Etichetă: romania

George Simion, discurs mobilizator din Paris. Ce le-a transmis liderul AUR francezilor, în plin haos politic

George Simion, președintele AUR și vicepreședintele ECR Party, a susținut un discurs sâmbătă în capitala Franței, la o conferința organizată de Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), un eveniment care a reunit politicieni conservatori de la nivel european. „Voi nu ați avut ocazia să vedeți ce înseamnă comunismul” Liderul AUR a transmis, în contextul haosului politic din Franța, că soarta poporului francez nu poate fi decisă de socialiștii care tânjesc pentru a acapara puterea. „Voi, în Franța, și poate de asta se răspândește această infecție socialistă, nici măcar nu ați avut ocazia să vedeți ce înseamnă comunismul. Noi, românii, bulgarii, polonezii, ungurii, am trăit și nu vrem să ne întoarcem acolo”, a spus George Simion, citat de stiripesurse.ro. „Trebuie să luptăm împreună” Președintele AUR a afirmat că este un aliat al liderilor francezi de dreapta în lupta comună a popoarelor europene de a-și apăra identitatea civilizației. „Sunt gata să lupt alături de dreapta franceză pentru viitorul civilizației noastre. Sunt sigur că veți restaura Franța și civilizația franceză și că veți câștiga următoarele alegeri franceze, la fel cum prietenii noștri din Italia, din Germania, din Spania, din Marea Britanie, care s-au trezit, vor câștiga următoarele alegeri pe care le vor avea. Pentru asta, trebuie să luptăm împreună”, a mai susținut Simion. Evenimentul „The Right That Wins” a fost organizat sâmbătă, 20 septembrie, la Paris, iar alături de George Simion au mai participat politicieni conservatori precum fostul premier polonez și actualul președinte al ECR, Mateusz Morawiecki, europarlamentarii Marion Maréchal și Carlo Fidanza, vicepreședinți ai partidului ECR. Proteste și violențe în mai multe orașe din Franța Francezii trec printr-o perioadă de proteste majore. Violențe sporadice între demonstranți și forțele de ordine au avut loc în Piața Națiunii din Paris, ultima etapă a marșului de protest. Câțiva manifestanți au fost reținuți. Anterior, au avut loc confruntări între demonstranți și forțele de ordine în orașele Lyon și Nantes, iar un agent de poliție a fost arestat. În total, autoritățile au anunțat că la protestele din Franța au participat aproximativ 300.000 de persoane, în timp ce sindicatele au estimat o prezență de circa 450.000 de oameni. Cel puțin 110 persoane au fost reținute. Sursă foto: Stiripesurse.ro RECOMANDAREA AUTORULUI: ZIUA “BLOCĂM TOT” A VENIT. Aproape un milion de persoane au protestat în Franța /Violențe în mai multe orașe, 140 Sondaj AVANGARDE. AUR, scor aproape cât PSD, PNL și USR la un loc

Producții record de cereale și rapiță pentru România. Ministrul Florin Barbu anunță revenirea în top a agriculturii: „Este cea mai mare bogăție”

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, vine cu vești bune pentru România. Mai exact, oficialul publică cifrele recoltei din 2025 și arată faptul că țara noastră are o producție record de 19,3 milioane de tone de cereale și rapiță. Acesta susține că revenirea agriculturii românești este una incredibilă, după an 2024 de cădere aproape inexplicabilă, în 2025 agricultura a renăscut și țara noastră are o producție record. Potrivit lui Florin Barbu, recolta totală de cereale şi rapiţă este mai mare cu peste 5 milioane de tone faţă de anul trecut. Ministrul a prezentat un grafic care arată că fermierii români au realizat o producţie de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) şi rapiţă, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapiţa. „Producții record la culturile de toamnă obținute de fermierii noștri” „Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăție a României! Iar noi toți trebuie să cumpărăm produse românești!”, arată ministrul Agriculturii. 2025, anul revenirii agriculturii românești Reamintim că în 2024, producția de cereale a României cobora la nivelul minim al ultimilor zece ani: era cu 14,7% mai mică decât în 2023. Conform Institutului Național de Statistică, România obținea 17,87 milioane tone de cereale boabe, față de 20,5 milioane de tone în 2023. Conform unui studiu al Uniunii Europene referitor la piața cerealelor, publicat pe 26 iunie 2025, România a trecut în extrema pozitivă și este creditată anul acesta cu cea mai mare creștere procentuală a producției agricole din UE: + 21,4%, respectiv un total de 23,9 milioane de tone de cereale. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024!

Deputat AUR, după despăgubirea pentru coiful de la Coțofenești furat: Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț

Mihai Neamțu atrage atenția asupra faptului că furtul tezaurului care include coiful de la Coțofănești a fost, de la început, „un act de barbarie culturală, un atentat nu doar la adresa patrimoniului României, ci și la memoria colectivă a întregii Europe”. „Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale. Descoperit în 1929, coiful din aur masiv al geților este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale rafinamentului artistic și religios al strămoșilor noștri. Scenele de sacrificiu și simbolurile solare nu sunt simple ornamente, ci mărturii ale unei lumi spirituale complexe, ale unei civilizații care a lăsat urme adânci în cultura europeană. Este ca și cum cineva ar smulge o pagină din cronica neamului și ar arunca-o în întunericul pieței negre. În secolul XXI, când avem convenții internaționale și mecanisme de protecție a patrimoniului, astfel de furturi sunt cu atât mai scandaloase. Ele arată lăcomia fără margini a celor care reduc istoria la câteva lingouri de aur. O astfel de mentalitate transformă patrimoniul în pradă și cultura în monedă de schimb”, spune Neamțu. Deputatul consideră că se impune pedepsirea celor vinovați Deputatul AUR adaugă că despăgubirea de 5,7 milioane de euro, „oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt”. „Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român. Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele”, mai spune Mihai Neamțu. Acesta este de părere că se impune pedepsirea exemplară a celor vinovați; întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte; dar și educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu. „Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a declarat Mihai Neamțu, deputat AUR. Statul român, despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”, care se aflau într-o expoziție în muzeul olandez.

Ministerul Culturii a făcut anunțul: România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic din Olanda

Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de Ministerul Culturii, România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents, Olanda, respectiv Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Despăgubirea de asigurare pentru cele patru artefacte furate Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. „Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august. În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat”, transmite Ministerul Culturii. Pentru a asigura permanenta monitorizare a situației, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală, potrivit comunicatului de presă citat. „Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului, de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificări a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național”, se mai arată în documentul citat. Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”.

Ministrul Energiei avertizează: România riscă blackout și penalități de 2 miliarde euro dacă închide centralele pe cărbune

Ministrul Bogdan Ivan a explicat vineri seara, la Antena 3 CNN, că România importă 22% din energia consumată între orele 18-22, iar în perioada iernii, când energia din fotovoltaic și eolian nu este disponibilă, există riscul de blackout dacă centralele pe cărbune se închid la 31 decembrie. „Cel mai probabil scenariu la care am fi supuși dacă închidem în decembrie centralele pe cărbuni am fi în situație de blackout”, a declarat ministrul. Ministrul a avertizat că închiderea centralelor ar determina o creștere semnificativă a prețurilor la energie, de minim 25-30%. În plus, România riscă penalități de la Uniunea Europeană care încep de la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate în 2020. „Mi-am pus cenușa în cap în numele României care în 2020 și-a asumat că închide centralele pe cărbune și face centrale pe gaz. Acum dacă nu reușesc această negociere riscăm o penalitate care începe de la 2 miliarde de euro”, a explicat Ivan. Ministrul a precizat că un răspuns formal de la Comisia Europeană va dura câteva săptămâni, în timp ce un răspuns informal va veni mai rapid.

România revine în Consiliul Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA)

România a participat activ în cadrul Conferinţei Generale, prezenţa ministrului afacerilor externe reflectând angajamentul ţării noastre de a sprijini obiectivele AIEA şi de a promova cooperarea internaţională în domeniul nuclear, în beneficiul dezvoltării continue a proiectelor nucleare civile şi al securităţii globale, transmite Ministerul de Externe. „Alegerea ţării noastre în Consiliul Guvernatorilor este o recunoaştere a expertizei acumulate de România în peste 60 de ani de activitate în sectorul nuclear civil, printre realizările notabile în domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare fiind Centrala Nucleară de la Cernavodă, institutele româneşti de cercetare în domeniu, precum şi proiectele de investiţii inovatoare pentru un viitor durabil, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMRs)”, arată sursa citată. În această calitate, România, prin Reprezentantul Permanent pe lângă Organizaţiile de la Viena, va contribui activ la procesul decizional al Agenţiei, privind atât dezvoltarea utilizării paşnice a energiei nucleare, cât şi consolidarea standardelor de securitate nucleară, siguranţă radiologică şi garantare a respectării obligaţiilor de neproliferare. „Am promovat activ această candidatură în cadrul discuţiilor pe care le-am avut la începutul săptămânii la Viena şi în discursul la Conferinţa Generală a Agenţiei. Felicit echipa MAE care a lucrat pentru această reuşită. Urmează doi ani intenşi, dosarele din acest domeniu sunt complexe şi cu implicaţii majore dincolo de o regiune sau alta. Pentru România, sectorul nuclear reprezintă un domeniu de excelenţă şi de dezvoltare alături de parteneri strategici. Am încredere că ne vom achita cu brio de acest mandat. Pe problematici specifice vom lucra cu ministerul Energiei, CNCAN şi ANDR”, a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Ţoiu. Consiliul Guvernatorilor, format din 35 de membri, este unul dintre principalele organe de conducere ale AIEA, cu rol esenţial în orientarea strategică a activităţii Agenţiei, în supravegherea implementării programelor şi în adoptarea deciziilor-cheie privind politicile internaţionale în domeniul nuclear. România a deţinut 9 mandate în BoG de la înfiinţarea Agenţiei, ultimul în 2008-2010 (1957-1959, 1963-1965, 1971-1973, 1977-1979, 1981-1983, 1991-1993, 1995-1997, 2001-2003, 2008-2010).

Grecia amână extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Moldova pentru că oligarhul este anchetat și în România – surse

Conform Reuters, un tribunal grec a decis în favoarea extrădării sale pe baza acuzațiilor legate de un caz de fraudă cunoscut în fosta republică sovietică drept „furtul secolului”, cu câteva zile înainte de alegerile generale din Moldova, care vor avea loc pe 28 septembrie. „Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova a fost suspendată, fără a se indica motivul”, a declarat procuratura generală din Moldova, adăugând că a fost notificată cu privire la decizia Interpolului. Plahotniuc, în vârstă de 59 de ani, a negat acuzațiile. O sursă juridică greacă a declarat pentru Reuters, sub condiția anonimatului, că Ministerul Justiției din Grecia a suspendat extrădarea sa, deoarece Plahotniuc este anchetat și de România pentru falsificare și i s-a cerut să ofere explicații unui procuror grec în acest caz. Principal suspect în „furtul miliardului” Plahotniuc a fost arestat pe 21 iulie la aeroportul din Atena, după ce s-a îmbarcat într-un avion cu destinația Dubai. Poliția greacă a acționat în baza unei notificări Interpol emise în februarie, care preciza că acesta deținea 16 pașapoarte, inclusiv din România, Mexic și Rusia. El este principalul suspect într-un caz legat de dispariția în 2014 a 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovean, echivalentul la acea vreme a 12% din PIB-ul fostului stat sovietic. Acuzațiile includ participarea la o organizație criminală, spălare de bani, mită și fraudă. Rusia a solicitat, de asemenea, extrădarea sa pentru infracțiuni legate de droguri. „Noi, cetățenii acestei țări, trebuie să ne asigurăm că toți cei vinovați sunt aduși în fața justiției și că acest proces nu este oprit”, a scris premierul moldovean Dorin Recean pe Facebook, adăugând că guvernul va investiga decizia. Într-o declarație pe rețelele de socializare din această lună, Plahotniuc a descris toate acuzațiile împotriva sa ca fiind bazate pe „calomnie și ură politică”. Înainte de a fugi din Moldova, Plahotniuc a fost liderul Partidului Democrat între 2016 și 2019, parte a coaliției de guvernare de la acea vreme. Republica Moldova speră să adere la Uniunea Europeană până în 2030.

Călin Popesc-Tăriceanu: România este în ultima vreme OCOLITĂ de investițiile din China, în timp ce Ungaria se bucură de acestea

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre relațiile economice dintre România și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Ultima dintre investițiile Ungariei este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterie a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL. Care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre relația deficitară pe care o are România cu China. Acesta amintește că de curând a fost într-o vizită privată în Ungaria. Acolo a fost invitat de Ministrul de Externe la o discuție. Printre altele, menționează politicianul, a discutat și despre cele mai noi investiții ale Chinei în Ungaria. Una dintre aceste investiții are legătură cu cea mai mare fabrică din lume de produs baterii, fabrică ce deține 38% din cota de piață mondială. Politicianul susține că este tot mai atent la relațiile altor țări din regiunea noastră cu investitori străini. Acesta remarcă și faptul că în timp ce Ungaria are o perioadă de prosperitate în investiții, România este ocolită de ele. Acesta susține și că toate firmele chinezești ascultă de Partidul Comunist. Fără dezvoltarea relațiilor diplomatice cu China, nu vor veni investitori în România. „De curând am făcut o vizită privată în Ungaria. Cu această ocazie am avut plăcerea și onoarea să fiu invitat la o întâlnire cu Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, cu care am stat la… Am fost invitat la minister, am stat de vorbă o oră și sigur că am discutat diverse subiecte. Atenție, Ministrul de Externe în Ungaria este și Ministrul Comerțului. Eu sunt puțin mai atent sau mai mult atent la modul în care se mișcă investițiile din alte țări în regiunea noastră. Trebuie să remarc că, din păcate, România, în ultima vreme, este ocolită, iar Ungaria s-a bucurat de investiții importante. Ultima dintre ele este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterii a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL, care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%. Nu cred că ați mai auzit de vreo firmă care să aibă o cotă… Poate Microsoft, dar e altceva. Și eram curios să văd dacă pot să obțin de la el, să înțeleg ce argumente, ce atuuri folosesc. Pentru că România, din păcate… În primul rând, Ungaria, nu e un mare secret, adică n-a trebuit să stau să îl trag de limbă… În primul rând, Ungaria întreține o relație normală, cordială, ceea ce e foarte important, cu China. Și chinezii apreciază lucrul ăsta. N-o să aprecieze să vină în România, pentru că firmele chinezești, să știți că toate firmele chinezești ascultă ce spune Partidul Comunist. De acolo pleacă totul. Nu o să vină să bată la ușă în România, unde Ministrul de Externe se oțărește la China. Asta este. Adică știi să-ți cultivi aceste relații, știi să pregătești terenul? Oricum, cred că e o greșeală foarte mare și nu am spus-o numai eu, au spus-o și alții, ca România să se bazeze, să mizeze exclusiv pe relația strategică cu Statele Unite. Relația strategică cu Statele Unite este esențială pentru securitatea României. Eu văd că liderii Uniunii Europene, în frunte cu Ursula, s-au dus în vizită la Beijing. Franța nu știe ce să facă să vândă cât mai mult avioane în China…”, a explicat politicianul.

Radu Miruţă: România îşi câştigă respectul prin lucruri concrete, nu prin vorbe

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismulu Radu Miruţă, a afirmat într-un interviu la Euronews că România îşi consolidează poziţia în Uniunea Europeană prin rezultate şi acţiuni concrete. „Acesta e calendarul SAFE, am aprins toate motoarele. E târziu, dar facem ce putem în aceste condiţii. România se străduieşte să stea la masa europeană şi îşi câştigă respectul prin lucruri concrete”, a spus oficialul. Miruţă a arătat că, deşi România „era pe o pantă descendentă”, Guvernul a reuşit să schimbe direcţia. „Guvernul a intrat în priză când eram în mijlocul mării. Nu avem tiparniţă de bani, iar contractele erau de patru ori mai mari decât bugetul”, a explicat ministrul, adăugând că situaţia economică s-a stabilizat. Referindu-se la contextul regional, Miruţă a spus că finalul războiului din Ucraina va avantaja statele care se pregătesc din timp. „Cine găseşte această finalitate mai pregătit o să fie mai câştigat. România are un avantaj suplimentar: poziţia geografică. Pâlnia se îngustează şi trece prin teritoriul nostru”, a declarat acesta, evidenţiind şi solidaritatea arătată de români faţă de refugiaţi şi ţările vecine.

Sorin Grindeanu, despre „CAZUL- ȘCOALĂ” a interferenței ruse în alegerile din 2024. Președintele PSD, replică dură pentru Peskov: „Democrația în România nu este pasivă”

Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat ferm după răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General, cu privire la trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, fost prezidențiabil. În concret, Rusia a respins acuzațiile privind interferența în alegerile prezidențiale din România, comparând situația cu disputele legate de alegerile din SUA din 2016. Sorin Grindeanu a precizat, în mesajul postat pe pagina sa de facebook, că interferența Rusiei în alegerile din 2024, din România, este un caz-școală, recunoscând că amenințarea nu a dispărut total. Rusia neagă interferența în alegerile din România și amintește de situația din SUA, din 2016 „Nu. Acestea nu corespund realității. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia de interferență în alegeri, tentative de destabilizare etc. Apoi ei înșiși au recunoscut că nu a fost așa. Același lucru este valabil și pentru România”, a declarat Dmitri Peskov, pentru RBC, citat de Știri pe Surse. Procurorii de la Parchetul General au finalizat rechizitoriul într-un dosar deschis la finalul anului 2024 și au decis trimiterea în judecată, pe baza acestui dosar, a 22 de persoane, printre care se numără Călin Georgescu și Horațiu Potra.  Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat că Rusia ar fi desfășurat, din 2022, o „operațiune hibridă” împotriva țării balcanice, unde patru companii asociate cu Rusia au gestionat boți și conturi false care au cuprins peste 1,3 milioane de oameni. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Rusia respinge acuzațiile de implicare în alegerile din România, în favoarea lui Călin Georgescu. „Un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc” Sorin Grindeanu a precizat că răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General într-o notă cunoscută de de manipulare și de negare a dovezilor evidente, privind implicarea Rusiei în tentativa de modificare a rezultatului alegerilor din România. „Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar. Instituțiile statului – unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor.” „ Și vor mai fi alegeri, iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut„ Președintele PSD mărturisește că România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari, pentru a transmite semnalele necesare pentru a bloca astfel de situații, despre care susține că vor mai exista.  „România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut. Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din ”înțelepciunea rusească.” Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a conchis Sorin Grindeanu. Georgescu, trimis în judecată pentru tentativă la lovitură de stat Reamintim că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a finalizat, în data de 15 septembrie 2025, rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024 și a dispus trimiterea în judecată a 22 de persoane acuzate de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte infracțiuni conexe. Este vorba de dosarul deschis de procurorii Parchetului General, după ce Horațiu Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic în timp ce veneau înspre București. Călin Georgescu este acuzat de complicititate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false.  Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor , orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică. În același dosar au fost trimiși în judecată și Dorian Potra și Alexandru-Cosmin Potra, dar și alți 20 de mercenari. Totodată, în același dosar a mai fost trimis în judecată Eugen Sechilă, unul dintre apropiații lui Georgescu cu viziuni legionare, potrivit surselor judiciare. Sursă foto: Alexandru Dobre Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Horațiu Potra instigă la proteste VIOLENTE, după ce Călin Georgescu a fost pus sub acuzare: „Români, ieșiți cu parul. E pe viață și pe moarte” INTERCEPTĂRI din dosarul lui Potra, despre un PROTEST pus la cale la Catedrala Neamului. „Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei și dat foc” Dovezile întâlnirii de la herghelia din Ciolpani: Mașinile lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și Eugen Sechila, filmate de camerele de supraveghere