Etichetă: romania

Ramsteinul Estului. Un fost comandant NATO afirmă că România este vitală pentru viitorul Ucrainei

Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove. Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict.  Breedlove face parte în prezent din consiliul de conducere al think-tank-ului american Saratoga Foundation. Breedlove se referă la Mihail Kogălniceanu drept „Ramsteinul Estului”, făcând trimitere la uriașa bază aeriană americană din Germania, care a reprezentat de mult timp un hub central pentru operațiunile de luptă ale NATO. „Nu este ceva nou că Mihail Kogălniceanu este importantă pentru operațiunile aeriene occidentale”, a declarat Breedlove pentru Kyiv Post, amintind rolul istoric al bazei în sprijinirea misiunilor din Afganistan. „Baza Mihail Kogălniceanu, prin simpla ei poziționare în lume, este incredibil de importantă pentru orice facem în acea parte a lumii și este unică prin faptul că poate fi esențială pentru orice operațiune din Ucraina”, a spus el. Comentariile lui Breedlove vin în contextul discuțiilor dintre statele occidentale, conduse, potrivit relatărilor, de Marea Britanie și Franța, privind formarea unei forțe multinaționale care să ajute la reconstruirea armatei Ucrainei și să ofere sprijin logistic după un posibil acord de pace. Breedlove: „Putin escaladează conflictul” Întrebat despre temerile legate de escaladarea tensiunilor cu Rusia, Breedlove a răspuns tranșant. „Cine escaladează acest conflict acum? Domnul Putin escaladează acest conflict”, a spus Breedlove. „El vrea ca noi să ne temem de escaladare. Se numește control reflexiv. Eu nu cred că ar trebui să ne limităm acțiunile pe baza fricii de escaladare, pentru că Putin escaladează. În concluzie, trebuie să luăm măsurile pe care le considerăm importante pentru pace”, a adăugat el.

Ambasada Rusiei la București sfidează România: MApN a descoperit un alt OZN. Drona ar fi fost, în realitate, o provocare intenționată a Ucrainei

Subiectul dronei care a pătruns în spațiul aerian al României a ținut capul de afiș al subiectelor de presă în weekend. Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pentru explicații pe ambasadorul rus la București, iar liderii politici și analiștii au dezbătut pe larg cele întâmplate. La scurt timp după ce MAE a anunțat că diplomatul Moscovei a fost convocat, Ambasada Rusiei la București a emis un comunicat de presă în care sfidează poziția oficială exprimată de România. „Protestul părții române, respins ca fiind nefondat și nejustificat” Printre altele, rușii transmit că protestul autorităților române privind intrarea unei drone în spațiul aerian a fost respins ca fiind nefondat. Mai mult, diplomații lui Vladimir Putin susțin că, în realitate, incidentul ar fi fost o provocare din partea Ucrainei, care urmărește „să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”. Partea rusă insistă asupra faptului că nu există dovezi concrete privind proveniența aparatului de zbor care sâmbătă seară a pătruns în spațiul aerian al României. Iată comunicatul de presă al Ambasadei Federației Ruse la București: „Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite «protestul ferm» al autorităților române. În cursul discuției, însă, niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spațiul aerian român nu a primit un răspuns concret și convingător. Având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins ca fiind nefondat și nejustificat. Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”. Explicațiile ministrului Ionuț Moșteanu Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a venit cu detalii despre acțiunile întreprinse de Forțele Aeriene Română după pătrunderea unei drone pe teritoriul nostru, în nordul județului Tulcea. „Am analizat raportul complet al misiunii și am discutat cu colegii implicați, chiar și cu pilotul care a condus formația de F-16. Piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. E o decizie de profesionalism și responsabilitate. Vreau să mai clarific o dată cadrul legal, pentru că sunt multe fake-news-uri: pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii. România condamnă ferm aceste provocări venite din partea Rusiei și rămâne în coordonare permanentă cu aliații NATO. Armata Română își va continua planurile de pregătire și de înzestrare, iar inițiativa Eastern Sentry, anunțată de secretarul general NATO, Mark Rutte, va duce la creșterea capacităților de apărare și descurajare pe flancul estic”, a scris ministrul, pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Zelenski, despre incidentul din Tulcea: „Drona a pătruns10 kilometri în teritoriul românesc şi a operat 50 de minute în spaţiul aerian al NATO” Prima REACȚIE a lui Donald Trump la incursiunea rusă în spațiul aerian al Poloniei de noaptea trecută: „Ce-i cu Rusia?” Detaliul straniu legat de satul Wyryki-Kolonia din Polonia, locul unde a căzut o DRONĂ rusească peste o casă

Războiul din Ucraina, ziua 1.300. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, condamnă încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești / Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dola

„Escaladare nechibzuită” — Kallas condamnă drona rusească în spațiul aerian românesc Într-o declarație din 14 septembrie, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești. „Încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești este încă o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru al UE. Această escaladare nesăbuită continuă amenință securitatea regională”, a scris Kallas pe X. Ea a subliniat solidaritatea UE cu România și a menționat că rămâne în strânsă legătură cu guvernul român . Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Mosteanu, sistemele radar au detectat drona în timp ce se apropia de spațiul aerian românesc. Două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise să o intercepteze, scrie Kyiv Independent. Trei elicoptere cehe au fost trimise în Polonia în urma recentelor incursiuni ale dronelor rusești.Elicoptere cehe au sosit în Polonia pe 14 septembrie pentru a consolida apărarea estică a NATO în urma unei incursiuni a unei drone rusești în spațiul aerian polonez cu câteva zile înainte, au raportat Forțele Armate Poloneze. Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dolari, potrivit serviciilor secrete militare Forțele speciale ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusești Buk-M3 în partea ocupată a regiunii Zaporijii, pe 14 septembrie, a raportat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR). Zelenski anunță „rezultate bune” ale armatei ucrainene în zona de frontieră din regiunea Sumî Volodimir Zelenski a declarat, în mesajul său video de duminică seara, că forțele ucrainene au obținut „rezultate bune” în zona de frontieră din regiunea Sumî. „A fost un raport din partea comandantului-șef Oleksandr Sîrski. Sunt rezultate bune în zona de frontieră a regiunii Sumî. Unitățile noastre continuă să avanseze spre granița de stat a Ucrainei”, a spus Zelenski. Potrivit acestuia, trupele ruse au suferit „pierderi semnificative” în direcția Kupiansk și în Donbas.

Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, vine luni în România

Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, vine luni la București. La ora 9.00 el va fi primit, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan. Începând cu ora 10.00 Corman ajunge la Palatul Victoria, unde are programată o întrevedere bilaterală cu Ilie Bolojan. La 10.30, cei doi vor participa la reuniunea Comitetului național pentru aderarea României la OCDE, iar la ora 11.15 sunt programate declarații de presă comune. Oficialul are programată, luni, de la ora 15.00, o întâlnire și cu președintele Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, Cormann va avea, începând cu ora 15.20, o întrevedere cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale. OCDE este un for interguvernamental care are drept obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării durabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global.

MApN răspunde întrebării de pe buzele tuturor: De ce nu a fost doborâtă drona RUSEASCĂ de avioanele F-16?

Piloții români de F-16 au primit autorizarea de a doborî o dronă rusească intrată sâmbătă în spațiul aerian al României, dar au decis să nu deschidă focul din cauza riscurilor colaterale, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN), potrivit Mediafax. O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns, sâmbătă, în spațiul aerian al României și a fost interceptată de două aeronave F-16 aflate în misiune de patrulare în nordul Dobrogei, a informat MApN. Piloții au primit autorizarea de a doborî drona, însă, în momentele în care au avut contact vizual și radar direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. Drona a orbitat timp de aproximativ 50 de minute, între Chilia Veche și Izmail, după care a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se spre Ucraina. În sprijinul aeronavelor românești au intervenit și două Eurofighter Typhoon germane dislocate la Mihail Kogălniceanu, care au monitorizat zona până la ora 21.30. MApN a condamnat ferm incidentul, catalogându-l drept o nouă provocare a Federației Ruse la adresa securității regionale și a NATO.

Furie în Ucraina, după ce România nu a doborât drona rusească depistată în spațiul său aerian

Sentimente de furie s-au aprins nu doar în Ucraina, ci și în alte țări ale spațiului european, după ce avioanele românești nu au doborât drona rusească ce a fost detectată pe 13 septembrie în spațiul aerian al României, iar aceasta s-a întors înapoi în Ucraina, pentru a o bombarda. Presa ucraineană îl citează pe ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, care a explicat, într-o emisiune televizată că „avioanele au urmărit drona până când aceasta a dispărut de pe radar, la 20 km sud-est de localitatea Chilia Veche”. „Aeronavele au decolat și au reperat-o, erau foarte aproape de a o doborî. Drona zbura foarte jos și, la un moment dat, s-a întors spre Ucraina”, a spus acesta, citat de Kiev Independent. Polonia a calificat incidentul dronelor drept „o lovitură deliberată” Potrivit președintelui Zelensky, drona intrase în România în timpul unui atac rusesc și a înaintat în spațiul nostru aerian 10 km. De asemenea, aceasta a rămas în spațiul românesc (spațiul NATO) aproximativ 50 de minute, într-un eveniment aerian care are un precedent periculos, cele 19 drone rusești detectate în spațiul aerian al Poloniei, cu câteva zile înainte. De altfel, oficialii polonezi au catalogat incidentul petrecut în spațiul lor drept „o lovitură deliberată”, de provocare, și, pentru prima dată, forțele aeriene poloneze, alături de aliați NATO, au decis să doboare cel puțin trei dintre drone. Zelensky: „Rutele lor sunt mereu calculate, aceasta nu poate fi o coincidență” Acest lucru nu s-a întâmplat și în incidentul din România, deși două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate pentru interceptare și deși România are legislație care permite armatei să doboare dronele neautorizate care intră în spațiul său aerian, dar nu are reguli de aplicare. Președintele Zelensky a spus că armata rusă știe foarte clar încotro se îndreaptă dronele sale și ce autonomie au. „Rutele lor sunt mereu calculate”,a spus acesta, „Aceasta nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți e rang inferior, este o extindere evidentă a războiului de către Rusia – și exact așa acționează”. „Mulțumesc pentru nimic, România”! Rețelele de scoializare ucrainene, germane, poloneze au luat foc la lipsa de reacție a României față de drona rusească detectată în spațiul său. O utilizatoare Facebook comentează: „Nu pot să înțeleg de ce aceste drone și rachete „rătăcite” nu sunt doborâte imediat. Este deja destul de jenant că Europa nici măcar nu apără cerul Ucrainei”, iar un altul postează sarcastic: „Mulțumesc pentru nimic, România!”. „Au dreptul să o doboare. Singurul motiv moral pentru a nu face asta ar fi dacă există riscul să fie loviți oameni la sol când se prăbușește. A permite întoarcerea ei în Ucraina înseamnă a permite să ucidă oameni acolo”, scrie un alt utilizator. „Deci chiar dacă Ucraina ar fi în NATO, țările-membre NATO nu ar trimite trupe pentru că le e frică de un al Treilea Război Mondial”, a scris altcineva. „E ridicol. Dacă a intrat în spațiu românesc, mesajul ar fi trebuit să fie clar și lipsit de ambiguitate: este data jos. Fără „dacă”, ”parcă” sau „poate”. Lumea e prea lașă când vine vorba de Putin”, a scris un alt utilizator. O utilizatoare mai nervoasă a scris pe X o postare mult mai vehementă: „Ai naibii români nu au doborât drona, ci au lăsat-o să „dispară” în spațiul ucrainean. Merităm tot ceea ce urmează. Și noi, și alții. Pentru mine, NATO a murit astăzi, împreună cu toate valorile occidentale”. Informații de context: Dronele de atac rusești au încălcat spațiul aerian polonez și românesc săptămâna care se încheie – pe 10 septembrie în Polonia și pe 13 septembrie în România. Polonia a doborât trei dintre cele 19 drone care au fost depistate în spațiul său aerian, dar, preventiv, a desfășurat avioane de vânătoare la granița cu Ucraina și a închis aeroportul din Lublin, cel mai mare oraș din estul țării. România a urmărit drona depistată sâmbătă, până când aceasta și-a modificat traiectoria înapoi spre Ucraina și după ce a stat în spațiul său aproximativ 50 de minute iar două avioane au fost ridicate de la sol.

Zelenski, despre drona detectată în Tulcea: a pătruns 10 kilometri în teritoriul României și a zburat 50 de minute în spațiul aerian NATO

„Astăzi, România a ridicat avioane de luptă din cauza unei drone rusești aflate în spațiul său aerian. Potrivit datelor actuale, drona a pătruns aproximativ 10 kilometri în teritoriul românesc și a operat în spațiul aerian al NATO timp de circa 50 de minute. Tot astăzi, Polonia a răspuns militar la amenințarea dronelor rusești de atac”, a transmis Zelenski pe platforma X. Liderul ucrainean a afirmat că dronele rusești au vizat pe parcursul zilei mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv cele de la granița cu Belarus, și că spațiul aerian belarus ar fi fost folosit pentru a lansa atacuri asupra regiunii Volin. „Armata rusă știe exact unde se îndreaptă dronele lor și cât timp pot opera în aer. Rutele lor sunt întotdeauna calculate. Nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți de rang inferior. Este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”, a scris Zelenski. Acesta a cerut partenerilor internaționali măsuri preventive ferme împotriva Moscovei. „Sancțiunile împotriva Rusiei sunt necesare. Sunt necesare tarife împotriva comerțului rusesc. Este nevoie de apărare colectivă, iar Ucraina a propus partenerilor săi crearea unui astfel de sistem de protecție. Nu așteptați zeci de ‘Shahed-uri’ și rachete balistice înainte de a lua decizii”, a subliniat președintele ucrainean. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că Forțele Aeriene Române au interceptat o dronă rusească intrată în spațiul aerian al României. Ministerul Apărării a transmis că două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă la ora 18:05 pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești aura infrastructurii ucrainene de la Dunăre. „La ora 18:12 a fost emis mesajul RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, iar la ora 18:23 aeronavele F 16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km SV Chilia Veche, cand a dispărut de pe radar”, a transmis MApN.

Ministrul Apărării a oferit detalii despre drona interceptată în spațiul aerian al României

„Nu a fost doborâtă, nu. Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Antena 3 CNN. Oficialul a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „ Practic le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”. Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025 care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche unde ministru trebuie să dea aprobare pentru angajare. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”. „Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate în acest lucru care vine, mâine vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu.

Bilanțul președintelui – 100 de zile la Cotroceni. România lui Nicușor Dan arată exact cum ni s-a spus că va arăta România lui George Simion

Dacă dăm timpul înapoi cu exact 4 luni, ne vom trezi între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. După ce a promis tot ce își putea imagina, candidatul Nicușor Dan a dat drumul la sperietori: dacă suveraniștii ajung la Cotroceni vor fugi investitorii, va exploda cursul Euro și că în România va începe apocalipsa economică. S-a vorbit despre concedieri masive în rândul bugetarilor și despre scăderi de pensii. Iată că la bilanțul de 100 de zile, președintele Nicușor Dan se poate lăuda că România arată exact cum spunea el că ar fi arătat dacă președinte ar fi fost George Simion. Sursa: Facebook.com/Dan Perjovschi Celebrul refren de campanie a fost creat de artistul vizual Dan Perjovschi. Cu toate intențiile sale bune, graficianul pare că ne-a avertizat despre cele ce se vor întâmpla. Și a avut dreptate. Nicușor este președinte. Iar nouă nu ne e ușor deloc. Gândul face o radiografie a primelor o sută de zile ale mandatului lui Nicușor Dan. Un bilanț în care promisiunile spectaculoase din campanie ale candidatului independent și deciziile luate după ce președintele s-a instalat la Palatul Cotroceni sunt într-o discrepanță totală. Mai mult decât atât. Tot ce s-a întâmplat în ultimele 3 luni în România, a respectat exact scenariul pe care susținătorii lui Nicușor Dan îl profețeau în cazul în care George Simion ar fi ieșit președinte. Topul promisiunilor și sperietorilor 1. „Vom crește salariile profesorilor!” Sursa: Facebook.com/Nicușor Dan Așa suna promisiunea din campanie a lui Nicușor Dan, matematician la bază, cu un doctorat la Universitatea Sorbona Paris Nord. Mai mult, în discursul de învestire susținut imediat după jurământ, viitorul președinte susținea că „este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic.” Declarația venea la finalul unei campanii electorale în care a repetat că „nu se pune problema ca salariile profesorilor să scadă”, „vreau să crească.” Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici patru luni de la preluarea mandatului, profesorii au fost prima categorie profesională afectată de măsurile de austeritate. Explicația președintelui pentru profesorii care se întreabă „de ce începeți cu noi?” a fost „Asta era cel mai ușor și mai ușor de pus în practică.” Bonus: S-au tăiat bursele elevilor și studenților. 2. „TVA nu va crește în mandatul meu!” Nu și-a scris pe mână, precum Marcel Ciolacu, dar a promis în scris pe foaie, sub semnătură, că nu va crește TVA. Promisiunea a fost făcută în direct, în prime time, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN. Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici o lună și jumătate de la instalarea la Cotroceni, noul guvern anunța… mărirea TVA. A urmat o serie de întâlniri în care părea că președintele îl presează pe Bolojan să renunțe la această măsură. De fapt, și-a găsit niște scuze mai bune pentru care promisiunea lui semnată poate fi aruncată la gunoi. Ba presiunile de pe piețe financiare, ba agențiile de rating, ba Comisia Europeană… Săptămâna trecută, marele matematician, premiat cu aur la Olimpiada Internațională, a recunoscut că nu i-au ieșit calculele. „Cred că au fost patru sau cinci în care toţi am făcut calcule, au fost inclusiv aici, la Cotroceni, nişte grupuri de lucru. (…) Da, eu cred că era posibil să evităm asta. Guvernul a făcut alte calcule, a decis astfel, altfel aşa a rămas”, a afirmat preşedintele, joi, la Antena 1. 3. „Nu vom concedia bugetarii!” Asta spunea Nicușor Dan, contestând aprig planul lui George Simion de a concedia o jumătate de milion de oameni din aparatul bugetar. „Este o prostie”, declara în campania electorală viitorul președinte. Mai mult, Nicușor Dan susținea că un astfel de scenariu este imposibil. Se pare că nu și pentru premierul Ilie Bolojan care dorește cu ardoare concedierea a peste 45% dintre bugetari. „Pentru că dacă ne uităm pe distribuția celor 1,3 milioane de oameni care sunt angajați la stat, găsim acolo sute de mii de profesori și de medici și tot aparatul medical. Găsim oameni în forțele de ordine, în armată, în sistemul de justiție, iar cei care sunt propriu-zis funcționari și atașați diverselor structuri, administrații naționale și locale sunt 450.000. Nu se poate”, explica, la acea vreme, candidatul Nicușor Dan. Ce s-a întâmplat de fapt? Astăzi, la puțin peste 100 de zile de când tandemul Nicușor – Bolojan conduce România, premierul îi trimite cu nonșalanță pe angajaţii de la stat – care ar urma să fie concediaţi prin reformele fiscal-bugetare care vizează administraţia publică –  în mediul privat, acolo unde susține că sunt „locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit.” 4. „Dacă vreți să NU se oprească investițiile, votați Nicușor!” Așa suna una dintre „speritorile de campanie” clamate de Nicușor Dan, înainte să devină președinte. România lui George Simion ar fi fost un iad pentru investitori, iar companiile străine ar fi fost descurajate să mai investească în țara noastră. „România trebuie stabilizată politic, iar investițiile străine vor continua să vină”, spunea Nicușor Dan, candidat la funcția supremă în stat, cu ocazia Romanian Business Leaders Summit 2025, întrunire la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan. Un alt factor alarmant era ratingul de țară BBB- pe care agenția Fitch l-a dat României pe 18 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Ce s-a întâmplat, de fapt? Ilie Bolojan a pus frână investițiilor, motivând că România nu mai poate susține ritmul. Premierul transmitea într-un interviu pentru Digi24 că multe dintre investiții vor fi încetinite. „Din punct de vedere al investitorilor suntem într-o situație dificilă, pentru că am contractat în anii trecuți lucrări în niște valori foarte mari, pe care nu le mai putem susține ritmul care s-ar dori și atunci o parte din aceste investiții vor fi eșalonate în următorii ani. Trebuie să asigurăm o finanțare exclusiv din bugetele naționale, nu le mai putem asigura la nivelul la care s-a dus, vor încetini, vor încetini”, spunea premierul. Cât despre ratingul de țară, rămâne cum s-a stabilit. Fitch a anunțat în urmă cu 3 săptămâni că menține ratingul negativ al României. O veste proastă pentru noi, dar bună pentru președinte. „O veste bună. Agenţia de rating Fitch a confirmat

Kelemen Hunor: Să nu confundăm Bihorul cu România

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că performanțele lui Ilie Bolojan de la Oradea și din județul Bihor nu trebuie confundate cu situația de la nivel național, avertizând că problemele locale nu trebuie aduse în politica centrală. „Să nu confundăm Bihorul cu România. Ceea ce e valabil la Bihor nu trebuie să fie valabil în București. Ceea ce ne desparte de unii sau de alții în Mureș nu trebuie să vină în București că altfel nu se poate”, a afirmat liderul UDMR la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor a subliniat necesitatea separării conflictelor locale de guvernarea națională: „Vă dați seama, între PNL și PSD câte astfel de situații sunt în toată țara. Dacă fiecare aduce conflicte locale și județene până la nivel național, atunci chiar că nu facem nimic de dimineață până seara. Suntem oameni maturi”. Președintele UDMR a explicat că „noi nu ducem problemele locale la nivel național, că nu suntem copii”, subliniind importanța unei abordări mature în coaliția de guvernare. Referitor la strategia economică, Kelemen Hunor a explicat că după rezolvarea urgențelor fiscale, România trebuie să se întoarcă spre investiții: „După ce trecem de această primă urgență de a aduce mai mulți bani și de a tăia din cheltuieli, trebuie să ne întoarcem spre investiții, pentru că oricum România are o problemă cu economia – producem mai puțin decât consumăm”. Liderul UDMR a evidențiat problema productivității scăzute, explicând că „mai ales acolo unde consumul e mare, chiar că nu producem suficient”, ceea ce reprezintă o provocare structurală pentru economia românească.