Un nou bloc politic ce reuneşte partide care vor unirea cu România se pregăteşte să intre în cursa electorală din Republica Moldova
În acest scop, ar urma să fie constituit un nou bloc electoral – „Unirea Națională” (BUN), scrie NewsMaker, care citează publicația Tribuna. Din această alianță politică ar urma să facă parte, printre altele, Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” și Partidul Național Liberal – formațiuni cunoscute pentru promovarea unirii Republicii Moldova cu România. Decizia de constituire a blocului a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Platformei pentru Reîntregirea Națională din 18 iulie, scrie Tribuna. În cadrul ședinței au fost aprobate principalele direcții strategice pentru campania electorală, inclusiv planul de acțiuni pentru perioada 18 iulie – 28 septembrie, precum și lansarea procedurilor legale de înregistrare a blocului. Candidații la funcția de deputat vor fi selectați pe baza unor criterii stricte de profesionalism integritate și angajament față de obiectivul unirii Republicii Moldova cu România. „Candidații selectați vor trebui să demonstreze nu doar capacitate profesională și politică, ci și loialitate deplină față de valorile și obiectivele Platformei”, scrie Tribuna. Lista finală a candidaților și programul electoral al blocului vor fi aprobate în cadrul Congresului Platformei pentru Reîntregirea Națională, care urmează să aibă loc în luna august. Consiliul a lansat și un apel către organizațiile civice și grupurile de sprijin din teritoriu să înainteze propuneri de candidați, într-un proces care promite să fie „transparent”, „echidistant” și „riguros”. Platforma pentru Reîntregirea Națională își reafirmă, astfel, angajamentul de a promova un proiect politic unionist „asumat, serios și credibil” în viitorul Parlament de la Chișinău. Platforma „Reîntregririi Naționale” a fost lansată oficial pe 29 martie 2025. Mișcarea a anunțat, drept obiectiv, consolidarea identității românești a Republicii Moldova și pregătirea terenului pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului.
Bogdan Ivan: Suntem în locul 4 la nivel european în topul țărilor cu cel mai mare preț la energie
Suntem în locul 4 la nivel european în rândul țărilor cu cel mai mare preț la energie, a declarat vineri ministrul Energiei, Bogdan Ivan, preluat de Mediafax. Este rezultatul unui cumul de factori, liberalizarea 2020-2021, șantajul energetic al Rusiei și întârzierea investițiilor în sectorul energiei, comprimă Ivan. „Suntem pe locul 4 la nivel european, în condițiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană și suntem aproape de a fi 100% independenți. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiții țintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an și jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawați în sistemul energetic național, putem să scădem prețul la energia electrică”, declară Ivan, la Digi24. Din 1 iulie, consumatorii români au revenit la piața liberă a energiei electrice, după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment, în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor. Ivan subliniază că „astăzi suntem în locul 4 în Europa, cu cele mai mari prețuri din regiunea de Est”. „Cum am ajuns aici? E un cumul de factori. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, șantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investițiile în capacitatea de producție a energiei s-au lăsat oarecum așteptate și abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiții directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, explică ministrul. Potrivit ministrului, „acum suntem în situația în care trebuie să vedem și mecanisme clare de piață prin care evităm situații speculative”. Citiți și: Am făcut calculul | Ești client Electrica? Cât vei plăti de la 1 iulie 2025, pentru fiecare 100 kWh consumați
Cum vrea ministrul Sănătății să vindece „boala” din sănătatea Românească. Rogobete vrea reforme fără cosmetizări: „Doare, deranjează, zguduie obişnuinţe vechi”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a afirmat vineri, că este nevoie de reformă reală în sistem, iar aceasta se poate face doar pornind de la adevăr, și nu de la o cosmetiare fără substanță. Oficialul de la Sănătate a precizat că nu mai tolerează mediocritatea în funcții-cheie, adăugând că spitalele nu pot funcţiona fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voinţa. „Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic” ”Dacă vrem cu adevărat să schimbăm un sistem care ştim că este greşit, trebuie să începem cu adevărul – clar, direct şi fără menajamente. Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic. Avem nevoie de curaj! Reforma doare, deranjează, zguduie obişnuinţe vechi, dar fără ea nu vom mişca nimic”,a scris, vineri, pe Facebook. Ministrul Sănătăţii. „Sunt oameni care rămân în ţară şi în sistem, nu pentru că le e uşor, ci pentru că le pasă” Alexandru Rogobete afirmă că ”sistemul nu înseamnă doar reguli sau structuri abstracte”, ci manageri vizionari, șefi de secție profesioniști și cadre medicale care își fac meseria cu responsabilitate și empatie. ”Sistemul înseamnă oameni — şi din fericire, avem mulţi care fac diferenţa: medici dedicaţi, manageri vizionari, şefi de secţie care au arătat că se poate, chiar şi în condiţii grele. Sunt cadre medicale – şi nu numai – care îşi fac meseria cu responsabilitate şi empatie, chiar dacă au obosit, lipsesc resursele şi adesea nu sunt suficient sprijiniţi. Sunt oameni care rămân în ţară şi în sistem, nu pentru că le e uşor, ci pentru că le pasă. Avem nevoie şi de manageri competenţi, care să înţeleagă că spitalul nu este o funcţie, ci o responsabilitate. Nu mai putem accepta mediocritatea în funcţii-cheie. Excelenţa trebuie sprijinită! Rolul meu este să identific exemplele de bună practică şi să le transform în regulă, nu în excepţie”, a mai transmis Rogobete. „Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică şi tăcere” Ministrul Sănătăţii susţine că nu doreşte să-şi apere scaunul, ci să facă schimbări – ”pentru pacienţi, pentru cei care suferă, aşteaptă şi speră.” ”Spitalele nu pot funcţiona fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voinţa. Niciunul dintre noi — ministru, manager sau profesionist medical — nu trebuie să uite un lucru esenţial: existăm pentru pacient. Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică şi tăcere. Îl putem construi doar prin adevăr, acţiune şi voinţa fermă! Adevărul din sistem nu e comod, dar este singura cale spre vindecare”,a mai transmis ministrul Sănătăţii. Ilie Bolojan a criticat risipa din sănătate Reamintim că premierul Ilie Bolojan a afirmat, recent, că a doua direcţie importantă la care guvernanţii lucrează este reducerea risipei din sănătate. Oficialul a precizat că a fost informat de ministrul Sănătăţii şi de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate că mai este nevoie de 14 miliarde de lei pentru ca anul în domeniul sănătăţii să fie încheiat cu bine. De asemenea, Bolojan a mai afirmat că, de la an la an, cheltuielile de personal sunt extinse, menționând că există decontări fictive sau umflate în unităţile spitaliceşti. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Rogobete infirmă lipsa de ser fiziologic în spitale: „Stoc de 5 milioane de flacoane” / Oficialul va trimite Corpul de Control la Brașov Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: „Au fost eliberate şi peste 100-200 de CONCEDII medicale într-o singură zi, mai mult decât este posibil fizic” Alexandru Rogobete, ANUNȚ crucial prinvind construcția a 14 spitale din PNRR : „În 2022, am găsit trei proiecte pentru centre de arși blocate”
Guvernul se împrumută și de la români. Titlurile Fidelis au adus peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului doar în 2025
Românii împrumută statul cu miliarde de euro în plină austeritate. Guvernul adună bani pentru finanțare direct de la populație. Doar prin Fidelis s-au intrat deja anul acesta peste 2,5 miliarde de euro în vistieria statului. Dobânzile mari, de aproape 8% dar și câștigul neimpozitat i-au atras pe români să cumpere titluri de stat. Însă, chiar dacă încrederea investitorilor revine, ministrul finanțelor trage un semnal de alarmă și spune că România nu scapă de pericolul unor costuri uriașe pe piețele externe. Ultima listare a titlurilor de stat Fidelis la Bursa de Valori București a adus statului aproape 700 de milioane de lei și 192.000.000 euro, care vin direct din buzunarele românilor care împrumută statul pentru dobânzi avantajoase, care se duc spre 8% mai mari decât la bănci. La o sumă de 5.000 lei băgată în Fidelis, un investitor poate câștiga 735 lei, în comparație cu o bancă unde câștigul este cu 200 lei mai mic. 50 de miliarde de euro în 6 ani De la începutul lansării campaniei Fidelis, în urmă cu 6 ani, au fost lansate 26 de oferte. S-au atras de către statul român, prin intermediul Bursei de Valori București, peste 50 de miliarde de euro. În plus, titlurile de stat pot fi vândute înainte de maturitate, iar dobânda acumulată până atunci ajunge în buzunarul investitorului, iar veniturile din aceste titluri sunt scutite de impozit. Statul preferă în continuare să se împrumute de la populație, pentru că pe piețele externe dobânzile sunt încă ridicate, 7% pentru împrumuturile făcute pe 10 ani. În plus, încă suntem sub lupa agențiilor de rating care evaluează situația economică din țară și care ne vor da verdictul dacă suntem buni de investiții sau nu. Statul dorește anul acesta să atragă 40 de miliarde de lei prin ambele titluri de stat, Tezaur și Fidelis, bani cu care să finanțeze o parte din cheltuieli. Citiți și: Titlurile de stat Fidelis, DEBUT la Bursa de Valori. Opţiuni pentru deţinătorii care doresc să-și păstreze titlurile / Anunț Ministerul Finanțelor
România vrea o înțelegere comercială cu SUA până la 1 august. Oana Țoiu: „Sperăm la un acord ca să evităm tarifele de 30%”
România își exprimă sprijinul pentru încheierea unui acord comercial cu Statele Unite, într-un context în care administrația Trump a impus tarife de 30% asupra Uniunii Europene. Declarațiile au fost făcute de ministrul de Externe, Oana Țoiu, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles, unde miniștrii de externe din țările membre discută despre conflictele din Ucraina și Fâșia Gaza. „Din punctul nostru de vedere, negocierile cu Statele Unite ale Americii trebuie să continue. În acest moment, poziția tarifară a președintelui Trump are un efect și asupra economiei din România”, a spus Oana Țoiu. Ea a declarat că, deși România nu are un volum mare de exporturi către Statele Unite, efectele deciziei americane se resimt în sectoare foarte importante ale economiei. „Noi avem un volum mic de exporturi față de Statele Unite ale Americii, însă are un impact major pe lanțul de producție, în special în ce privește industria auto, unde România este un furnizor important”. Oana Țoiu a precizat că România își pune speranțele în mecanismele de negociere ale Uniunii Europene. „Avem încredere în cadrul de negociere în Uniunea Europeană, pentru că și România are o putere mai mare de negociere și sperăm să ajungem la un acord care să nu ducă la acele tarife până la 1 august”. Ministra a mai spus că țara noastră sprijină poziția Comisiei Europene, care vrea continuarea negocierilor până la 1 august și evitarea unor măsuri de răspuns împotriva Statelor Unite.
Pîslaru: Injecția de capital în noua bancă de investiții este încă în discuție cu Comisia Europeană
Dragoș Pîslaru a declarat marți, la Guvern, că România se află încă în etapa de negociere cu Comisia Europeană pentru obținerea sprijinului financiar necesar înființării băncii de investiții și dezvoltare. Potrivit acestuia, nu există în acest moment o confirmare oficială privind sumele sau instrumentele financiare ce vor fi utilizate, însă există deschidere din partea Comisiei. „În acest moment nu vă pot spune că deja sunt obținute. Vă pot spune că în discuția pe care am avut-o în Comisia Europeană, ministrele de linie au adus argumentele pentru care aceste investiții sunt fezabile. Au rămas că vor trimite documente adiționale”, a precizat ministrul. El a adăugat că există o apreciere din partea executivului european asupra fezabilității unor componente ale proiectului, dar că procesul de validare continuă. „Săptămâna aceasta, până la sfârșitul săptămânii, vor fi puse pe masă restul dovezilor și argumentelor. Săptămâna viitoare ar trebui să aibă loc ultimele discuții tehnice”, a mai spus Pîslaru. Ministrul a subliniat, de asemenea, importanța colaborării directe cu reprezentanții Comisiei pentru simplificarea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): „E o veste importantă: vom lucra cot la cot cu Comisia Europeană pentru a simplifica jaloanele și țintele care urmează”.
Orașul românesc construit în totalitate de sovietici. Făcuse parte dintr-un program secret din anii 1950
Iată unde se află orașul românesc construit în totalitate de sovietici. Este vorba despre o așezare care a făcut parte dintr-un program secret din anii 1950. Astăzi vă aducem în atenție câteva detalii legate de orașul românesc construit în totalitate de sovietici. Este vorba despre o așezare umană care a făcut parte dintr-un program secret al anilor 1950. Orașul fusese proiectat la Moscova, iar locația a prins contur cu ajutorul guvernelor controlate de sovietici. Orașul românesc construit în totalitate de sovietici Orașul românesc construit în totalitate de sovietici este Ștei, din județul Bihor. Totul a început în anul 1945, când au luat naștere așa-numitele „Sovromuri” (societăți mixte româno-sovietice). Tot atunci, a fost preluat controlul asupra bogățiilor țării de către sovietici. Orașul Ștei, din județul Bihor, se regăsește în Munții Apuseni. Inițial, 400 de oameni locuiau, la marginea satului Ștei, pe o suprafață de peste 80 de hectare de teren. Terenul respectiv, însă, a fost expropriat cu scopul de a fi transformat într-o adevărată urbe. Ingineri și militari sovietici ar fi fost cei care urmau să ocupe o parte din oraș, pentru a lua parte la un proiect minier secret de la Băița. Planul orașului prezenta un aspect al urbelor muncitorești ale URSS, conținând cvartale de clădiri construite strategic. Motivul ar fi fost unul simplu, și anume să funcționeze și drept refugii pentru armată. Înainte să preia denumirea de „Ștei”, localitatea purta numele de „Dr. Petru Groza”. Spre mijlocul anilor 1950, populația ajunsese, deja, la peste 10.000 de locuitori. O mare parte dintre cetățenii care locuiau în orașul respectiv lurau la exploatările de uraniu și molibden din zonă. Zeci de ani mai târziu, după 1990, minele din zonă au fost închise. În cele din urmă, populația din Ștei a fost redusă la jumătate, devenind, între timp, o stațiune turistică, arată Fanatik. Autorul recomandă: Județul din România, denumit după numele surorii unuia dintre cei mai mari împărați romani. Mulți români îl vizitează vara Orașul celebru care caută urgent locuitori. Cei care decid să se mute primesc locuință gratuită Lacul din Ungaria unde vin mai mulți turiști decât în toate stațiunile de pe litoralul românesc. Este cel mai mare lac din Europa Centrală Orașul din România în care trăiești cel mai bine. Aici poți găsi un echilibru între costuri și calitatea vieții Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ)
Promovare turistică primitivă. Radu Miruță a blocat plata pentru 97.000 de lei pentru pliante inutile cu poze din România
Radu Miruţă, noul ministrul al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a afirmat că abordarea ministerului pentru turismul din România este una învechită. În acest context ministrul, din ciclul Aici sunt banii dumneavoatră, a anunțat că a oprit zilele trecute o plată de 97.000 de lei pentru nişte pliante care urmau să promoveze turismul din România şi a adăugat că acestea îţi creau un sentiment de repulsie, opus celui pe care trebuia să îl dea. Miriuţă a mai declarat că în ultimii ani şi-a făcut concediul în Grecia, dar anul acesta familia sa va merge în România. Raportul calitate preţ între serviciile din România şi din alte ţări nu este în avantajul nostru, a remarcat el, în calitate de turist. Radu Miruţă a declarat, duminică, la Digi 24, că veniturile celor din turism au scăzut şi sunt în continuare afectate. ” Este bine că a rămas TVA mic pentru că domeniul ăsta este deja afectat o dată. Oamenii consumă mai puţini bani în turism atunci când au mai puţini bani în buzunar. Românii au mai puţini bani în buzunar. (…) Veniturile celor din turism au scăzut şi sunt în continuare afectate de chestiunea general valabilă că oamenii au mai puţini bani în buzunar. Deja spre turism vin mai puţini oameni, spre serviciile din HORECA e consum mai mic, că omul nu mai are atâţia bani în buzunar”, a afirmat Radu Miruţă. Ceață totală Ministrul a mai afirmat că nu este cunoscut numărul exact al turiştilor străini care vin în ţara noastră. “Faptul că veniturile din turism au scăzut, numărul de înnoptări a scăzut de la pandemie încoace, sunt nişte informaţii pe care le-am cerut şi le-am primit în minister. Am cerut să mi se dea exact, nu pare că este o situaţie cumulată. Fiecare spune pe bucăţica lui. Am întrebat câţi turişti străini înnoptează în România în cursul unui an. Şi a început o discuţie prin patru, cinci birouri ca fiecare să îşi spună bucăţica lui. Aţi întrebat un operator de telefonie mobilă? Vezi câtă lume a făcut roaming şi câte zile a stat, nu trebuie să vezi persoana. Poţi să vezi câte entităţi au intrat şi au ieşit, că asta se vede şi e turism. Nu este o astfel de informaţie”, a explicat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului. Aici sunt banii dumneavoastră El a mai declarat că a oprit o plată de 97.000 de lei pentru nişte pliante de promovare a turismului din România. ”Abordarea ministerului pentru turismul din România este una învechită. Am oprit zilele trecute o plată de 97.000 de lei pentru nişte pliante care să promoveze turismul din România, pliante care cred că îţi creau un sentiment de repulsie, opus celui pe care trebuia să îl ai. Sunt nişte agenţii care promovează turismul în ţară, la târguri internaţionale”, a menţionat Radu Miruţă. El a fost întrebat care este strategia sa pentru atragerea turiştilor străini în România. ”Avem o strategie prin care vreau să vorbesc cu aceşti oameni să îmi spună care consideră, operatorii de turism în principal că este problema în interacţiunea cu statul român. Nu sunt un specialist în turism. Mâine dimineaţă la ora 10 mă întâlnesc la Guvern cu marile companii care fac turism şi Horeca în România de la care vreau să preiau nişte probleme”, a anunţat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului. Întrebat dacă şi-ar face concediul în Mamaia acum, Radu Miruţă, a răspuns: În ultimii ani am făcut în Grecia, acum fac în România nu pentru că sunt ministrul Turismului, ci pentru că nu pot să îmi iau concediu, soţia merge cu copiii o săptămână şi vreau să merg sâmbătă şi duminică, când pot să mă duc măcar două zile, nu pot să fac treaba asta ducându-mă în Grecia. Raportul calitate preţ între serviciile din România şi din alte ţări nu este în avantajul nostru, a remarcat, ca turist, Miruță. Citiți și: BUGETARUL care și-a redus singur salariul cu 40.000 de lei. Ministrul Economiei: „Hai, că se poate! Insistenţa şi presiunea publică dau roade” Ministrul Economiei, sceptic când vine vorba ca un director să renunțe benevol la salariul cel mare: „N-am văzut minunea asta până acum”
Escrocherie internațională prin call-centere din România. Păgubiții credeau că investesc banii pe platforme financiare
Șase call-centere din București și Brașov, în care lucrau peste 250 de persoane, au fost închise de procurorii DIICOT, care au descoperit o escrocherie internațională. Toți angajații sunt cercetați penal pentru înșelătorie cu consecințe grave. Sunt bănuiți că au furat sute de mii de euro de la cetățeni străini din 10 țări, care credeau că investesc banii pe platforme financiare. 13 suspecți din București și Brașov sunt acuzați de procurorii DIICOT că ar fi coordonat cea mai mare înșelătorie cu investiții fictive din România. Aproape toți au fost arestați preventiv sau la domiciliu, după ce anchetatorii au convins pe judecători că indivizii au golit conturile bancare a mii de cetățeni străini, relatează ProTV. Din ianuarie 2024 și până când au fost percheziționați de DIICOT, cei 13 lideri ai grupului infracțional au reușit să convingă peste 200 de persoane să li se alăture în escrocherie. Aceștia erau organizați în șase clădiri de birouri și dotați cu aparatură specifică activități de operatori call center. Persoanele care activau în cadrul acestora fiind specializate în contactarea unor persoane din Australia, Canada, precum și din țări europene, care ar fi completat cu datele lor de contact formulare online pe pretinse platforme de tranzacționare. Acestea erau ulterior distribuite de membrii grupării în spațiul virtual și promovate inclusiv prin reclame înșelătoare, în care ar fi fost folosite imagini ale unor persoane publice. Cei 250 de suspecți sunt cercetați penal pentru patru tipuri de infracțiuni, printre care acces ilegal la instrumente de plată fără numerar. Victimele erau păcălite să-și instaleze în telefon aplicații spion prin care le-au fost furați banii de pe carduri. La percheziții, procurorii DIICOT au găsit acasă la suspecți, dar și în call-center-e diferite sume de bani ce depășesc în total 200.000 euro. În plus, au ridicat pentru probatoriu peste 400 de unități PC, laptopuri, telefoane mobile și ceasuri de lux. Suspecților li s-a mai pus sechestru pe trei mașini și pe portofele electronice cu criptomonede, în echivalentul a încă 111.000 euro și 135.000 dolari. Citește și: Procurorii DIICOT anchetează o rețea de BROKERI care a înșelat clienții, folosindu-se de nume celebre. Aproape 50 de percheziții în desfășurare
România susține reconstrucția Ucrainei și integrarea europeană, la Roma
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a subliniat rolul strategic al României ca hub regional pentru ajutor umanitar, infrastructură și tranzit, evidențiind potențialul sectorului privat românesc de a contribui activ în procesul de reconstrucție, potrivit unui comunicat al MAE. România a fost reprezentată de o delegație condusă de Oana Țoiu, alături de Mihai Jurca, reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei, și alți oficiali. Conferința a reunit oficiali și companii din întreaga lume, axându-se pe investiții pentru reformă, dezvoltare economică, socială și aderare la UE. Ministrul român a subliniat importanța conectivității regionale, menționând investițiile în Portul Constanța, punctele de trecere a frontierei și infrastructura rutieră, precum și necesitatea coordonării între sectorul public și privat. România oferă asistență bazată pe experiența aderării la UE și a desemnat un reprezentant special pentru acest proces. În cadrul conferinței, au avut loc discuții bilaterale privind cooperarea în domeniul afacerilor, apărare, recuperarea daunelor și sprijin umanitar. La întoarcere, oficialii români vor organiza întâlniri cu mediul de afaceri și alte părți interesate pentru implicarea în reconstrucția Ucrainei.