit binemeritat. „Lucrez în cadrul a două şcoli de şoferi şi, din când în când, ca şi un al treilea job, sunt lector formator în cadrul unui centru de excelenţă din Baia Mare. Şi toate se îmbină pentru că atunci când îţi place ceea ce faci este ca şi cum nu ai munci. Pur şi simplu este real”, a spus aceasta, potrivit Observator. Un caz singular, și nu prea Situația nu este însă, generală. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe locuri de muncă, dar nu toți caută activitate constantă, pentru mulți, motivația reprezentând-o veniturile care nu mai acoperă scumpirile din ultima perioadă. Alți oameni muncesc suplimentar pentru a atinge un nivel de trai imposibil de susținut doar dintr-un salariu. „În ziua de azi toată lumea vrea să fie în pas cu moda sau să aibă cel mai nou telefon […] Consider ca tinerii îşi iau mai multe joburi, pentru că nu au un venit destul de mare din familie”, a spus un localnic. Întrebată ce sfaturi le-ar oferi tinerilor care simt că oscilează cu joburile, Alina a spus că „Să nu se plafoneze, să nu rămână în locuri unde simt că nu este bună energia”. Potrivit sociologilor, pentru a face față la două locuri de muncă nu contează volumul activității, ci absența pauzelor între ele. „Dacă o persoana simte sens, simte control, satisfacţie în ceea ce face, creierul activează acele mecanisme de adaptare care sunt benefice şi acest lucru se numşte ‘eu-stres’. Ei bine, în momentul în care se instalează starea de oboseală cronică, lipsa somnului, burnout, conflictul dintre roluri se numeşte ‘di-stres’, iar acest aspect este negativ, începem atunci să avem anumite probleme psihologice”, a spus psihologa Cecilia. Ardusătan. Doar 12 ore de muncă pe zi Conform statisticilor, pentru aproape 40% dintre oamenii care au mai multe joburi, al doilea loc de muncă aduce 20-30% din salariul principal, iar 13,4% obțin dublarea veniturilor. Pentru 4,3%, jobul part-time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal. În România, legea permite lucrul până la 40 de ore săptămânal. „Europenii au recomandat ca numărul maxim de ore lucrat pe zi să fie 12. Dar în legea românească nu există această limitare decât la acelaşi angajator. […] Sunt state care au micşorat norma de timp, de bază, de opt ore, sunt câteva state europene car au dus norma de 6 ore. În România, a rămas deocamdată pe standardul de opt ore”, a spus inspectorul șef ITM Maramureș, Dragoș Năcuță. Recomandarea autorului: Cele mai căutate locuri de muncă în România. Care este oferta pentru tinerii fără studii superioare
Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare”
Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice” „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii”, a afirmat ministrul Educației, într-un podcast Salvați Copiii România. „Păi nu vă supărați, cine este de vină?” Daniel David a mai subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice. „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus acesta. Ce reacție au avut profesorii după declarațiile lui Daniel David Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat drept „calomnioase, injuste și ofensatoare” declarațiile ministrului și a solicitat retragerea acestora, precum și scuze adresate profesorilor din România. „O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, potrivit Edupedu.ro. Potrivit sindicatului, adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt: lipsa unei politici coerente de educație, subfinanțarea cronică a sistemului, manualele depășite și curriculumul supraîncărcat, numărul mare de elevi în clase, precum și instabilitatea legislativă generată de succesiunea miniștrilor care impun „reforme” fără continuitate. „Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli”, se mai arată în comunicat. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului
Șomajul pe termen lung în regiunile UE în 2024: Cum variază rata pe continent și care este situația României
Rata șomajului pe termen lung s-a situat la 1,9% în anul 2024. În acest sens, aproximativ 1 din 3 șomeri din UE erau șomeri de lungă durată, arată datele Eurostat publicate marți. Șomajul pe termen este definit ca ponderea forței de muncă care a fost șomeră timp de 12 luni sau mai mult. Dintre cele 195 de regiuni de nivel 2 din nomenclatura unităților teritoriale statistice (NUTS 2) pentru care sunt disponibile date, 82 au înregistrat rate peste media UE de 1,9%, 106 au avut rate sub medie, iar 7 au avut aceeași rată. Sursa foto: Eurostat Cele mai mari și mai mici rate în regiunile UE Potrivit datelor Eurostat, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată s-au înregistrat în țările din sudul UE și în mai multe regiuni ultraperiferice ale Franței. În plus, regiunile autonome spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta au înregistrat, de departe, cele mai ridicate rate, adică 16,3%, respectiv 15,8%. Alte rate ridicate de șomaj pe termen lung, însă de sub 10%, s-au înregistrat în trei regiuni din sudul Italiei: Campania (9,9%), Calabria (8,3%) și Sicilia (8,0%). Cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung din UE, de 0,4%, a fost observată în 4 regiuni: regiunile cehe învecinate Praga și Střední Čechy, precum și Utrecht și Noord-Brabant în Țările de Jos. Cum stă România la acest capitol Cea mai mică rată a șomajului pe termen lung în România se înregistrează în regiunea Nord-Vest, de 0,8%. Regiunea București-Ilfov și Nord-Est au rate de 1,1%, respectiv 1,4%. Cele mai mari rate se înregistrează în regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, de 2,9% și, respectiv, 2,6%.
Operatorii sistemelor de transport gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina semnează o scrisoare comună prin care solicită aprobarea autorităților de reglementare pentru produsele de capacitate Ruta 2 și Ruta 3
Operatorii sistemelor de transport gaze DESFA S.A. (Grecia), Bulgartransgaz EAD (Bulgaria), Transgaz SA (România), Vestmoldtransgaz SRL (Republica Moldova), Gas TSO of Ukraine (Ucraina) împreună cu ICGB AD, operatorul independent al Interconectorului Grecia-Bulgaria, au semnat o scrisoare comună adresată autorităților naționale de reglementare în domeniul energiei solicitând aprobarea lansării a două noi produse de capacitate transfrontalieră – Ruta 2 și Ruta 3. Inițiativa marchează un alt pas important înspre consolidarea independenței energetice și a conectivității Europei de-a lungul Coridorului Vertical de Gaze. Scrisoarea a fost semnată în cadrul Reuniunii Ministeriale a Parteneriatului pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei (P-TEC), care a avut loc la Atena, în perioada 6-7 noiembrie, în prezența Secretarului american al Energiei, Chris Wright, a Secretarului american al Internelor, Doug Burgum, a reprezentanților de rang înalt ai Guvernului american, a Miniștrilor Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, Bulgaria, Zhecho Stankov, Republica Moldova, Dorin Junghietu și Ucraina, Svitlana Grynchuk și a Viceprim-ministrului României, Cătălin Predoiu. OTS solicită aprobarea autorităților de reglementare cu privire la disponibilitatea Rutelor 2 și 3 până în aprilie 2026, precum și posibilitatea oferirii simultane a produselor speciale de capacitate Ruta 1, Ruta 2 și Ruta 3 în cadrul licitațiilor concurente. Toți operatorii de transport și de sistem participanți au convenit să aplice reduceri semnificative – cuprinse între 25 % și 50 % – la punctele lor de interconectare, pentru a încuraja utilizarea pe piață a noii capacități și a facilita diversificarea fluxurilor de gaze. Reducerile tarifare coordonate și disponibilitatea mai multor opțiuni de rute vor contribui la atenuarea potențialelor perturbări, vor sprijini livrările neîntrerupte către Ucraina și vor asigura utilizarea cât mai eficientă a infrastructurii existente în întreaga regiune. OTS subliniază că, așa cum a identificat Comisia Europeană, Coridorul Transbalcanic, parte a Coridorului Vertical, este o componentă esențială a strategiei UE de diversificare a transportului de gaze și de eliminare treptată a dependenței de gazele rusești. Aprobarea disponibilității Rutelor 2 și 3 este în directă concordanță cu această strategie, deoarece utilizează GNL și gazele din Marea Caspică pentru a consolida securitatea energetică pe termen lung și integrarea pieței. Ruta 2 pornește din punctul de interconectare Amfitriti din rețeaua DESFA, traversează interconectorul Grecia-Bulgaria (ICGB) și continuă prin Coridorul Transbalcanic, iar Ruta 3 începe din punctul de interconectare al ICGB cu TAP și urmează același traseu. Aprobarea mai rapidă a acestor produse suplimentare va spori semnificativ potențialul ca GNL să ajungă în Ucraina prin terminalele grecești, consolidând securitatea energetică și permițând traderilor să selecteze rutele de aprovizionare optime în funcție de nevoile lor. Directorul General al DESFA, Maria Rita Galli: Inițiativa de astăzi marchează un alt pas important și concret înspre creșterea securității energetice și a cooperării regionale în Europa de Sud-Est și Centrală „Inițiativa de astăzi marchează un alt pas important și concret înspre creșterea securității energetice și a cooperării regionale în Europa de Sud-Est și Centrală. Prin avansarea Rutei 2 și a Rutei 3, deblocăm întregul potențial al infrastructurii GNL a Greciei – care cuprinde atât terminalul Revithoussa, cât și Unitatea Plutitoare de Stocare și Regazeificare (FSRU) Alexandroupolis – și consolidăm în continuare poziția Greciei ca punct de intrare cheie pentru aprovizionarea diversificată cu gaze în Europa. Prin DESFA și Coridorul Vertical, Grecia permite fluxuri flexibile de gaze de la sud la nord și asigură acces fiabil la resurse energetice diversificate pentru regiunea mai largă, inclusiv Ucraina. Colaborarea strânsă dintre OTS-urile participante reflectă angajamentul nostru comun față de o piață energetică europeană mai rezilientă, interconectată și competitivă – una care deservește cetățenii, sprijină economiile și promovează stabilitatea regională pe termen lung.” Directorii Executivi ai ICGB, Teodora Georgieva și George Satlas: Eforturile noastre comune reprezintă un pas concret înspre o independență energetică sporită pentru Europa „Conducta Grecia-Bulgaria se află în centrul acestor noi rute, oferind noi oportunități flexibile care pot schimba piața. Prin intermediul rutelor 2 și 3, ICGB participă ferm alături de partenerii noștri operatori de transport și de sistem la promovarea unei conectivități energetice și mai puternice de la Sud la Nord. Eforturile noastre comune reprezintă un pas concret înspre o independență energetică sporită pentru Europa, permițând acces diversificat, fiabil și competitiv la gaze din surse GNL și din Regiunea Caspică.” Directorul Executiv al Bulgartransgaz, Vladimir Malinov: cele trei rute reprezintă o măsură tangibilă și deja operațională pentru a spori securitatea energetică „Operatorul bulgar de transport gaze va continua să colaboreze cu omologii săi pentru a dezvolta suplimentar și a asigura implementarea pe termen lung a produselor de rută pentru transportul gazelor naturale din surse fiabile, cum ar fi Statele Unite, către Ucraina. Dezvoltate într-un spirit de solidaritate cu poporul ucrainean, cele trei rute reprezintă o măsură tangibilă și deja operațională pentru a spori securitatea energetică și a garanta aprovizionarea cu energie la prețuri accesibile și competitive pentru țările din Europa de Sud-Est. În același timp, Rutele 1, 2 și 3 vor oferi infrastructura atât de necesară pentru a asigura accesul la aprovizionarea fiabilă cu gaze naturale în urma interdicției totale a gazelor naturale rusești” Directorul General al Transgaz, Ion Sterian: Aceste rute vor facilita transportul din Grecia către Ucraina „România, prin Transgaz, a inițiat, promovat și susținut încă din 2016, conceptul Coridorului Vertical, primul Memorandum de Înțelegere fiind semnat la București, în iulie 2017. Coridorul Vertical si Coridorul Transbalcanic, parte a acestuia, reprezintă piloni esențiali ai securității energetice ce contribuie direct la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, la reducerea totala a dependenței de gazele rusești și la consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova și Ucrainei, respectiv a întregii Europe Centrale și de Est și a zonei Balcanilor. Semnarea, în marja celei de a 6-a Întâlniri Ministeriale privind Parteneriatul pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC) de la Atena, a scrisorii comune a OTS din România, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina și operatorul independent al Interconectorului Grecia-Bulgaria către Autoritățile Naționale de Reglementare din țările respective, pentru solicitarea aprobării furnizării produselor speciale de capacitate Ruta 2 și Ruta 3, până în luna aprilie 2026, inclusiv, reprezintă un demers ferm pe care OTS de pe Coridorul Transbalcanic îl întreprind în vederea asigurării cu gaze a Ucrainei, în
De ce pot ungurii și polonezii să-și cumpere case, iar tinerii români nu. Lecția pe care nu vrem s-o învățăm din Europa Centrală
Ungaria clarifică statutul proprietăților și investește în siguranța juridică. Polonia dă vouchere, credite subvenționale și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri imposibile. Ungaria: grădinile „împrejmuite” devin locuințe legale Guvernul Orban a făcut în câteva luni ceea ce România nu reușește din 1990: a pus ordine într-o piață imobiliară în care sute de mii de terenuri aveau un statut juridic ambiguu. Sursa foto: Portofoliu.hu „Grădinile împrejmuite” – mici parcele de la periferia orașelor, folosite cândva pentru hobby-uri agricole sau case de weekend, devin acum terenuri locuibile, legale și finanțabile. După ani de consultări și presiuni din partea administrațiilor locale, Budapesta a modificat legea cadastrului funciar: proprietarii pot solicita ca terenurile lor să fie scoase din circuitul agricol, fără amenzi sau proceduri complicate, și să fie reclasificate ca suprafețe rezidențiale. Această simplă clarificare juridică a eliberat practic o piață uriașă. Zeci de mii de parcele care nu puteau fi vândute, construite sau ipotecate pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau pentru familii care nu își permiteau prețurile din centrele urbane. Astfel, în jurul Budapestei, la Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, dar și în marile orașe precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se prefigurează un boom al construcțiilor de locuințe mici și accesibile. Pentru mulți tineri maghiari, asta înseamnă o șansă reală să construiască o casă legală și finanțată la periferie. Polonia: statul intervine direct în sprijinul locuințelor La Varșovia, guvernul nu doar „clarifică”, ci subvenționează direct. În Polonia, locuința a devenit o prioritate de politică publică, iar rezultatele se văd în sondaje și în încrederea populației. Sursa foto: Profimedia Potrivit unui studiu CBOS realizat la finalul verii, peste 51% dintre polonezi cred că statul trebuie să-i ajute să cumpere apartamente sau să-și construiască locuințe proprii. Guvernul a reacționat: a introdus vouchere pentru locuințe, credite subvenționate și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare. De asemenea, 75% dintre polonezi susțin ideea de sprijin financiar pentru locuințe sociale și de creștere a disponibilității terenurilor pentru construcții. În plus, guvernul a lansat un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, astfel încât ajutorul să ajungă doar la cei care chiar au nevoie. Prin aceste măsuri, Polonia a reușit să mențină o piață imobiliară accesibilă pentru clasa de mijloc, fără a o lăsa complet la mâna dezvoltatorilor. România: între birocrație, promisiuni și visul tot mai scump al propriei locuințe Și acum, România. Țara unde piața imobiliară e mereu „în febră”, dar oamenii nu-și mai permit termometrul. Statul român nu are nicio strategie coerentă de locuire, iar tinerii sunt prinși între două extreme: chirii tot mai mari și credite tot mai greu de obținut. Sursa foto: Mediafax Programul „Prima Casă” a devenit un instrument bancar rigid, fără legătură cu realitatea prețurilor actuale. În paralel, locuințele sociale aproape că nu există. România construiește, anual, de zece ori mai puține locuințe publice decât Ungaria sau Polonia. Prețurile la imobiliare au explodat în ultimii ani. La nivel național, creșterile sunt în medie de 15%, după ce și anul precedent au fost majorări semnificative. Doar în București, un apartament care în urmă cu doi ani era 100.000 euro, a ajuns acum să coste peste 130.000 de euro. În Ungaria, o semnătură pe un decret a eliberat mii de hectare pentru construcție. În Polonia, un voucher guvernamental a deschis drumul către prima locuință pentru zeci de mii de tineri. În România, însă, chiar și un aviz pentru racordul la gaze durează mai mult decât ridicarea unei case în Polonia. Ungurii au înțeles că o piață imobiliară sănătoasă are nevoie de reguli clare și predictibile. Polonezii au înțeles că statul trebuie să intervină atunci când oamenii nu-și mai pot permite o locuință decentă. România, în schimb, continuă să creadă că piața „se va regla singură”, în timp ce tinerii părăsesc țara, iar orașele se sufocă sub blocuri construite fără infrastructură. Surse foto: Profimedia / Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Creșteri RECORD de preț pe piața imobiliară! Cât costă acum un apartament din București, care în urmă cu 2 ani se vindea cu 100.000 de euro Orașul din România cu cea mai scumpă chirie la GARSONIERĂ pe final de 2025: 1.400 euro/lună. Culmea, nu e București sau Cluj-Napoca! Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
Panică în echipa de Billie Jean King Cup a României: Nu știm cine va juca cu Iga Swiatek!
Jucătoarele tricolore s-au renunit înaintea meciurilor cu Polonia și Noua Zeelandă, din cadrul play-off-ului Billie Jean King Cup. România se confruntă cu probleme de lot, iar căpitanul-nejucător Alexandra Dulgheru nu știe încă pe cine să trimită în luptă contra Igăi Swiatek. În condițiile în care cel mai bine clasată jucătoare a României în circuitul WTA, Jaqueline Cristian (locul 39), a refuzat convocarea pentru întâlnirile cu Polonia și Noua Zeelandă, situația este una delicată pentru echipa noastră. Meciurile sunt programate între 14 și 16 noiembrie 2025, la Arena Gorzow din Polonia. Partidele se vor disputa în sală, pe hard, într-o grupă care le mai include pe Polonia și Noua Zeelandă. Căpitanul-nejucător al României nu știe pe cine să nominalizeze pentru duelurile cu Iga Swiatek din Billie Jean King Cup În cadrul unei conferințe de presă organizată vineri, la sediul Federației Române de Tenis (FRT), Alexandra Dulgheru a mărturisit că nu știe încă pe cine va nominaliza pentru duelurile cu a doua jucătoare a lumii, Iga Swiatek. Din echipa României fac parte Gabriela Ruse, Gabriela Lee-Talabă, Mara Gae, Monica Niculescu și Ruxandra Bertea: „Sunt foarte fericită că sunt aici și mulţumesc fetelor, în primul rând, că au venit, să zic așa, sub aripa mea. E o mare bucurie şi onoare pentru mine, pentru că am jucat, îmi place foarte mult să joc pentru țară şi eu în această postură mă consider efectiv a fi o jucătoare. Împreună cu Monica Niculescu încercăm să le împărtăşim cât mai mult din experiențele noastre fetelor. Pentru că este mare lucru, mai ales dacă participi pentru prima oară, să joci pentru țara ta. Câți jucători şi jucătoare nu şi-ar dori asta şi foarte puțini au ocazia să-şi reprezinte țara. Uşor, uşor încercăm să aducem generația tânără, să o creştem, pentru că ele sunt viitorul nostru, generația noastră se retrage. Monica, nu știu, cred că mai joacă până la 50 de ani. Știm că plecăm cu şansa a doua, nu putem să spunem altfel. Pentru că echipele sunt destul de tari, dar mereu noi mergem determinate şi suntem recunoscute că jucăm cu mult suflet şi motivație. Adică ne lăsăm greu. ‘Die hard’, sigur. Monica, sigur, e ‘die hard’. Pentru noi este important, mai ales că ne-am cules de peste tot, să formăm o echipă în săptămâna premergătoare competiției, să ne cunoaștem mai bine, să ne simțim bine şi să joace fetele degajate. Nu ştim încă cine va juca cu Iga Swiatek. În principiu ea vine, inițial nu era pe listă şi evident că ne doream mai mult să nu vină. Ulterior a confirmat că o să vină. În primul rând, cred că pentru fete este foarte important să aibă această experiență, să joci cu cele mai bune jucătoare din lume şi să absorbi din ritmul lor, să vezi despre ce este vorba, cam unde ești tu ca nivel. E mai important decât orice. Evident că Iga este fost număr 1 mondial, nu trebuie să-i mai enumerăm rezultatele. Şi am şi comentat-o foarte mult. Evident că nu o să fie uşor, dar importantă este experiența şi o să ne facem temele cât putem de bine. Avem jucătoarea X, care este Iga. Ce face mai bine, ce face mai puțin bine, ce ar trebui să facem noi contra unei jucătoare ca Iga în funcţie de cum joacă fiecare. Că una e să zicem dacă a jucat Monica, joacă într-un fel. Dacă joacă Mara Gae, joacă în alt fel. Şi atunci vedem exact ce se potriveşte. Opțiunile sunt deschise, în funcție de fiecare jucătoare analizăm, stăm împreună şi vedem care sunt şansele reale, ce putem face mai bine contra unei jucătoare de aşa anvergură”, a declarat Dulgheru, potrivit site-ului oficial FRT. Câștigătoarea grupei în care România înfruntă Polonia și Noua Zeelandă va accede în calificările turneului final Billie Jean King Cup.
Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai