Etichetă: romania

(P) Externalizarea: De la fenomen la parteneriat strategic între Italia și România

Externalizarea a atins cote maxime în ultimul deceniu al secolului trecut, când o armată de antreprenori și-a îndreptat privirea spre estul Europei, mutându-și producția acolo pentru un avantaj competitiv evident, legat de costurile mult mai mici. În acea perioadă, întregul Nord-Est al Italiei a început să cunoască România ca partener industrial și ca o nouă locație pentru o varietate de fabrici de producție. Zona Timișoarei, cea mai vestică parte a țării și, prin urmare, cea mai apropiată de Italia (mai puțin de 600 de kilometri în linie aeriană de Trieste), a ajuns să fie identificată ca „a opta provincie a Veneto”. Pentru a sublinia acest concept, asociația industriașilor din Treviso și-a ținut prima adunare anuală a noului mileniu chiar la Timișoara. Parteneriate durabile și oportunități Treizeci de ani mai târziu, scenariul s-a schimbat radical. Externalizarea „sălbatică”, așa cum era înțeleasă la vremea respectivă, s-a redus la un fenomen rezidual, dar România și zona balcanică, în general, rămân strategice pentru sistemul italian de producție. Există motive noi și diferite: mulți antreprenori, de exemplu, în lumina șocurilor geopolitice internaționale continue, au preferat să scurteze drastic lanțul de aprovizionare, plasând sau găsind în estul Europei ceea ce înainte căutau în Orientul Îndepărtat asiatic. Mai mult, zona balcanică s-a transformat de-a lungul anilor într-o piață bogată în oportunități pentru companiile italiene. Și dacă adăugăm la aceasta viitoarea reconstrucție a Ucrainei, care nu face parte strict din zona balcanică, dar împărtășește cu România 650 de kilometri de frontieră, bazinul acestor oportunități este destinat să se extindă considerabil. Relațiile economice Italia-România: Cifre cheie Câteva date economice pot ajuta la o mai bună înțelegere. Limitându-ne doar la România, principala țară din zonă, Italia este al doilea partener comercial (primul, desigur, este Germania), schimburile au atins un nivel record de peste 20 de miliarde de Euro, iar Italia este, de asemenea, a doua piață de destinație pentru exporturile românești, care au ajuns la 9,5 miliarde de euro (în special echipamente electrice, auto, componente industriale, încălțăminte și textile). În plus, în acest moment, Italia este al patrulea investitor străin în România (cu peste 9 miliarde de Euro în total), iar peste 52.000 de companii cu capital italian sunt active pe piața românească. Oportunități strategice și fiscalitate avantajoasă În acest moment au fost activate o serie de oportunități strategice pentru investiții în România, datorită memorandumului Sace-Ansaldo în domeniul electric și nuclear, proiectului Neptun Deep pentru gazoductul din Marea Neagră, și proiectelor din PNRR-ul românesc care vizează ecologia, sănătatea, digitalul și cercetarea. În special, într-un context de relații bilaterale solide și în creștere între cele două țări, sectoarele de interes deosebit pentru 2025 vizează energia, infrastructura și, mai general, inovația. Maschio Gaspardo – De peste 20 de ani în România Prezența Grupului Maschio Gaspardo în România este un exemplu elocvent al unui parteneriat de lungă durată și al încrederii reciproce construite de-a lungul anilor. Cu o istorie de peste două decenii pe piața românească, prin fabrica sa strategic amplasată în zona Chișineu-Criș, Maschio Gaspardo nu este doar un producător de utilaje agricole, ci un partener dedicat fermierilor din România și din întreaga regiune. Mirco Maschio, preşedintele Maschio Gaspardo S.p.A, menționează că angajamentul Grupului față de piața locală a depășit simpla delocalizare a producției. “Prin investiții constante în tehnologie, modernizare și dezvoltarea personalului local, fabrica din România a devenit un centru de excelență, recunoscut pentru calitatea și fiabilitatea produselor sale. Această abordare a generat o încredere solidă în rândul fermierilor români, care știu că utilajele Maschio Gaspardo fabricate în țară sunt adaptate nevoilor lor specifice și respectă cele mai înalte standarde internaționale.” Această încredere nu se limitează doar la granițele României. Produsele Maschio Gaspardo „Made in Romania” sunt exportate în numeroase țări, contribuind la reputația României ca pol de producție industrială de calitate. Faptul că Grupul Maschio Gaspardo este astăzi cel mai mare producător de mașini agricole din țară subliniază nu doar succesul comercial, ci și o relație profundă, bazată pe un angajament pe termen lung față de dezvoltarea agriculturii locale. Prin inovație și adaptare continuă, Maschio Gaspardo demonstrează că un parteneriat durabil aduce beneficii semnificative ambelor părți, consolidând poziția României pe harta agricolă și industrială a Europei. Văzut de cineva care îl cunoaște foarte bine, precum Mirco Maschio, piața românească este astăzi una consolidată și strategică: „Credem în potențialul extraordinar al României și în capacitatea ei de a deveni un centru agricol și industrial de referință în Europa de Est”.

România, tot mai aproape de moneda EURO?! Oficial BNR: La sfârșitul anului vom dispune de întreaga tehnologie necesară tipăririi bancnotelor euro

România va avea, până la finalul acestui an, toată tehnologia necesară pentru tipărirea bancnotelor euro, anunță Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. „În ceea ce privește procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroși să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naționale a României, RA Imprimeria BNR și RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităților tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârșitul acestui an, în urma unor investiții ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puțin”, spune oficialul BNR El a precizat că investițiile au inclus prese de înaltă precizie, echipamente de gravare cu laser și cuptoare pentru creșterea durabilității matrițelor. Producția efectivă depinde însă de acreditări și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht. „Desigur, producția efectivă va fi condiționată de obținerea acreditărilor necesare și de evoluții pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiția de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanțiale. În ceea ce privește designul, monedele euro au o față comună, valabilă pentru toate statele membre, și una specifică țării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma și respecta toate recomandările și cerințele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru fața specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, care să indice de unde provin”, adaugă Popa pentru Agerpres. România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro Este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, potrivit unui  comunicat publicat în iunie 2024 de Executivul comunitar. Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro, potrivit informațiilor Digi 24. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro. Mai exact, Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung. Foto: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:

Ionuț Stan, singurul elev din România care, în 2024, a câștigat 3 medalii de aur la toate olimpiadele internaționale de fizică. O poveste uluitoare despre performanță și inteligență

Ionuț Stan, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, este un nume deja cunoscut în elita olimpicilor internaționali. Un lucru uluitor care conturează cel mai bine traseul său este acela că, la toate olimpiadele internaționale de matematică și de fizică la care a participat, a obținut doar medalii de aur. Pentru Ionuț Stan, aurul nu reprezintă doar o medalie, ci cel mai frumos mod de a onora România la fiecare competiție. „Cred că am urmat pașii surorii mele mai mari care a fost și ea olimpică internațională la chimie” Ceea ce impresionează în cazul lui Ionuț Stan nu este constanța performanței sale, ci felul în care tânărul reușește de fiecare dată să contureze o poveste despre foarte multă muncă, o minte strălucitoare, performanță, perseverență, astfel încât nicio competiție internațională la care a reprezentat România nu s-a încheiat cu o altă medalie decât cea de aur. „Nu cred că a existat, pentru mine, un moment de tipul « mărului lui Newton », în care să-mi descopăr brusc pasiunea pentru matematică și fizică. A fost mai degrabă un parcurs firesc. În mare parte, cred că am urmat pașii surorii mele mai mari cu cinci ani, care a fost și ea olimpică internațională la chimie și participa la olimpiade de matematică încă din clasa a V-a, pe când eu nici nu începusem școala. Având-o ca exemplu, dorința de a participa la concursuri cred că a fost una personală, nu dirijată de vreo presiune externă din partea părinților sau a profesorilor, iar după câteva concursuri Euclid și LuminaMath, competiția a devenit chiar o plăcere. În contextul competițiilor stil olimpiadă, cea mai mare reușită a mea nu cred că este neapărat un singur concurs, ci mai mult faptul ca nu am ridicat vreodată steagul României cu o medalie care nu era de aur”, a mărturisit Ionuț Stan. „Nu vreau să-mi construiesc viața în jurul unei viziuni rigide despre « unde voi fi peste 10 ani»” Ionuț Stan s-a bucurat, în tot acest timp, de sprijinul și de susținerea familiei. A contat mult și atmosfera de acasă, care nu a fost una de presiune, ci de inspirație. Primii pași în competiții au fost la concursurile Euclid și LuminaMath și care i-au confirmat că științele exacte sunt mai mult decât o disciplină și anume că sunt o formă de bucurie și de împlinire personală. În prezent, Ionuț Stan se pregătește pentru ultimele competiții din liceu, printre care Olimpiada Internațională de Fizică, care va avea loc în Franța. După absolvire, va pleca la Massachusetts Institute of Technology (MIT), unde va studia Mechanical Engineering și Computer Science. Dar, spre deosebire de mulți tineri care își proiectează viitorul pe coordonate rigide, Ionuț adoptă o filozofie matură și echilibrată. „În prezent, mă pregătesc pentru ultimele mele competiții din liceu: International Informatics Olympiad on Teams 2025, Ungaria (IIOT 2025) / European Physics Olympiad 2025, Bulgaria (EuPhO 2025) /  International Physics Olympiad 2025, Franta (IPhO 2025.) După aceea, urmează să studiez la Massachusetts Institute of Technology(MIT), unde plănuiesc să fac Mechanical Engineering și Computer Science. Cât despre viitorul îndepărtat, nu am o direcție definitivă. Nu știu încă dacă mă voi stabili în Statele Unite, dacă mă voi întoarce în Europa sau poate chiar în România. Nu vreau să-mi construiesc viața în jurul unei viziuni rigide despre « unde voi fi peste 10 ani.» În schimb, vreau să privesc fiecare ușă care se deschide ca pe o oportunitate reală și să o evaluez în acel moment, cu mintea limpede și cu inima deschisă”, mărturisește Ionuț pentru Gândul. Excelență la cel mai înalt nivel Pe tot parcursul liceului, Ionuț a fost pe podium la cele mai prestigioase olimpiade internaționale, acolo unde a obținut medalii de aur în competiții din Malaezia, Georgia, Arabia Saudită și Iran. „Singurul elev din România care, în 2024, a câștigat 3 medalii de aur la toate olimpiadele internaționale de fizică la care țara noastră a participat: Olimpiada Internațională de Fizică (IPhO, Iran 2024), Olimpiada de Fizică a Țărilor Asiatice (APhO, Malaezia 2024), Olimpiada Europeană de Fizică (EuPhO, Georgia 2024)”, scria pe Facebook Liceul Teoretic Internațional de Informatică București. Cele mai importante competiții și premii pentru Ionuț Stan: Junior Balkan Mathematics Olympiad 2021, Moldova (JBMO 2021): Medalie de Aur, Locul 1 absolut cu punctaj maxim Asian Physics Olympiad 2024, Malaezia (APhO 2024): Medalie de Aur European Physics Olympiad 2024 Georgia (EuPhO 2024): Medalie de Aur  International Physics Olympiad 2024, Iran (IPhO 2024): Medalie de Aur  Asian Physics Physics Olympiad 2025, Arabia Saudită (APhO 2025): Medalie de Aur Un alt rezultat ce merită o mențiune notabilă este și premiul special pe care l-a obținut în cadrul categoriei Engineering Technology: Statics & Dynamics la International Science and Engineering Fair 2024, Los Angeles, California (care este cea mai mare competiție de cercetare din lume). Înscrieri în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României 2025” Ionuț Stan, elevul care cucerește doar aurul olimpic, s-a înscris în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României.” Campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României 2025” este o inițiativă a Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, prin care își propune să identifice și să promoveze tineri cu realizări remarcabile în domenii precum știință, artă, sport sau inovație. Campania își propune să aducă în prim-plan poveștile și realizările celor mai remarcabili copii și tineri din România, care, prin pasiunea, dedicarea și talentul lor, au reușit să se facă remarcați la nivel național și internațional. În catalogul excelenței românești vor fi incluși olimpici internaționali, câștigători ai concursurilor internaționale și naționale (medalii de aur, argint și bronz). Campania va prezenta modele de inspirație, ilustrând cu mândrie diversitatea talentelor din întreaga țară. Înscrierile în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” se fac pe fundatiadanvoiculescu.ro. Sursă foto: colaj Gândul / foto arhivă personală Ionuț Stan RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA singurului copil român cu expoziții la UNESCO Paris, Dubai și Praga. Din atelierul „Mânuțe Fermecate” pe marile „tablouri” ale lumii Povestea elevului care reface ARTA cu Inteligența Artificială. Călătoria AI din spatele celui mai mare VIS: „Nu vedeam ceva mai bun

Când a început să se scufunde Damen. Peisajul dezolant lăsat în urmă de olandezi pe șantierul din Mangalia, într-un articol Follow The Money

Procesul în care compania olandeză Damen este cercetată de Parchetul olandez pentru dare de mită, fals în acte, spălare de bani și încălcarea regimului internațional de sancțiuni ar urma să înceapă la sfârșitul acestui an. Compania Damen se află sub suspiciunea că, în încercarea de a obține contracte navale profitabile în mai multe țări, printre care și România, ar fi plătit sume considerabile unor intermediari. O anchetă/reportaj publicată pe platforma Follow The Money, semnată de Lukas Kotkamp și Daniel van Kessel, arată cum problemele Damen din România nu sunt decât o parte foarte mică a celorlalte multe probleme ale companiei, care a lăsat un dezastru în țara noastră. Damen, între foarte puțină glorie și foarte mult declin „Fiecare împărăție își are perioada ei de glorie și de declin. Când olandezii au cumpărat o parte din șantierul naval, în 2017, am sărbătorit cu șampanie și bere. Dar perioada de boom a durat doar un an. După aceea, totul s-a prăbușit”, a spus Găbeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul, pentru publicația Follow The Money. Potrivit aceleiași publicații, dacă Damen pierde procesul, acest lucru ar avea repercusiuni dezastruoase și pentru șantierul naval din Mangalia, aflat sub controlul Damen. În 2017, Damen a cumpărat de la compania sud-coreeană Daewoo, cu 22 de milioane de euro, 49% din acțiunile șantierului Mangalia, cufundat într-o datorie de 820 de milioane de euro. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că statul român era acționar majoritar (51% din acțiuni), Damen a primit conducerea integrală a Consiliului de Administrație. Șantierul, de aprox. un milion de metri pătrați, era capabil să construiască nave de război de mari dimensiuni și producea 62% din tonajul naval al României. După doar un an, totul a început să se prăbușească, întocmai ca piesele de domino: Damen pierde un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete pentru Marina Română, în detrimentul companiei franceze Naval. Damen i-a acuzat pe francezi de scurgeri de informații, a depus contestație, dar contestația a fost respinsă. „Acela a fost momentul în care planul Damen pentru șantierul naval a început cu adevărat să se scufunde,” le-a spus liderul sindical Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor FTM. „Acest lucru a fost evident prin încercările anemice de a reface șantierul, în loc să i se ofere un strat nou, proaspăt de vopsea. Pe macaraua Goliath, se întrevăd urme ale logo-ului galben Daewoo de sub sigla Damen. În jurul șantierului, nave abandonate de sud-coreeni zac încet în descompunere, sub soare”, scriu jurnaliștii FTM. „Toată frumusețea de aici a fost construită de Daewoo. Damen nu a investit un ban în șantier, o parte din el fiind la fel de vechi ca regimul comunist,” le-a declarat Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor. „E mult prea liniște aici” Acesta spune că șantierul din Mangalia are capacitatea de a construi cel puțin zece nave în fiecare an, dar că, după venirea Damen, producția a scăzut în fiecare an, până ce s-a oprit de tot. Acum, doar o mână de muncitori mai sunt pe șantier, pentru reparații minore. „E mult prea liniște aici”, a oftat Gobeajă. Între timp, statul român își intensifică acuzațiile către Damen, prin Compania Navală Șantierul Naval 2 Mai SA care deține restul de acțiuni, și o acuză că a deturnat cel puțin 55 de milioane de euro din fondurile șantierului, printre-o rețea de facturări între subsidiare Damen din Polonia, Olanda și Galați, pentru servicii precum administrarea documentelor, IT, resurse umane, consultanță. Damen nu a putut justifica livrarea acestor servicii, după cum reiese din documentele oficiale depuse în instanță, nici valoarea reală a sumelor facturate. Singura salvare a șantierului este acum un nou cumpărător, însă datoriile imense îi îndepărtează pe potențialii investitori. Un oficial din interiorul guvernului le-a spus jurnaliștilor FTM că „investitorii vin să se uite, se plimbă pe chei, se întâlnesc cu oameni și se gândesc „hei, interesant!”. Dar imediat ce deschid documentele contabile, se întorc acasă”. Damen neagă că și-a pierdut interesul pentru șantier Pentru Laurențiu Gobeajă, care și-a construit cariera plecând de jos și ajungând șef de sindicat, pentru el și pentru angajații pe care-i reprezintă, acest lucru are consecințe directe. 400 de oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar cei 1000 rămași primesc 30% din salariu. Un purtător de cuvânt al Damen a declarat pentru FTM că firma a făcut „investiții țintite de zeci de milioane de euro” și a negat că și-ar fi pierdut interesul pentru șantier sau că eșecul contractului pentru fregate ar fi avut vreo legătură cu declinul acestuia. În 2022 Damen a solicitat retragerea din asocierea de la Mangalia, invocând lipsa de control operațional și blocajele administrative. Statul român a redevenit acționar majoritar, prin Mnisterul Economiei, iar șantierul este redenumit Șantierul Naval Mangalia SA.

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA prioritate zero pentru România

Întâlnirea a avut loc la București și a vizat evoluția Parteneriatului Strategic România–SUA, situația de securitate din regiunea Mării Negre și angajamentele comune în cadrul NATO. „România își consolidează rolul de furnizor de securitate pe flancul estic al Alianței, prin investiții susținute în apărare, participarea activă la misiuni internaționale și dezvoltarea infrastructurii militare strategice”, a declarat Ionuț Moșteanu, menționând printre priorități Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești. Oficialul român a subliniat că baza de la Mihail Kogălniceanu, care găzduiește cea mai mare prezență militară americană în România, va deveni în perioada următoare cea mai mare bază militară de pe flancul estic al NATO. „Colaborarea România–SUA este vitală pentru securitatea regională și pentru apărarea valorilor democratice. În acest an aniversăm 28 de ani de Parteneriat Strategic și dorim să extindem această cooperare, în mod concret, în următorii ani, în special în domeniul apărării”, a mai transmis Moșteanu.

32 de infecții cu virusul West Nile, raportate în Italia

Deși nu putem vorbi de o stare alarmantă, încă, totuși, Italia raportează 32 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, majoritatea acestora venind dinspre provincia Latina, la aprox. 100 km sud de Roma. Potrivit buletinului săptămânal al Sistemului de Supraveghere al Institutului Superior de Sănătate din Italia, de la începutul anului până la 23 iulie au fost raportate 32 de cazuri la oameni, dintre care 23 au fost neuroinvazive, 1 – caz asimptomatic, identificat la un donator de sânge, și 6 cazuri de febră. Au fost înregistrate 2 decese. Alte 12 cazuri au fost raportate în regiunea Lazio, regiune pe care autoritățile o consideră cea mai importantă pentru evoluția recentă. „Virusul West Nile este endemic în țara noastră de câțiva ani”, a spus Anna Teresa Palamara, directoarea Departamentului de Boli Infecțioase al ISS (Institutul Superior de Sănătate), „iar sistemul de supraveghere pe care Ministerul, ISS și autoritățile regionale l-au dezvoltat este bine pus la punct și eficient”. Potrivit Annei Teresa Palamara, „80% din cazurile de virus West Nile sunt asimptomatice, în timp ce riscul unor consecințe grave este mai mare pentru persoanele cele mai vulnerabile. Boala nu se transmite de la o persoană la alta. Prin urmare, sfatul este să vă protejați pe cât posibil de contactul cu țânțarii, purtătorii virusului, și să contactați medicul dacă aveți simptome precum febră peste 38 de grade Celsius, mai ales dacă este însoțită de o erupție cutanată”. Cum se prezintă restul Europei Până la 2 iulie a.c., nu au fost raportate infecții cu virusul West Nile la oameni, în statele UE, însă au fost înregistrate 2 focare la cai și 3 la păsări, în Germania, Italia și Ungaria. Un raport săptămânal ECDC din 16 iulie raporta cazuri locale umane confirmate, în Grecia, Italia și România, dar numărul total nu era definitivat. 2024 a fost un an activ din punctul de vedere al transmiterii infecțiilor. Acestea au avut o extindere geografică largă în Europa. Au fost raportate 1 436 de cazuri locale și 125 de decese în 19 țări europene. 2023 a confirmat 709 cazuri locale și 67 de decese în Europa, cele mai multe în Italia (336), urmată de Grecia (162) și de România (103), potrivit aceluiași raport. 2022 a raportat 1 133 de cazuri umane (104 decese) în UE plus alte 228 în țări europene din afara UE. Deși cazurile de infectare au scăzut în 2023, arealul de circulație a virusului s-a extins. Statistic, cele mai afectate state au fost, în ordine: Italia, Grecia, România, Ungaria, Austria, Germania, Spania, potrivit unui raport ecdc.europa.eu.

România evită căderea în junk, dar Standard & Poor’s o menține la rating negativ. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare

În urma evaluării financiare Standard & Poor’s, România a evitat să cadă la statutul de „junk”. Agenția de evaluare fiscală a apreciat primele măsuri de austeritate luate de Guvernul Ilie Bolojan, calificându-le drept „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008 încoace”. Însă, încă există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică a Guvernului Bolojan din cauza coeziunii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne „incertă”.  Anul viitor, mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației dintre PNL și PSD. Însă, agenția de evaluare financiară  menține România la calificativul „BBB-/A-3”  pe termen lung și scurt, atât în moneda străină, cât și locală, potrivit Profit.  Ce înseamnă Calificativul „BBB-” Calificativul „BBB-” acordat unei țări implică condiții economice nefavorabile care pot să slăbească capacitatea debitorului de a-și îndeplini angajamentul financiar aferent obligației.  Din perspectivă economică financiară, statul se va împrumuta și mai scump de acum încolo. România, din perspectiva agențiilor Fitch, Moody’s și S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor. Calificativul „BBB-„ este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor înaintea calificativului „junk”. În urmă cu 10 zile, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s (S&P). Efectele măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan FOTO – Alexandra Pandrea Guvernul Bolojan a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% din PIB în 2026. Aceste măsuri fiscale ar putea reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% în 2024. Însă, proiecțiile de creștere a PIB-ului au fost reduse la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026, ceea ce arată că economia țării noastre este în încetinire. România va continua să aibă cea mai ridicată inflație din Europa Centrală și de Est, și ar putea crește la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a altor factori, potrivit publicației Profit. Banca Națională a României va avea ca misiune să mențină traiectoria politicii monetare actuale în ciuda încetinirii economice, având în vedere că deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028. Există posibilitatea ca înăsprirea fiscală să reducă parțial aceste dezechilibre. Prin reforma fiscală, noul guvern ar putea contribui la deblocarea fondurilor UE în valoare de 44 de miliarde de euro = peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025. Sursa Foto: Shutterstock | Mediafax Foto: Alexandra Pandrea Autorul recomandă: Ilie Bolojan: Dacă România ajunge în „junk”, vom avea taxe mult mai mari, prețuri mai mari. Acest lucru poate fi evitat

Google închide mai multe canale YouTube implicate în campanii de influențare în România

Google a luat decizia de a închide mai multe canale de YouTube după ce a descoperit că acestea derulau campanii coordonate de influențare, având ca țintă publicul din România. Decizia este prezentă în ultimul raport care poate fi, de altfel, consultat aici. Aprilie 2025 -Au fost închise 43 de canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile de influențare coordonate legate de Turcia. Campania distribuia conținut în limba turcă care susținea Partidul Victoriei din Turcia; -Au fost închise 6 canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania distribuia conținut în limbile rusă și ucraineană care susținea Rusia și critica Ucraina; -Au fost închise 37 de canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania distribuia conținut în limbile engleză și rusă care susținea Rusia și critica Ucraina; -Au fost închise 22 de canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania distribuia conținut în limbile engleză, poloneză, rusă și ucraineană care susținea Rusia și critica Ucraina, Polonia și Occidentul; -A fost blocat un domeniu, interzicându-i să apară în Google News și Discover, în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Domeniul distribuia conținut în limba rusă despre cultura și societatea din Europa de Est; -Au fost închise 12 canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania distribuia conținut în limba farsi, rusă și indoneziană care susținea Rusia, Iranul și China și critica NATO și Occidentul; -Au fost închise 3 canale YouTube și un blog în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania distribuia conținut în limbile engleză și franceză care susținea Rusia și critica Ucraina și Occidentul; -Au fost închise 4 canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania era legată de entități sponsorizate de statul rus și distribuia conținut în limba rusă care susținea Rusia și critica Ucraina; -Au fost închise 12 canale de YouTube, un cont Ads, un cont AdSense și au fost blocate 9 domenii, împiedicându-le să apară pe Google News și Discover, în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de România. Campania distribuia conținut în limba română care susținea un anumit partid politic românesc; -Au fost blocate două domenii, împiedicându-le să apară pe Google News și Discover, ca parte a anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Iran. Campania distribuia conținut în limba arabă care critica Statele Unite, Israelul și Occidentul; -Au fost închise 12 canale de YouTube ca parte a anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Iran. Campania distribuia conținut în limba arabă care susținea guvernul iranian și Palestina și critica Israelul; -A fost închis un cont Ads și a fost blocat un domeniu, împiedicându-l să apară pe Google News și Discover, ca parte a anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Ghana. Campania era legată de o firmă de marketing digital și distribuia conținut în limba engleză despre candidații la alegerile prezidențiale din Ghana. Concluziile Google sunt similare cu cele raportate de Meta și OpenAI; -Au fost închise 356 de canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Azerbaidjan. Campania distribuia conținut în limba azeră care susținea Azerbaidjanul și critica Armenia și criticii guvernului azer; -Au fost închise 1.545 de canale YouTube în cadrul anchetei Google în curs privind operațiunile coordonate de influențare legate de RPC. Rețeaua coordonată neautentică a încărcat conținut în limba chineză și engleză despre China și afacerile externe ale SUA. Aceste constatări sunt în concordanță cu rapoartele anterioare ale Google. Mai 2025 -Au fost închis 20 de canale de YouTube, patru conturi Ads și un blog în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania era legată de canalul media RT, controlat de statul rus, și distribuia conținut în spaniolă, engleză, sârbă și rusă care susținea Rusia și critica Ucraina și Occidentul; -Au fost închise șase canale de YouTube și un cont Ads în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Republica Populară Chineză (RPC). Campania distribuia conținut în limba engleză care susținea RPC și pe președintele Xi Jinping; -A fost închis un canal de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania era legată de entități sponsorizate de statul rus și distribuia conținut în limba rusă care susținea Rusia și critica Ucraina; -Au fost închise 507 canale de YouTube în cadrul anchetei noastre privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania era legată de o firmă de consultanță rusă și distribuia conținut în limba rusă care susținea Rusia și critica Ucraina și Occidentul; -Au fost închise 457 de canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Azerbaidjan. Campania distribuia conținut în limba azeră care susținea Azerbaidjanul și critica Armenia și criticii guvernului azer; -Au fost închise 3.592 de canale de YouTube în cadrul anchetei Google în curs privind operațiunile coordonate de influențare legate de RPC. Rețeaua coordonată neautentică a încărcat conținut în chineză și engleză despre China și afacerile externe ale SUA. Aceste constatări sunt în concordanță cu rapoartele anterioare ale Google. Iunie 2025 -Au fost închise două canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania distribuia conținut în spaniolă și engleză care susținea Rusia și critica Ucraina și UE; -Au fost închise două canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania era legată de entități sponsorizate de statul rus și distribuia conținut în limba rusă care susținea Rusia și critica Ucraina; -Au fost închise 392 de canale de YouTube în cadrul anchetei Google privind operațiunile coordonate de influențare legate de Rusia. Campania era legată de o firmă de consultanță rusă și distribuia conținut în limba rusă care susținea Rusia și critica Ucraina și Occidentul; -Au fost închise

Topul primelor 50 de specializări din România. „Bătălia” pentru cele mai râvnite licee din țară. Care a fost cea mai mică medie

Ministerul Educației a publicat topul primelor 50 de specializări din România, raportat la ultima medie cu care s-a intrat la liceu, după admiterea din acest an. În concret, cea mai mică medie de admitere în clasamentul de 50 specializări din țară este 9,52, în creștere față de 2024, când a fost 9,47. Primele cinci specializări au ultima medie de admitere peste 9,80. În total, 26 dintre primele 50 de specializări sunt în Capitală, majoritatea la profilul real – Matematică – Informatică și Științe ale Naturii. Bucureștiul domină topul cu 26 de specializări, 4 sunt din Iași, 7 din Constanța, două din Galați Timișoara, Craiova Cluj-Napoca, Brașov și o specializare în Suceava Pitești și Oradea. Este important de precizat că, doar cici specializări sunt pe profilul umanist, restul de 45 sunt pentru profilul real specializările matematică-informatică și științele naturii. Cei mai mulți elevi cu medii de peste 9.60 au fost repartizați la următoarele licee: După afișarea rezultatelor repartizării computerizate, există și un clasament al celor mai râvnite licee și specializări din țară. Primele locuri sunt dominate de colegiile de elită din București, Brașov, Constanța, Cluj, Iași și Timișoara. Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică și Științe ale Naturii (ultimele medii: 9.82) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Matematică-Informatică (9.82) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.80) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe ale Naturii (9.80) Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova – Științe ale Naturii (9.75) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.75) Colegiul Național „I.L. Caragiale” București – Matematică-Informatică (GER) (9.72) Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică (9.72) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Științe ale Naturii (9.72) Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (GER) (9.67) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (9.67) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe Sociale (9.65) Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov – Științe ale Naturii (9.65) Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (ENG) (9.65) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (9.62) Sursa foto: tvrinfo.ro Mii de elevi rămași nerepartizați, după afișarea rezultatelor pentru admiterea în liceu Au fost însă și probleme pentru elevi, după repartizarea computerizată privind admiterea în liceu. Mai exact, trei elevi cu medii peste 9 și 63 cu medii peste 8 au rămas nerepartizați în prima etapă de Admitere liceu 2025. Per total, peste 3.400 de elevi au rămas nerepartizați, după prima etapă a Admiterii la liceu 2025, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Printre elevii rămași nerepartizați se numără și cei care au obținut medii mari, precum cele de 9,42, 9,25 și 9,17. Un candidat din Constanța și doi din București au rămas, deși au avut aceste medii mari, fără repartizare. Este cel mai mare număr de elevi nerepartizați din ultimii 3 ani, potrivit informațiilor pulicate de jurnaliștii de la Edupedu.ro. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul hop după afișarea rezultatelor, privind ADMITEREA în liceu 2025. Mii de elevi, cu note mari, rămași nerepartizați / Calendarul de toamnă Rezultatele oficiale ale ADMITERII în liceu au fost publicate. Cum arată situația, după repartizarea computerizată / Ce urmează pentru elevi

Anunț important pentru șoferi, privind o secțiune a autostrăzii A1 Sibiu – Pitești: „Se lucrează la mai multe viaducte de pe traseu”

Vești bune pentru șoferi! Se lucrează pe secțiunea 2 (Boița Cornetu) a autostrăzii Sibiu-Pitești (A1), iar  antreprenorii turci (Mapa-Cengiz) lucrează acum la mai multe viaducte de pe traseu. În plus, în ultimele zile, au fost instalate 36 de grinzi pe trei deschideri ale viaductului 1 in zona kilometrul 13. Potrivit informațiilor, se lucrează și la elevațiile pilelelor pe care se va sprijini deschiderea principală în lungime de 140 m. „Pentru viaductul 2, km 14, localitatea Boita, se execută piloții forați. La viaductul 5, tot în zona localității Boita, constructorii se apropie de finalizarea excavatiilor pentru fundația directă a pilei 2. rmează armarea radierelor. Una din pile va avea o înălțime de 40 m, iar suprastructura metalică a tablierului, sprijinită pe această pilă, va fi montată prin lansare din ambele capete ale viaductului 5”, sunt informațiile publicate de Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA. Sursă foto și VIDEO facebook Cristian Pistol RECOMANDAREA AUTORULUI: VESTE excelentă pentru șoferi! Anunț privind circulația pe sectorul de DRUM EXPRES care face conexiunea cu A1