Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a dat statului 20% din salariu. Le cere directorilor din subordine să facă la fel
„Am primit aseară salariul, am calculat cât reprezintă 20% și am dat înapoi în contul de Trezorerie al ministerului. (…) Am cerut colegilor ă se facă și un cont special în care să se vireze toți acei bani”, explică Ivan, la Antena 3 CNN. Banii vor intra la bugetul general consolidat al statului român, potrivit ministrului. El afirmă că această sumă o va vira „cât va fi cazul, până la finalul anului, un an”. Ivan a precizat că a dat înapoi statului 2.550 de lei, care este echivalentul a 20% din salariul său. Ministrul a mai spus că sunt colegi care îi vor urma gestul. Bogdan Ivan l-a înștiințat pe premierul Ilie Bolojan despre ceea ce are de gând să facă. „L-am informat și pe premierul Bolojan despre acest lucru pe care mi-am dorit să-l fac. Mi-a spus că am libertatea deplină de a face lucruri pe care le consider că pot să le fac în segmentul meu de energie”, a spus Ivan. Întrebat dacă și premierul ar fi dispus să facă acest gest, Ivan a spus că nu l-a întrebat pentru că nu și-a permis. Știrea inițială „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român. Înainte de a le cere tuturor colegilor din companiile de stat din subordinea Ministerului, e normal ca eu să fac acest gest. Acum le cer și lor și directorilor și membrilor în Consiliile de Administrație și de Supraveghere să facă același gest într-un element de normalitate în care nu putem să cerem doar oamenilor care au venituri mici, doar familiilor tinere aflate la început de drum sau doar bunicilor care au pensii mici, să strângă cureaua și să fie solidari cu România în aceste momente”, a spus ministrul Bogdan Ivan într-un videoclip postat vineri pe Facebook. El știe că acest lucru nu va rezolva problemele țării „Cred că acest lucru nu rezolvă problemele sistemice ale României, dar trebuie să meargă în paralel cu reformele sistemice ale statului român, indiferent că ești ministru sau director sau ai orice altă funcție în statul român. Cred că te uiți și cu mai multă responsabilitate la ceea ce trebuie să faci direct ca să rezolvi problemele țării tale”, a a dăugat Bogdan Ivan.
Proiect pilot pe 4 000 de beneficiari. România va putea să facă secvențierea întregului genom uman la scară largă
Începând cu luna octombrie, pe teritoriul României va fi posibilă secvențierea întregului genom uman (WGS) la scară largă, cel mai amplu și complex test genetic de diagnostic disponibil în prezent. Investiția inițială pentru acest proiect se ridică la 3 milioane de euro și presupune achiziția celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus. Acuratețe de 3 ori mai mare, comparativ cu versiunile anterioare Tehnologia permite o acuratețe a rezultatelor de până la 3 ori mai mare comparativ cu versiunile anterioare și poate procesa un volum de genomuri umane de 2,5 ori mai mare decât modelul anterior. Programul va începe cu un proiect pilot pe peste 4.000 de beneficiari, care vor primi recomandări medicale personalizate și sfaturi pentru stilul de viață bazate pe profilul lor genetic. Rezultatele acestui program vor fi obiectul unui studiu amplu de cercetare privind calitatea vieții și îmbătrânirea. Practic, echipamentul poate crea o „hartă genetică” întreagă și personalizată pentru fiecare individ. Proiectul este derulat de MedLife.
Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon
Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon. Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”. În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine. Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft: Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”. În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens: 1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale, 2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia, 3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice, 4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas, 5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania. Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și Ungaria Experții Institului Robert Lansing descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat. Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei: Presiune pentru autonomie – UDMR face presiuni legislative pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Bucureștiul reacționează ferm, rezultând tensiuni diplomatice între cele două țări Criza cetățeniei – Ungaria eliberează pașapoarte maghiare etnicilor maghiari din Transilvania, România protestează și invocă încălcarea suveranității naționale și riscul unei loialități duble Interferență electorală – Ungaria spriină pe ascuns politicieni români, care susțin agenda ungară – se subminează coeziunea națională a României Simbolism de frontieră – Politicieni maghiari care comemorează public Tratatul de la Trianon, fie la granița Ungariei cu România, fie chiar în Transilvania, stârnind proteste naționaliste în România Incident de securitate – arborarea de steaguri maghiare pe frontispiciile instituțiilor românești, presupuse cazuri de hărțuire a vorbitorilor de limbă maghiară, acțiuni care să justifice „protecția” maghiarilor în România Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria. Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria). Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată. De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune. Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică. Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză. Concluzii În concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung. Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință. România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză. La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Economiei: România e un pacient bolnav astăzi pe un pat de Terapie Intensivă
Radu Miruță spune, duminică seara, că USR a intrat la această masă, care este guvernarea țării, cu obiectivul de a reduce cheltuielile. „E un pacient bolnav România astăzi. I s-a dat un tratament greșit, din punctul meu de vedere. Putem să spunem că ne uităm la el bolnav, pentru că injecția doare, sau putem să spunem că suntem raționali, ne-am făcut școala la timp, pe momentul actual – aceasta e soluția. Va fi o chestiune temporară, până când bugetul țării va fi redresat, după care aceste măsuri vor fi relaxate. Dar astăzi, dacă este să fim cinstinți cu noi înșine, fără să ne mai uităm la cei care au generat problema asta, nu este o altă soluție. Opțiunea este între care să fie taxele. Dar a nu fi aceste taxe este o păcăleală care nu rezolvă problema.Trebuie să avem curaj să spunem că pe patul de la terapie intensivă este un pacient care are nevoie de un tratament corect. Nu de un tratament dat de campanie electorală care nu adresează problema principală a lui”, spune Ministrul Economiei, la Digi24. Miruță: Salarii pentru manageri de peste 50.000 de lei Radu Miruță afirmă că în România de azi „nu este dreptate”. El spune că sunt companii de stat unde managerii câștigă 50.000 de lei. „Sunt companii de stat unde sunt salarii pentru manageri de peste 50.000 de lei și companii de care probabil mulți dintre cei care se uită la noi n-au auzit. (…) Uzina mecanică Dragomirești, Cuprumin au peste 40.000 de lei. Directori generali care au fost puși acolo printr-un contract prefăcut, să fim foarte cinstiți, în Ministerul Economiei sunt două firme care selectează manageri de top. Și aceste două firme atât de bine selectează încât la final ne trezim că cei care sunt selectați sunt foarte apropiați politic. Și li se fac niște contracte pe care eu acum – unele dintre ele nu le pot schimba imediat – cu niște indicatori de performanță care nu reflectă deloc realitatea. Da, trebuie ca în aceste companii, dacă cineva se ocupă bine de ele, să primească salarii și mai mari decât acestea. Dar nu pe niște criterii de performanță care sfidează orice român care merge la serviciu”, mai spune ministrul Economiei. Care ar fi primul pas pentru ca lucrurile să se schimbe Ministrul afirmă că pentru a schimba aceste lucruri, unde sunt contractele pregătite, finalizate înainte de a ajunge el în funcție, primul pas pe care poate să-l facă este să pună noi criterii de performanță. La alte companii, Miruță spune că poate schimba managementul pentru că procedura nu este finalizată.
Peiu (AUR): România a fost vândută pe datorie.Toți au știut, toți au tăcut, toți trebuie să răspundă
„Ne aflăm în fața unui caz de complicitate politică în formă continuată, care a dus la o catastrofă economică. Ciolacu, Ciucă, Iohannis – toți acești oameni, aflați în fruntea statului în 2024, au fost avertizați oficial, în scris, de apariția unei găuri bugetare uriașe. Au fost șase informări, toate cu un conținut clar: economia României deraiază. Și ce-au făcut? Au tăcut. Mai mult decât atât: au mințit, au împărțit pomeni electorale, au lansat proiecte fără nicio acoperire bugetară, doar ca să-și securizeze pozițiile politice. Au băgat România în deficit excesiv, cu premeditare. Este o fraudă politică, economică și morală”, afirmă Petrișor Peiu. El mai spune că bugetul pe 2024 a fost „o ficțiune scrisă pentru campanie”. „Au vândut minciuni ambalate în promisiuni. Și acum nota de plată vine la românii cinstiți: scumpiri, taxe mai mari, investiții blocate, tăieri în sistemul public. Toți trebuie să răspundă. Nu există „nu mai sunt în funcție”, „am fost plecat”, „n-am știut”. Au știut. Au semnat. Au participat. AUR cere deschiderea unei anchete de urgență pentru a analiza toate documentele și toate deciziile luate între 2021 și 2024. Nu putem construi o țară cu cei care au mințit-o în fiecare zi. Și nu vom accepta să ni se ceară sacrificii în timp ce hoții se pensionează liniștiți cu pensii speciale. România nu e contabilul minciunilor voastre electorale. Ați furat viitorul cu acte în regulă. Acum e rândul vostru să plătiți”, încheie Peiu.
Ambasadorul României în SUA, despre Visa Waiver: Ne așteptăm să existe câteva evoluții în perioada următoare
„Suntem în discuții permanent cu noua echipă de la Departamentul pentru Securitate Internă și Departamentul de Stat. A existat aici și o întâlnire la care au participat și reprezentanții Comisii Europene pentru a sprijini orice fel de evaluare ar presupune reintegrarea României în acest program. Nu știm cât va dura, nu există un termen limită, dar știm că România este pe deplin pregătită și complet aliniată tuturor standardelor prevăzute de programul american Visa Waiver. Sigur că lucrăm pe acest dosar și ne așteptăm să existe câteva evoluții în perioada următoare, mă refer la următoarele săptămâni – luni, pentru că nu doar România este în această situație, mai există țări care negociază intrarea în acest program”, spune Andrei Muraru, la Digi 24. Muraru: Noi suntem mai avansați decât alte țări care sunt deja în programul Visa Waiver Întrebat dacă alte țări, precum Cipru, de exemplu, au o altă cale de comunicare cu administrația Trump, Muraru a spus că „fără a vrea să fie arogant”, crede că alții se inspiră de la noi, „pentru că, așa cum vă spuneam, România a îndeplinit pe deplin toate aceste criterii și din punct de vedere al standardelor programului Visa Waiver noi suntem mai avansați decât alte țări care sunt deja în programul Visa Waiver”. De asemenea, România are o rată de depășire a șederii autorizate foarte scăzută. Legea americană spune că rata trebuie să fie de 2%, iar România are puțin peste 1%. „Rămân optimist pentru că știm unde suntem și știm că nu există astăzi niciun fel de impediment, nu există niciun fel de obstacol în ceea ce privește această relație cu criterii de securitate”, a mai spus Muraru.
București, capitala cea mai neatractivă pentru inginerii IT. Care este topul mondial al câștigurilor
București a fost una dintre capitalele lumii în care inginerii software au fost cei mai slab plătiți, în 2024. În Europa, doar Budapesta stă mai prost. IT-iștii sunt mai bine plătiți decât la noi în China, India, Costa Rica sau Mexic. În vânătoarea de talent IT din toată lumea, firmele oferă, pe lângă salariul net, și beneficii suplimentare care pot fi consistente. În România, în luna august 2024, figurau 240.800 angajaţi în IT&C, 82% dintre ei având până în 34 de ani, potrivit datelor Eurostat. Astfel, România se situează pe locul 2 în Europa ca număr de specialişti angajaţi în IT şi pe locul 5 în rândul ţărilor UE ca procent de femei cu studii în IT&C, ce activează ca specialişti IT (29,9%). Dar, salariul anual mediu al unui inginer software în București este de 39.848 dolari, plus 897 dolari în beneficii extra-salariale, așadar un venit anual de peste 40.000 dolari. În acest timp, un inginer software din Bengaluru, India câștigă 35.090 dolari pe an și 5.877 dolari în beneficii, iar în Delli 36.769 dolari, plus 5991 în beneficii, ambele orașe indiene depășind capitala României ca nivel general de compensare. Dintre toate cele 75 de orașe incluse în clasament, Bucureștiul ocupă locul 72 în Europa. Sub București se află doar Budapesta. La polul opus, în topul celor mai bine plătite piețe se află San Francisco și New York .Zurich este piața în afara Statelor Unite ale Americii cel mai bine plătită. Beneficiile suplimentare au fost cele mai ridicate la Paris și Bruxelles, unde au depășit 34.000 dolari. Ce caută IT-iștii din România Conform studiului realizat de o platforma de recrutare online, pentru angajaţii în IT din România, salariul şi beneficiile extrasalariale sunt motivele care îi determină să rămână sau nu la actualul loc de muncă, 55% dintre respondenţi aşteptând o creştere de minim 10% a salariului în acest an. Salariul mediu net pentru un specialist IT junior (0-2 ani experienţă) porneşte de la 800 euro net şi poate ajunge la peste 3.000 euro net, în cazul unui specialist IT senior. Totodată, în topul beneficiilor pe care le primesc la locul de muncă, ca parte din pachetul salarial, se numără program şi mod de lucru flexibil, tichete de masă, acces la servicii medicale private, asigurare medicală, cursuri de specializare şi dezvoltare personală. Pe lângă acestea, angajaţii IT îşi doresc să primească şi al 13-lea salariu, bonusuri de performanţă, suport în certificări profesionale, pensie privată sau acţiuni în companie. Citiți și: România, pe locul 2 în Europa la specialiști IT. Ce salarii primesc și ce caută
Avertismentul ministrului de Finanțe: România riscă o criză severă dacă nu ia măsuri urgente pentru reducerea deficitului
„Noi nu suntem de azi, de ieri, în această situație, noi suntem de cinci ani și am ignorat faptul că suntem în procedură de deficit excesiv și că trebuie să luăm măsuri. Aceste lucruri s-au acumulat, acest decont s-a acumulat în acești ani și acum suntem în poziția în care nu mai putem ocoli sau nu mai putem ignora că trebuie să luăm măsuri. Adică, ca să explic, dacă am face acest lucru, situația economică a României ar fi catastrofală, comparativ cu perioada 2008-2009. Când și atunci nu s-au luat măsuri, am pierdut calificativul de investiții și am avut o devalorizare, o depreciere de aproape 20%”, a spune la Antena 1 Alexandru Nazare. El amintește că măsurile de ajustare „de atunci au fost violente”. „Suntem în acest pericol astăzi și de aceea acest pericol trebuie prevenit. Și mai sunt încă alte două pericole pe care trebuie neapărat să le prevenim. Unul, suspendarea fondurilor europene, care este reală și declanșată și dacă ea s-ar opera, am pierde cel puțin 5 miliarde de euro, raportat la anul viitor și nu mă refer la împrumuturi, mă refer doar la fonduri europene, pe care trebuie să îl evităm, după întâlnirea Consiliului Miniștrilor de Finanțe de marți. Și al doilea lucru, bineînțeles, deschidem renegociarea PNRR-ului, unde încercăm să recuperăm cât mai mult din componenta de împrumut”, a subliniat Nazare. În opinia lui, România trebuie să-și mențină libertatea de decizie economică și libertatea de a se finanța.
Ilie Bolojan susţine creşterea normei didactice: Nu este o tragedie să predai 20 de ore
Invitat la Antena 3 CNN, Ilie Bolojan a susţinut măsura propusă de creştere a normei didactice în învăţământul preuniversitar, considerând că România are unele dintre cele mai reduse norme din Europa: „Am ajuns la 16 ore normă didactică pentru un profesor cu experienţă. În condiţiile în care lucrează 40 de ore pe săptămână, nu e o tragedie să se ajungă la 20 de ore la clasă.” Bolojan a subliniat că, în paralel cu scăderea numărului de elevi, au fost reduse orele de predare, dar performanţele educaţionale nu au crescut. În opinia sa, sistemul a devenit ineficient şi scump, cu multe posturi ocupate de suplinitori sau profesori cu derogări: „Avem peste 30.000 de posturi la plata cu ora, iar orele suplimentare se plătesc dublu. Creşterea normei reduce această povară bugetară.” Oficialul a pus în discuţie şi modul în care sunt acordate bursele de merit, arătând că există discrepanţe între mediile obţinute în clasă şi rezultatele la examenele naţionale: „Avem clase întregi cu bursă de merit, iar la bac iau 5 sau 6. Nu mai ştim ce înseamnă merit. Asta este, din păcate, o formă de fraudă morală.” În final, Bolojan a spus că este nevoie de reguli clare şi aplicate uniform pentru a obţine rezultate mai bune în educaţie şi în societate: „Dacă vrem comportamente corecte, trebuie să stabilim reguli bune, care se aplică tuturor.”