Cu cine au votat moldovenii din România? Rezultatele finale la alegerile parlamentare 2025 după centralizarea tuturor secțiilor
În cele 23 de secții de votare destinate moldovenilor din România, PAS a obținut peste 24.755 din voturi, consolidând tendința observată încă de la alegerile prezidențiale din 2024. În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Maia Sandu a fost realesă cu aproximativ 55% la nivel național, iar în diaspora, peste 82% dintre moldovenii care au votat au ales-o pe Sandu. Având în vedere că România găzduiește cea mai mare comunitate de moldoveni din străinătate, sprijinul pentru Maia Sandu a fost masiv și aici, influențând semnificativ rezultatul general al scrutinului prezidențial. Comparativ cu scrutinul prezidențial, rezultatele parlamentare arată o ușoară consolidare a poziției PAS în diaspora. Partidul a obținut peste 88% din voturile exprimate în România, o cifră care confirmă că moldovenii din țara noastră vecină continuă să sprijine ferm agenda pro-europeană a președintei și formațiunii sale politice. Acest sprijin ridicat reflectă, pe de o parte, încrederea diasporei în liderul PAS și, pe de altă parte, importanța votului moldovenilor din România pentru politica internă a Republicii Moldova. Rezultatul final după centralizarea celor 23 de secții din România este următorul: PAS – 88,12% (25.740 voturi) Partidul Nostru – 2,51% (734 voturi) Blocul Electoral „Alternativa” – 2,00% (585 voturi) Blocul Patriotic – 1,89% (553 voturi) Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) – 1,84% (537 voturi) Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) – 0,64% (186 voturi) Andrei Năstase – 0,40% (116 voturi) Partidul Național Moldovenesc (PNM) – 0,38% (111 voturi) PP PSDE – 0,37% (107 voturi) Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 0,25% (72 voturi) Mișcarea Respect Moldova (MRM) – 0,24% (70 voturi) Blocul Electoral „Împreună” – 0,24% (69 voturi) Liga Orașelor și Comunelor (LOC) – 0,23% (67 voturi) Olesea Stamate – 0,22% (63 voturi) Victoria Sanduța – 0,17% (49 voturi) Partidul Popular ALDE – 0,14% (40 voturi) Partidul Liberal (PL) – 0,13% (38 voturi) Tatiana Crețu – 0,07% (21 voturi) Alianța „Moldovenii” – 0,06% (18 voturi) Blocul Electoral „BUN” – 0,04% (11 voturi) PP NOI – 0,04% (11 voturi) Uniunea Consiliilor Sătești și Municipale (UCSM) – 0,04% (11 voturi) PPMM (retras) – 0,00% (0 voturi) Diaspora rămâne, în acest sens, un actor politic decisiv, capabil să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale, cât și al celor parlamentare. Rezultatele alegerilor parlamentare din 2025 pot fi consultate aici.
Cu cine au votat moldovenii din România? Rezultatele finale la alegerile parlamentare 2025 după centralizarea a 23 din 24 de secții
În cele 22 de secții centralizate din 23 de secții de votare destinate moldovenilor din România, PAS a obținut peste 24.755 din voturi, consolidând tendința observată încă de la alegerile prezidențiale din 2024. În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Maia Sandu a fost realesă cu aproximativ 55% la nivel național, iar în diaspora, peste 82% dintre moldovenii care au votat au ales-o pe Sandu. Având în vedere că România găzduiește cea mai mare comunitate de moldoveni din străinătate, sprijinul pentru Maia Sandu a fost masiv și aici, influențând semnificativ rezultatul general al scrutinului prezidențial. Comparativ cu scrutinul prezidențial, rezultatele parlamentare arată o ușoară consolidare a poziției PAS în diaspora. Partidul a obținut peste 88% din voturile exprimate în România, o cifră care confirmă că moldovenii din țara noastră vecină continuă să sprijine ferm agenda pro-europeană a președintei și formațiunii sale politice. Acest sprijin ridicat reflectă, pe de o parte, încrederea diasporei în liderul PAS și, pe de altă parte, importanța votului moldovenilor din România pentru politica internă a Republicii Moldova. Rezultatul final după centralizarea celor 22 din totalul de 23 de secții din România este următorul: PAS – 88.22% (24755) Partidul Nostru – 2.46% (690) Blocul Patriotic – 1.91% (536) BE „ALTERNATIVA” – 2.00% (560) PPDA – 1.84% (516) CUB – 0.60% (169) PNM – 0.39% (110) ANDREI NĂSTASE – 0.40% (113) PP PSDE – 0.36% (102) Diaspora rămâne, în acest sens, un actor politic decisiv, capabil să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale, cât și al celor parlamentare. Rezultatele alegerilor parlamentare din 2025 pot fi consultate aici.
Nu există motive de panică. Exerciţiul DACIAN FALL 2025. 2400 de militari francezi urmează să intre în România dinspre Bulgaria
Ministerul Apărării anunţă pentru perioada următoare deplasări de tehnică militară, 2400 de militari francezi care vor participa la exerciţiul DACIAN FALL 2025. Convoaiele urmează să intre în ţară, până în data de 30 septembrie, pe la punctele de frontieră din Giurgiu şi Vama Veche. ”Deplasări de tehnică militară. DACIAN FALL 2025. Cei 2400 de militari francezi care vor participa la exerciţiu, în plus faţă de cei care fac parte din Grupul de Luptă NATO din Cincu, vor intra în ţară, începând de azi până în data de 30 septembrie, pe la punctele de frontieră din Giurgiu şi Vama Veche. Aşa că dacă întâlniţi în drumul vostru sau vedeţi imagini pe reţelele de socializare cu convoaie militare, să ştiţi că acestea se îndreaptă către locaţiile de instruire şi se pregătesc pentru exerciţiu DACIAN FALL 2025”, anunţă Ministerul Apărării într-o postare pe Facebook. Ministerul precizează că exerciţiul se va derula în poligoanele de instruire din Cincu, Smârdan, Capu Midia, Babadag, Bogata, Alba Iulia, Hanu Conachi, Giarmata, Cârţişoara. ”Exerciţiul are loc în perioada 20 octombrie-13 noiembrie. Vor fi implicaţi 5.000 de militari cu 1.200 de mijloace tehnice din zece state aliate – Belgia, Bulgaria, Franţa, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România şi Spania. Secvenţele de instruire vor avea loc pe teritoriul României şi al Bulgariei”, menţionează MApN.
Reuters: România ar putea colabora cu Ucraina pentru producția de drone cu bani europeni, prin SAFE
Potrivit unor surse din Guvern, citate de Reuters, România intenționează să începă un parteneriat, însă ar putea dura cel puțin șapte ani până când țara noastră ar avea un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri. „Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu le are. Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri antiaeriene enorme, care ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”, a precizat sursa din rândul guvernului român pentru Reuters. Potrivit oficialului român a cărui nume nu a fost divulgat, România a purtat discuții cu Ucraina – țară a căror tehnologii în domeniul dronelor „au fost testate la scară largă”, pentru producția de drone în cadrul unui proiect finanțat prin SAFE de către Uniunea Europeană. Astfel, țara noastră va avea la dispoziție 16,6 miliarde de euro în cadrul programului de finanțare SAFE. Banii vor asigura achiziții militare cu o valoare de aproximativ 1% din producția anuală timp de 5 ani de zile. În prezent, în ceea ce privește Apărarea aeriană, România dispune de avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare de rachete HIMARS, rachete sol-aer Chiron din Coreea de Sud, dar și tunuri antiaeriene Gepard din Germania. Potrivit sursei din guvern citate de Reuters, „cea mai rentabilă opțiune împotriva dronelor în acest moment” este reprezentată de rachetele Chiron, cu rază scurtă de acțiune și tunurile anti-aeriene Gepard.
Traian Băsescu: România n-a dat niciodată niciun kilowat de energie electrică, fără bani
Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că statul român nu a oferit niciodată energie electrică sau gaze naturale gratuit Republicii Moldova, adăugând că sprijinul acordat Ucrainei nu este atât de consistent pe cât se vehiculează. „Am văzut de multe ori români verzi, care cu mânie proletară spun că dăm gaze, dăm energie electrică Republicii Moldova. Vreau să le spun că România n-a dat niciodată niciun gram de energie, niciun kilowat de energie electrică, fără bani. Republica Moldova și-a plătit obligațiile, poate uneori cu oarecare întârziere, dar și-a plătit ce a primit de la România”, a spus fostul președinte, vineri la B1 TV. România e pe locul 21 la ajutoare acordate Ucrainei Fostul șef al statului a făcut referire și la ajutorul acordat Ucrainei, subliniind că România nu se află printre principalii contributori: „Cei care au această obsesie cum și cu cât ajutăm Ucraina să se uite pe clasamentele făcute de firme care au ca obiect de activitate supravegherea acestui tip de cheltuieli. România este pe locul 21 în acest clasament”. În ceea ce privește tipul de echipamente trimise Ucrainei, fostul președinte a declarat cu ironie: „Le-am dat ucrainenilor tunuri, probabil din care le-am folosit în al Doilea Război Mondial, unele chiar din vremea lui Mihai Viteazu. Se pare că le-am dat parte dintr-un sistem Patriot, dar ne-am achiziționat altul cu un credit pus la dispoziție de Statele Unite”.
Adrian Severin: Guvernul României nu reușește să își promoveze propria viziune și urmează directivele venite de la Bruxelles
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre lipsa de viziune a actualului guvern și despre incapacitatea României de a-și apăra propriile interese. El a atras atenția că țara noastră se subordonează deciziilor venite de la Bruxelles și a amintit de sprijinul istoric primit de la China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Guvernul României nu reușește să-și promoveze propria lui viziune” Severin a explicat că oficialii străini sunt surprinși de faptul că România nu își caută propriul drum și nu are o strategie proprie. Statul român urmează doar directivele venite din exterior. „Ei nu pot să înțeleagă de ce această țară a noastră nu își urmărește interesele. Nu împotriva americanilor, nu împotriva Uniunii Europene. Dar să-și urmărească interesele ei și să-și găsească drumul, coridorul pe care le poate promova. Noi nu avem, nu putem explica practic nimic. Eu le spun câteva lucruri. Și anume că noi suntem deocamdată membri NATO și membri UE și că Guvernul României nu reușește să-și promoveze propria lui viziune și urmează în mod, nu zic servil, neabătut, directivele care vin de la Bruxelles.”, afirmă Adrian Severin. Poporul român înțelege valoarea relațiilor cu China Fostul ministru a reamintit că statul chinez a fost de multe ori un sprijin pentru România. Ajutorul primit inclusiv în momentele critice din istorie nu ar trebui ignorat. „China, cel puțin în 1968, când erau armatele sovietice posibil să ne invadeze, a făcut niște gesturi care ne-au salvat. Nu putem uita asta. Mai departe, ori de câte ori am avut inundații, am avut cutremure, China a venit și ne-a ajutat în limitele puterilor ei, dar mult mai mult decât alții. Și, în plus, n-avem niciun litigiu cu China și nu avem nimic de împărțit. Și, cu toate astea, avem așa o atitudine de respingere.”, spune Adrian Severin.
Dan Dungaciu: În România, cineva dă cu târnăcopul la fundamentele politicii externe. Nu rămâne nimic
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog, geopolitician, a vorbit despre situația politicii externe din România. Acesta a explicat că statul român își subminează singur fundamentele și că lipsa unei „povești” face ca România să fie ignorată pe plan internațional. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Se lovește cu târnăcopul la fundamentele statalității României Dan Dungaciu a descris metaforic actuala politică externă ca pe un proces de autodistrugere. El susține că ceea ce se întâmplă acum nu doar că subminează proiectele serioase de relații internaționale, dar atacă și însăși baza statului român. „Eu cred că ce se întâmplă acum în România e vorba de cineva care dă cu târnăcopul la fundamentele oricărui proiect de politică externă a României, serios. Și iertați-mă că spun, la fundamentele statalității României. Lovesc cu târnăcopul, sacadat de fiecare dată, cum să nu se întâmple, să nu rămână nimic, piatră peste piatră.”, afirmă Dan Dungaciu. Dan Dungaciu: „E o mână întinsă care nu primește nimic pentru că nu are poveste” Analistul a ironizat vizita ministrului de Externe al României în Statele Unite, prezentată oficial ca o deplasare importantă. În realitate, s-a rezumat la participarea la o reuniune ONU. „«Vizita în Statele Unite», era menită această formulare să transmită româniilor că de fapt se merge într-o vizită în Statele Unite, se rezolvă problema, nu cum zic suveraniștii că nu e relație cu America, e o vizită oficială în Statele Unite. Vizita aceea oficială, iertați-mă că o spun, era o deplasare la ONU a unui personaj care vorbește în fața unei săli goale. Evident că asta se va întâmpla. Iar duc discuția în derizoriu, dar e filmul acela cu nemuritorul Dinică: mâna care nu spune o poveste, nu primește de pomană, nu primește nimic. Asta e politica externă a României. E o mână întinsă care nu primește nimic că n-are nicio poveste în spate.”, conchide Dan Dungaciu.
România și alte șase state UE participă la discuțiile privind zidul de drone. Slovacia și Ungaria nu au fost invitate
România și alte șase state membre UE vor participa vineri, 26 septembrie, la reuniunea privind propunerea de „zid de drone” de-a lungul frontierei estice a UE. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, pentru publicația Suspilne, citată de The Kyiv Independent. Reuniunea de vineri se va concentra pe evaluarea capacităților și nevoilor țărilor participante, cu scopul de a determina pașii următori „în strânsă cooperare cu Ucraina și alte state membre”. Cu toate acestea, două țări vecine cu Ucraina – respectiv Ungaria și Slovacia – nu au fost invitate la aceste discuții. Cele două state au menținut relații strânse cu Rusia de la începutul războiului și s-au opus de mai multe ori unor sancțiunilor UE impuse Moscovei. Reuniunea are loc după ce s-au produs mai multe incidente privind drone și avioane rusești care au pătruns în spațiile aeriene ale Poloniei, Estoniei și României. Ca răspuns la aceste incursiuni, Polonia și Estonia au invocat articolul 4 al NATO pentru consultări cu aliații, iar NATO a lansat misiunea Eastern Sentry, menită să limiteze capacitatea Rusiei de a interfera în spațiul aerian al NATO.
Virusul West Nile în România: 30 de cazuri de infecție. Care este categoria cea mai vulnerabilă
Cei mai afectați sunt vârstnicii: 15 cazuri în grupa 70-79 de ani (jumătate din totalul cazurilor), urmate de șase cazuri în grupa 50-59 de ani și patru cazuri în grupa 60-69 de ani. Două cazuri s-au înregistrat la persoanele de peste 80 de ani, iar doar câte un caz la grupele de vârstă 10-19, 30-39 și 40-49 de ani. Grupa 20-29 de ani nu a înregistrat niciun caz. Bărbații sunt mai vulnerabili decât femeile, cu o proporție de 2 la 1, iar locuitorii din mediul urban sunt mai expuși decât cei din rural (21 față de 9 cazuri). Municipiul București înregistrează cele mai multe cazuri (10), urmat de județul Galați (5) și Brăila (3). Județul Timiș a raportat două cazuri, iar câte un caz s-a confirmat în județele Alba, Dolj, Ilfov, Iași, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea și Vrancea. Autoritățile recomandă populației să evite expunerea la țânțari prin purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi și pantaloni lungi, să utilizeze substanțe repelente, să monteze plase de protecție la ferestre și să elimine bălțile de apă stătută și recipientele cu apă din jurul gospodăriei pentru a preveni înmulțirea țânțarilor.
Ce s-ar întâmpla dacă România ar ataca drone rusești pe cerul Ucrainei, așa cum propune Zelenski. Un comandor (r) avertizează: Rusia se va grăbi să o vadă ca pe un război cu România”
Sandu Valentin Mateiu – comandor în rezervă și analist militar – a explicat într-un interviu acordat Gândul, ce ar însemna pentru România, în actualul context, colaborarea cu Polonia și Ucraina pentru doborârea dronelor rusești care ajung deasupra Ucrainei. Expertul militar consultat de Gândul a făcut o distincție clară între ceea ce înseamnă să oferi ajutor militar, economic și politic Ucrainei și care pot fi repercusiunile directe cu Rusia, în cazul în care deschizi foc asupra unei drone aflate deasupra teritoriului Ucrainei, adică pe un teren nesigur. Reamintim că propunerea a venit din partea lui Volodimir Zelenski care a subliniat importanța eforturilor comune de apărare, pentru a proteja atât Ucraina, cât și țările vecine. Președintele ucrainean a invocat necesitatea implementării unor măsuri sporite de securitate, în contextul în care, doar în ultima săptămână, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. „NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească” Comandorul (r) a precizat că trebuie să facem o separare clară între Ucraina și Polonia. Analistul militar susține că „NATO nu este în război cu Rusia și nu poate fi în război cu Rusia, pentru că escaladarea poate duce la război nuclear.” Sandu Valentin Mateiu a punctat, în acest context că, dincolo de provocări, NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. „Separăm Polonia de Ucraina. Polonia este aliat în NATO, iar NATO înseamnă o alianță în care unul pentru toți și toți pentru unul. NATO înseamnă, în primul rând, fermitate, dar și echilibru. NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. Asta înseamnă că se vor lua măsuri, dar nu se va merge la situația în care escaladarea nu mai poate fi controlată și în acel moment Putin câștigă, pentru că Putin merge pe instabilitate, escaladare și alte lucruri care îi aduc avantaj. Așadar, Polonia este una, Ucraina este alta. Din start, separăm, indiferent de cauza ucrainenilor care este dreaptă, își apără țara. Indiferent de atitudinea Alianței, respectiv a României. Vă ajutăm, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Europei. Ucraina este în război.” „Politic și militar, polonezii sunt mult mai evoluați ca noi” Sandu Valentin Mateiu a amintit și despre episodul în care Polonia a doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul său, invocând Articolul 4 din Tratatul NATO. Analistul militar a explicat ce-i face pe polonezi să fie o forță, atât din punct de vedere politic, cât și militar. „Polonezii sunt mult mai evoluați decât noi din punct de vedere politic și militar. Militar sunt evoluați, pentru că au fost evoluați politic. Între președintele și premierul Poloniei problema nu se pune cum răspundem sau care este amenințarea. Problema a fost clară, amenințarea este Rusia și răspundem împreună, chiar dacă la alte elemente – cum ar fi Bruxelles sau altceva – au păreri diferite. Polonezii își pot permite pentru că au forța militară, generată de politic, ca să aibă un Articol 3 deosebit – articol care spune întâi îți aperi tu țara, după aia ceri ajutor la NATO – au această capacitate de a reacționa foarte dur.” „F16 nu a fost proiectat să dea jos drone” Comandorul (r) a amintit și faptul că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a deschis o altă „Cutie a Pandorei” și anume faptul că apararea antiaeriană a NATO sau a oricărei alte țări a fost proiectată să facă față la avioane și la rachete de croazieră. Cu alte cuvinte, amenințărilor din garda veche. Sandu Valentin Mateiu consideră că dronele sunt elemente de luptă noi, precizând că, în acest context, adaptarea devine forța principală pentru orice țară, pusă față-n față cu o astfel de situație. „Adaptarea înseamnă aproape tot, de la abordarea strategică, operativă, tactică. Inclusiv avionul F-16, că tot vorbim despre el, n-a fost proiectat să dea jos dronele. La 400km / h un avion F-16 își pierde portanța, pică.” „Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război” Comandorul (r) a precizat că România trebuie să învețe din experiența militară și din hotărârea polonezilor, mai ales la capitolul cum să ne apărăm împotriva dronelor, punctând că polonezii sunt primii care vor implementa multe aspecte în acest domeniu, devenit emblematic pentru realitatea zilelor noastre. Sandu Valentin Mateiu a dezvăluit însă care este excepția pe care România nu trebuie să o extragă de la polonezi, precizând că în caz contrar, acest lucru ne-ar duce într-un conflict direct cu Rusia. „La ce mă refer? – Polonezii au deschis acel „no fly-zone” – este o zonă de restricție aeriană – aflată la frontiera cu Belarus și Ucraina. Este o primă măsură de apărare poloneză. Radoslaw Sikorski (n.r. – Ministrul de Externe al Poloniei) a ridicat ideea că putem extinde această zonă și pe teritoriul Ucrainei, cu precizarea făcută de el « decât să vânăm dronele pe teritoriul nostru, mai bine le întâmpinăm pe teritoriul Ucrainei când vin spre noi. » În acest moment, această idee nu a primit acceptul statelor NATO, pentru că se intră pe un teren nesigur. „Pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi” A intercepta deasupra Ucrainei dronele, chiar dacă vin spre Polonia, înseamnă a te implica într-un conflict și a doborî dronele Rusiei. Atunci începe o întreagă discuție. Firește, Ucraina este în război. Asta înseamnă că, pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi. Din această perspectivă, putem privi ideea lui Zelenski care propune o cooperare cu Polonia, respectiv care poate fi extinsă în România. Răspunsul trebuie să fie nu. Noi ajutăm Ucraina în cadrul aviației, ca stat vecin, care știe că un stat independent suveran a fost agresat de către Rusia lui Putin. Dar una este să ajuți militar, economic, politic. Ba chiar să dai și informații în cadrul NATO, dar să intervii cinetic, în sensul în care deschizi foc asupra unui drone deasupra teritoriului Ucrainei, înseamnă un teritoriu nesigur, vorbesc în Dreptul internațional, iar Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război.” „Nu avem nevoie de cooperare de genul Polonia – Ucraina” Comandorul (r) a vorbit și despre marele avantaj al României și anume faptul că avem Marea Neagră, ceea ce ne permite detectarea dronelor