Ursula von der Leyen, cu ochii pe România. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: Se întâmplă ceva periculos
Uniunea Europeană trebuie să se doteze cu sisteme ”strategice” pentru a răspunde amenințărilor Rusiei, a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, evocând incursiunile aeriene produse în ultimele săptămâni în mai multe state europene, inclusiv în România. ”Se întâmplă ceva nou și periculos pe cerul Europei. În ultimele două săptămâni, avioane de vânătoare MIG au pătruns ilegal în spațiul aerian al Estoniei, iar numeroase drone au survolat obiective esențiale din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania. Numeroase curse aeriene au fost blocate, au fost mobilizate avioane de vânătoare și au fost aplicate măsuri de contracarare pentru protejarea cetățenilor noștri. Nu vă lăsați păcăliți: este vorba de un model îngrijorător de amenințări tot mai mari”, a declarat Ursula von der Leyen, în discursul rostit miercuri în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. ”Misiunea fondatoare a Uniunii Europene este menținerea păcii. Astăzi, acest lucru înseamnă dobândirea capabilităților de respingere a agresiunilor și provocărilor. Europa trebuie să dobândească urgent capacitățile strategice de reacție. Rusia vrea să ne divizeze, iar noi trebuie să răspundem prin unitate. Zidul anti-dronă este reacția noastră la realitățile războiului modern”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au stabilit să intensifice acțiunile comune de contracarare a amenințărilor Rusiei. ”Europa trebuie să furnizeze un răspuns puternic și unitar la incursiunile dronelor Rusiei de la frontierele noastre. De aceea, vom propune acțiuni imediate pentru a crea un zid anti-dronă în cadrul Sistemului pentru monitorizarea flancului estic. Trebuie să acționăm rapid, împreună cu Ucraina și prin coordonarea strânsă cu NATO”, a anunțat săptămâna trecută Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. La rândul său, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a cerut acțiuni concrete pentru protejarea spațiului aerian european. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 3-a zi de CRIZĂ în Franța /Lecornu continuă negocierile pentru adoptarea bugetului/ Premierul demisionar va purta o discuție cu MACRON Comisia Europeană lansează proceduri de sancționare a ROMÂNIEI /Bruxellesul cere protejarea albinelor și îmbunătățirea infrastructurii rutiere
România ar fi evitat ca prin minune, de două ori, un blackout în 2025. Care este singurul an în care S-A STINS LUMINA în țara noastră
Autoritățile din sectorul energetic s-au confruntat de două ori, în acest an, cu riscul unui blackout. Primul a fost în februarie, în timpul unui episod de ger, al doilea de Paști. Din fericire, sistemul energetic a făcut față acestor riscuri grație profesioniștilor de la Dispeceratul Energetic Național. Istoria țării consemnează un singur an de blackout. Specialiștii acestei instituții muncesc în condiții de stres enorm, atrage atenția Adrian Vintilă , specialist în energie și consilier al fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977 „Dacă acum 3 ani toată țara afla un cuvânt nou – “lockdown”, de câteva zile pare că ne ocupă tot timpul „blackout”-ul (adică pană de curent generalizată, pe scară largă). Ca să înțelegem dacă trebuie să ne speriem, trebuie mai întâi să înțelegem despre ce e vorba. Pe scurt, blackout-ul survine atunci când are loc un defect în sistemul energetic (pe „sârme”, în stațiile de transformare, în centrale etc.) sau când există o diferență între câtă energie este în țară și câtă se consumă”, a scris acesta, pe pagina sa de Facebook. Foto: Agerpres Potrivit lui Adrian Vintilă (foto), ultimul și singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977. Atunci au fost 5 ore fără curent, după un scurtcircuit la stația Tismana (Gorj), care a declanșat o reacție în lanț în tot sistemul (Porțile de Fier, Rovinari, Sibiu si în toată țara). Principala cauză identificată a fost lipsa unei comunicări clare cu dispecerii de la centru, de la Dispecerul Energetic Național (DEN). Supermanii de la Dispeceratul Energetic Național „Vă spun în cunoștință de cauză: România are la DEN super-profesioniști, adevărații „supermani” ai sistemului energetic. Oamenii aceia muncesc în condiții de stres enorm ca să țină becul aprins în casele noastre”, a adăugat Vintilă. „Revenind la subiect: deci, ca să fie blackout, trebuie să existe o defecțiune tehnică sau o diferență între cât curent avem la dispoziție și cât consumăm (fie în plus, fie în minus). Lipsa de „energie românească” produsă în țară nu înseamnă blackout, căci dacă ar fi așa, am avea blackout aproape continuu de dimineața până seara. Când nu producem suficient, importăm – dar becul nu se stinge. Nu e blackout, deci. Problema ar putea apărea atunci când am produce foarte, foarte puțină energie și, chiar și cu ce importăm, nu am putea asigura consumul total al țării. Adică să existe o diferență între energia care intră în sârme și cea care se consumă. Și, în plus de asta, oamenii de la butoane să doarmă. La propriu”, mai spune expertul. Cele două momente de risc maxim din 2025 Acesta a povestit că a trăit direct, în calitate de consilier al ministrului, două momente în care s-a discutat scenariul maxim de risc, adică blackout. Vintilă a enumerat unele dintre măsurile luate în calcul iarna trecută, când exista scenariul de a nu putea asigura suficientă energie pentru consumul total al țării: decuplarea marilor consumatori de energie electrică și a consumatorilor neesențiali (mall-uri, centre comerciale, clădiri de birouri etc.), pentru câteva ore, până la revenirea la normal. „Niciodată nu a existat scenariul opririi energiei electrice la populație, spitale sau școli. Acestea erau considerate în „prima linie” și, chiar și în cel mai sumbru scenariu, puteau fi asigurate”. Același scenariu s-a derulat și de Paște. Cele mai pesimiste scenarii au fost cele în care se punea problema decuplării unor linii de transport al energiei electrice în zonele cu producție aglomerată, 2-3 ore în mijlocul zilei, fără a afecta bunul mers al vieții oamenilor. „O informație care nu a apărut până acum în spațiul public: de Paște, timp de 3 zile, de sâmbătă până luni, toți oamenii din comandamentul energetic erau convocați din 2 în 2 ore în ședințe de status și s-au scris milioane de cuvinte pe grupul de WhatsApp dedicat. Da, a fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani, dar chiar și așa nu a existat o secundă riscul de a se „stinge lumina” total în țară”. În concluzie, spune Adrian Vintilă, România, dacă își face treaba, este departe de a se confrunta cu un blackout energetic. RECOMANDARILE AUIORULUI Scenariul în care România riscă un BLACKOUT. Precizările ministrului Energiei Avertisment al ministrului Energiei: „Am fi într-un risc de BLACKOUT dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia”
Bruxelles-ul solicită reducerea importurilor de oțel scutite de taxe vamale și o taxă de 50% pentru alte tipuri de oțel
„Pentru a salva oțelul și locurile noastre de muncă , propunem reducerea la jumătate a cotei pentru oțelul importat și dublarea tarifelor (pentru oțelul în afara cotei) de la 25% la 50%”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Prosperitate și Strategie Industrială, într-o postare pe rețelele de socializare în care a anunțat măsura, scrie BusinessInsider.es. Inițiativa a fost adoptată marți de Colegiul Comisarilor, dar forma sa finală urmează să fie negociată între Consiliu (guverne) și Parlamentul European. Bruxelles-ul speră că va intra în vigoare la timp pentru a înlocui actuala măsură de siguranță, care expiră în iunie anul viitor. Serviciile UE estimează că, datorită măsurii de salvgardare provizorii care permite UE să impună un tarif de 25% pentru oțelul străin , importurile au fost reduse cu 15% față de aprilie anul trecut. Cu toate acestea, aceste cifre sunt insuficiente pentru industrie, iar mecanismul nu se va mai aplica vara viitoare. Prin urmare, executivul UE propune acum ca această garanție să devină permanentă, cu procente mai mari, astfel încât UE să poată impune o taxă de 50% asupra importurilor de oțel odată ce sunt depășite cotele scutite de taxe vamale stabilite. În plus, dorește să reducă drastic la jumătate cota de import, care permite intrarea oțelului fără taxe vamale. Scopul este de a ridica tariful de import la un nivel similar cu cel aplicat deja de Statele Unite și Canada produselor chinezești. Principalii furnizori de oțel către UE, alături de China, sunt Turcia, India, Coreea, Vietnam, Japonia, Regatul Unit și Ucraina. Într-o apariție în fața Comitetului mixt pentru UE al Congresului și Senatului spaniol, săptămâna trecută, Séjourné a avertizat că în Europa „nu există competitivitate pentru oțel”, deoarece la scară globală acesta concurează pe o piață „complet liberă” în care China poate oferi o tonă de oțel la un preț cuprins între 200 și 300 de euro grație subvențiilor de stat, în timp ce Europa îl vinde cu 500 sau 600 de euro. De asemenea, el considera că oțelul face parte din suveranitatea națională și justifica măsurile protecționiste deoarece „fără oțel”, alte industrii cheie, precum industria auto și cea de apărare, nu ar funcționa.
Numărul piloților de drone pregătiți în România rămâne scăzut, deși cererea militară crește
În România sunt pregătiți anual peste 200 de piloți, operatori și instructori de drone pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), potrivit datelor transmise la solicitarea publicației TechRider. Deși cifra poate părea semnificativă, specialiștii consideră că este insuficientă pentru nevoile tot mai mari generate de contextul geopolitic actual. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat recent că nu are „o informație exactă despre numărul de operatori de drone”, adăugând însă că „oricum, nu sunt foarte mulți”. Unde sunt instruiți piloții Formarea personalului pentru sistemele UAS (Unmanned Aircraft Systems) are loc la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov și la Școala de Instruire Interarme a Forțelor Aeriene, din cadrul Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu” Boboc. Rata de retenție a personalului pregătit rămâne ridicată, de aproximativ 98%, conform MApN. Cu toate acestea, experții avertizează că numărul de absolvenți nu poate acoperi cerințele viitoare, mai ales în contextul extinderii rolului dronelor în operațiunile militare. România, parte din „zidul de drone” al NATO Pe fondul intensificării incursiunilor aeriene rusești în proximitatea granițelor NATO, Uniunea Europeană discută despre crearea unui așa-numit „drone wall” . Acesta este un sistem integrat de apărare bazat pe drone, senzori și echipamente de bruiaj electronic. România ar urma să joace un rol important în acest proiect, motiv pentru care nevoia de operatori calificați devine strategică. Totodată, țara noastră intenționează să construiască drone în parteneriat cu Ucraina, prin mecanismul european SAFE, ceea ce ar presupune și formarea de noi piloți de test și instructori. Centre de pregătire insuficiente În prezent, pregătirea este concentrată în doar două centre militare. Deși specialiștii susțin că extinderea instruirii ar fi esențială, MApN afirmă că „în prezent sunt acoperite toate nevoile de școlarizare pentru operatori și instructori UAS”. Există însă alternative neutilizate. La compania de apărare Carfil din Brașov funcționează un Centru de Excelență în drone, dezvoltat în parteneriat cu armata franceză. Acesta dispune de simulatoare avansate, dar nu este folosit pentru instruirea militarilor români, din lipsa unui ordin de ministru. „Nu avem o unitate de operatori de drone” Ministrul Moșteanu a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă, că „nu avem o unitate de operatori de drone”. MApN a transmis însă că „Armata României dispune de structuri specializate care operează sisteme UAS”, fără a oferi detalii suplimentare. Moșteanu a subliniat că dronele sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere. A evidențiat importanța „privirii dincolo de linia orizontului” pentru echipamentele militare moderne. Specialiști: este nevoie de mai mulți militari instruiți Experții atrag atenția că dinamica personalului militar impune un volum mai mare de instruire decât cel actual. „Cei pregătiți azi pot opera tehnica doar temporar, din cauza rotației de cadre sau a nevoilor Armatei”, a explicat un specialist. Pentru a menține o capacitate operațională constantă, se aplică de regulă un „factor de multiplicare” de trei: un militar în serviciu, unul în pregătire și unul în odihnă. În acest context, instruirea a doar 200 de persoane pe an nu acoperă nevoile reale. Un fost militar a subliniat că, în cazul achiziției de drone ieftine, nevoia de personal crește exponențial. „Dacă se cumpără sute sau mii de unități, va fi nevoie de sute sau mii de operatori instruiți, altfel nu vor putea fi folosite eficient.” RECOMANDAREA AUTORULUI Medvedev pune gaz pe foc în războiul europenilor cu DRONELE. „Să tremure ca animalele împinse la abator” Controlul poluării intră în era dronelor: echipamente moderne pentru Garda de Mediu
Traian Băsescu, despre războiul hibrid purtat de Rusia în România și Republica Moldova: De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?
Traian Băsescu susține că România, la fel ca Republica Moldova, se află sub asaltul unui război hibrid orchestrat de Moscova. Fostul șef al statului a subliniat diferența dintre răspunsul României și cel al Republicii Moldova la tacticile hibride ale Kremlinului, spunând că Moldova a făcut față acestora – prin Maia Sandu obținând un al doilea mandat -, în timp ce în România au fost anulate alegerile. „Anul trecut, cu toate acestea, în Republica Moldova, Maia Sandu a câștigat alegerile și a fost validat referendumul pentru păstrarea drumului european, atacurile fiind la fel de dure în ambele țări. La noi, însă, s-a prăbușit afacerea – a trebuit să fie anulate alegerile. De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?”, a subliniat Băsescu. Fostul președinte a mai punctat faptul că deși România are un serviciu de informații mare față de cel al Republicii Moldova, „noi n-am reușit să ducem alegerile la bun sfârșit”. „Mi-e foarte greu să accept ideea că Republica Moldova, o țărișoară a căror structuri de securitate nu sunt departe de fostele structuri ale Uniunii Sovietice…. Mulți dintre ei acolo s-au instruit, chiar dacă au curățat ei sistemul. La noi nu s-a putut, deși avem un serviciu de informații mare, puternic SRI-ul, avem un SIE, avem direcția de informații a Armatei”, a conchis Traian Băsescu.
Trumpistul Andrej Babis, care a câștigat alegerile parlamentare din Cehia, are afaceri uriașe în România. Unde a investit
Andrej Babis, fost premier al Cehiei și marele câștigător al alegerilor parlamentare de săptămâna aceasta din țară, are afaceri importante și în România. Miliardarul născut în Slovacia a făcut în luna august o tranzacție importantă pe piața din România, după cum notează publicația Seznam Zprávy. Agrofert, conglomeratul deținut de Babis, liderul mișcării ANO, a făcut o investiție majoră în România. Prin intermediul companiei sale East Grain, acesta a cumpărat o participație de 90% din Grupul Maragro. „Scopul achiziției Grupului Maragro a fost de a consolida poziția Grupului East Grain, și, prin urmare, a Agrofert, pe piața românească și de a beneficia de sinergiile pe care le aduce această fuziune”, a declarat la acea vreme Pavel Heřmanský, purtător de cuvânt al Grupului Agrofert, cu privire la investiție. Potrivit sursei citate, achiziția a fost cea mai mare investiție de pe piața agro din România din 2025. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că, în total, companiile lui Babis din România au o cifră de afaceri de aproximativ 200 de milioane de euro. Grupul Maragro deține aproximativ 9.600 de hectare de teren agricol. Comercializează mărfuri și semințe, oferă capacități de depozitare, prelucrează semințele oleaginoase, în special floarea-soarelui, ulei vegetal brut și materiale pentru producția de amestecuri de furaje. Investiția are mai multe beneficii pentru grupul lui Babis. „Este logic ca Agrofert să nu aibă investiții doar în Republica Cehă și Slovacia în această zonă, ci să își diversifice riscul geografic și să își consolideze prezența în regiuni agricole cheie din Europa Centrală și de Est. România este un producător major de cereale și alte mărfuri, are o bună accesibilitate portuară și o cerere stabilă de servicii și produse agricole, ceea ce o face o piață atractivă pentru companiile cu accent pe agricultură”, a declarat la acea vreme Adam Páleníček, expert în fuziuni și achiziții la KPMG. Grupul agricol East Grain afirmă că are în vedere și alte tranzacții în viitorul apropiat și se focusează pe piețele din România și Serbia, scria Economedia. Economedia scria în toamna anului 2023 că Andrej Babiš, fost premier ceh, a captat atenţia publică odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni (65%) al comerciantului de cereale East Grain din judeţul Cluj. Tot în acelaşi an, a devenit, prin Agrofert, conglomeratul său de afaceri, unicul acţionar al distribuitorului de îngrăşăminte LAT Nitrogen Romania. Iniţial, Babiš a intrat în scena românească în urmă cu câţiva ani prin compania Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării. Babis, marele câștigător al alegerilor din Cehia Alegerile parlamentare din Cehia s-au încheiat sâmbătă, după două zile în care alegătorii și-au putut exprima opțiunea de vot. Partidul ANO, al fostului prim-ministru miliardar Andrej Babis, auto-descris ca fiind „trumpist” și care se opune continuării acordării de asistență militară pentru Ucraina, a obținut 36% din voturi. ANO se traduce prin „Da”, dar este și un acronim pentru Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți. Coaliția de centru-dreapta Spolu (Împreună), condusă de prim-ministrul Petr Fiala, a obținut 22% din voturi. RECOMANDAREA AUTORULUI: ALEGERI ÎN CEHIA | Rezultate finale. Partidul Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți, al fostului premier Babis, a câștigat alegerile. Este a doua victorie a trumpismului în Europa, după Polonia. Andrej Babis, un apropiat al lui Viktor Orban, se opune ajutorării Ucrainei Andrej Babis, marele câștigător al alegerilor din Cehia, se declară „loial Europei”. „Vreau ca Europa să funcționeze bine” Sursa foto: Profimedia
Câte ore pe zi lucrează acest nepalez din România, pentru un salariu lunar de doar 2.800 lei
Un nepalez aflat în România a dezvăluit câte ore lucrează zilnic pentru un salariu lunar de doar 2.800 de lei. Mulți cetățeni străini aleg calea României, pentru a-și câștiga traiul și pentru a-și ajuta familiile rămase acasă, la mii de kilometri distanță. Din dorința de a câștiga mai bine și de a suporta cheltuielile care survin de la o lună la alta, unii dintre cetățenii străini aleg să se angajeze fie în domeniul construcțiilor, fie ca șoferi sau livratori, în România. Un nepalez din România a mărturisit câte ore lucrează zilnic pentru un salariu de 2.800 de lei Într-un nou videoclip postat pe platforma Youtube, Lucian Popa a stat de vorbă cu un nepalez care își câștigă traiul în România. Zâmbitor, tânărul a oferit răspunsuri pentru toate întrebările care i-au fost adresate. Se afla în compania unui alt tânăr, conațional, la fel de zâmbitor. L.P.: De unde ești? Nepalez: Din Nepal. L.P.: Vorbești românește? Nepalez: Nu (…) 4 luni (n.r. de cât timp se află în țară). L.P.: Ce salariu ai în România? Nepalez: 2.800 de lei. L.P.: Vă place în România? Ambii lucrători au răspuns pozitiv la întrebarea care le-a fost adresată. L.P.: Câte ore lucrezi pe zi? Lucrător nepalez: 8 ore pe zi. De altfel, lucrătorul facilitează de transport, cazare și mâncare, fără să fie nevoit să plătească pentru ele. Un nepalez a mărturisit cât câștigă în România Autorul recomandă: Cât plătește chirie un muncitor NEPALEZ în București. Câți himalayeni încap într-un apartament Acest nepalez din România câștigă 4.000 lei pe lună. Cât trimite acasă, din întregul salariu Imagini tulburătoare cu o nepaleză care se întoarce acasă după 2 ani de muncă în Europa. Ce își pune în bagaje Un „invadator” din Bangladesh a salvat de la moarte un ROMÂN ÎNJUNGHIAT. Curierul Glovo n-a ezitat să intervină într-o bătaie de stradă Sursă foto: Youtube Lucian Popa
Liderul senatorilor AUR avertizează că datoria României atinge un nou record negativ: statul va împrumuta 259 de miliarde de lei în 2025
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România se confruntă cu un nou record negativ în ceea ce privește împrumuturile de stat. Potrivit acestuia, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ca urmare a rectificării bugetare prin care deficitul bugetar este majorat de la 7% din PIB (135 de miliarde de lei) la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde de lei. „Suma totală de 259 de miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 de miliarde de lei pe cash — și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care nu poate fi rambursată și este rostogolită prin noi împrumuturi”, explică senatorul AUR. Până în prezent, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei, urmând să mai împrumute încă 46 de miliarde până la sfârșitul anului. Cea mai mare problemă o reprezintă însă dobânzile tot mai ridicate la care statul reușește să se împrumute. „Datoria publică se va dubla în următorii 10 ani” În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani. Costurile de împrumut sunt ridicate: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani. În plan intern, statul se împrumută și de la populație, prin titlurile Fidelis. Dobânzile oferite cetățenilor sunt de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani. În același timp, pe piața bancară, statul plătește 7,39% dobândă pentru titlurile cu scadență la 7 ani și 7,45% pentru cele la 10 ani. „Doar din efectul dobânzilor actuale, datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani”, avertizează Peiu. Acesta adaugă că, pe lângă costul dobânzilor, statul suportă un efect suplimentar de bază de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere cu un punct procentual a costurilor de finanțare. La 30 iunie 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.041 de miliarde de lei. Dacă ritmul actual al împrumuturilor și al dobânzilor se menține, avertizează senatorul AUR, datoria publică s-ar putea dubla până în anul 2034.
Unde au loc primele episoade de ninsori abundente și viscol. Vreme rea în jumătate de țară
Administrația Națională de Meteorologie a emis primele avertizări de viscol și ninsori abundente, valabile în mai multe județe aflate în zonele de munte. Vor intra în vigoare mai multe coduri galbene și portocalii de ploi torențiale și de vânt puternic. Specialiștii ANM au anunțat că vremea va fi una deosebit de rece în cea mai mare parte a țării în zilele următoare. Interval de valabilitate: 2 octombrie, ora 10 – 4 octombrie, ora 20 Fenomene vizate: vreme deosebit de rece, ploi importante cantitativ, intensificări ale vântului, ninsori temporar viscolite la altitudini de peste 1500 m. În intervalul menționat, vremea va fi deosebit de rece, cu temperaturi maxime cuprinse între 7 și 17 grade și minime între 0 și 10 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei. De pe 2 octombrie de dimineață aria ploilor se va extinde treptat dinspre sud-veste, în toată țara. Se vor acumula cantități însemnate de apă. de 20-25 l/mp, iar în sud peste 70-90 l/mp. La munte vor fi precipitații mixte, iar la altitudini de peste 1500 de metri va ninge temporar viscolit și se va depune strat de zăpadă. Temporar, vântul va avea intensificări în sud, în est, la munte și izolat în rest, cu viteze, în general, de 45-55 km/h, iar în Muntenia și Dobrogea de peste 60-70 km/h. Cod galben de ploi Interval de valabilitate: 2 octombrie, ora 10 – 3 octombrie, ora 10 Fenomene vizate: ploi însemnate cantitativ. În intervalul menționat vor fi ploi însemnate cantitativ în vestul Munteniei și sudul Banatului. Cantitățile de apă vor fi de 25-35 l/mp și local de 40-50 l/mp. Cod portocaliu de ploi torențiale Interval de valabilitate: 2 octombrie, ora 10 – 3 octombrie, ora 10 Fenomene vizate: ploi importante cantitativ Zone afectate: județele Mehedinți, Dolj, Olt, Vâlcea și Gorj În județele Mehedinți, Dolj, Olt, Vâlcea și Gorj va ploua important cantitativ și se vor acumula cantități de apă de 50-70 l/mp.
Nicușor Dan: Trebuie să recunoaștem că statul nu știe să facă spitale în termene rezonabile
Întrebat, la Euronews, în contextul tragediei de la spitalul din Iași, despre construcția de spitale din România, președintele a spus: „Spitale au început să se construiască. Da, chiar aici, la Timișoara, unde suntem, Spitalul de arși e undeva la 80%, dar evident că nu în ritmul în care este nevoie. Și, dacă-mi permiteți, am spus că trebuie o analiză mai amplă, dar dacă-mi permiteți, la nivel de intuiție, la momentul ăsta, cred că trebuie să recunoaștem că statul nu știe să facă spitale în termene rezonabile”, a spus președintele României. El spune că soluția ar putea fi rezolvată prin parteneriate public-private. „Eu m-aș îndrepta către parteneriate public-private pentru construcție și administrare de spitale. Sunt modele de astfel de parteneriate, întinse pe 20-25 de ani, în care ai și avantajul că nu trebuie să te împrumuți pentru toți banii, ci plătești pe toată durata asta și construcția și întreținerea ulterioară, astfel încât să construim mult mai repede și acolo unde spitalul este mult prea vechi să, pur și simplu, să demolăm, să facem altul la loc”, a mai spus Nicușor Dan.