Etichetă: romania

Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: „2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare”

Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, aflat în vizită de lucru la Bruselles, anunţă că 2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare. Conform minstrului, pentru Politica de Coeziune 2021-2027 ”lucrurile se mişcă deja în direcţia bună”. ”Am trimis recent spre analiză o aplicaţie de plată de 2,1 miliarde de euro, iar în scurt timp vom transmite o nouă cerere, în valoare de 500 milioane de euro”, a mai transmis Boloș. După cum ştiţi, avem zilele acestea discuţii tehnice extrem de importante pe două fronturi: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune. Una dintre întâlniri a fost cu Sofia Alves, director DG Regio, şi echipa ei, care au apreciat ritmul susţinut al României din ultimele luni – atât în absorbţia fondurilor europene, cât şi în aplicarea reformelor asumate, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Marcel Boloş. Boloș anunţă o serie de propuneri importante, pe care Comisia a fost de acord să le analizeze, pentru a adapta mai bine investiţiile europene la nevoile reale ale României: am propus alocări suplimentare pentru infrastructura de sănătate, în special pentru oncologie, cardiologie intervenţională şi sistemul naţional de transfuzii; am propus pentru un proiect-pilot de gestionare a deşeurilor în Bucureşti (sectoarele 1 şi 6), cu potenţial de replicare la nivelul întregii capitale; am propus să extindem finanţarea pentru reţelele de apă şi canalizare din localităţile sub 2.000 de locuitori, în acord cu noile directive europene; am propus proiecte-pilot în domeniul mediului, precum consolidarea falezei de la Eforie sau colectarea automată a deşeurilor la Bistriţa; ”România îşi defineşte acum priorităţile pentru anii decisivi care urmează. Avem fonduri disponibile, susţinere europeană şi priorităţi clare. Urmează perioada în care trebuie să demonstrăm că ştim să transformăm banii europeni în proiecte duse la capăt, nu doar începute”, a mai comunicat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. Citiți și: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele

Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația României

Zona euro a avut o creștere economică anuală de 1,2% în primele trei luni ale anului 2025, iar PIB-ul total al Uniunii Europene a avansat cu 1,4%, România având o creștere de 0,5%, conform datelor publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). ”În primul trimestru din 2025, PIB-ul a crescut cu 0,3% atât în zona euro, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene, în raport cu trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului anterior, valoarea PIB-ului a crescut cu 1,2% în zona euro și cu 1,4% în întreaga Uniune Europeană”, a comunicat joi Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat). În ianuarie, experții UE prognozau o creștere economică mai mare cu 0,1%. Irlanda a avut cea mai puternică creștere economică din Uniunea Europeană (10,9%), iar România cea mai redusă (0,5%). Germania a înregistrat o scădere economică de 0,2%, iar Franța a avut o creștere de 0,8%. Valoarea PIB-ului Italiei a avansat cu 0,6%, iar cea a Spaniei cu 2,8%. Conform estimărilor Băncii Centrale Europene, zona euro ar urma să aibă o creștere economică de 0,9% în 2025, de 1,2% în 2026 și de 1,3% în 2027. ”Pe plan mondial, creșterea economică ar urma să se mențină moderată și chiar ar putea scădea. Valoarea PIB-ului mondial ar urma să avanseze cu 3,4% în 2025, același nivel din 2024, și să încetinească la 3,2% în 2026 și 2027”, au transmis experții Băncii Centrale Europene, avertizând asupra tensiunilor comerciale, asupra scăderii cererii și situației de incertiudine geopolitică. Gradul ocupațional a crescut cu 0,3% în zona euro și cu 0,2% în întreaga Uniune Europeană în primul trimestru din 2025, în raport cu trimestrul anterior. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Le Monde: Emmanuel Macron, blocat în propria neputință /Președintele Franței pare SINGUR, deși cere solidaritate VIDEO Merz va reduce birocrația și va stimula activitățile economice /„Armata germană trebuie să devină cea mai PUTERNICĂ din Europa” VIDEO Secretarul general al NATO reiterează sprijinul pentru Ucraina și cere CLARIFICĂRI din partea Kremlinului /„Mingea este în terenul Rusiei” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Producția industrială a scăzut în primul trimestru din 2025. Sunt afectate toate cele trei sectoare industriale / Informații importante INS

Producţia industrială a scăzut în primul trimestru al anului, comparativ cu cel de anul precedent, atât ca serie brută, cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,1%, spun informațiile publicate miercuri de INS. În martie 2025, producţia industrială, serie brută, a crescut faţă de luna precedentă cu 8,8%, datorită creșterilor din industria extractivă (+17,1%) și industria prelucrătoare (+10,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,3%. Ca seria ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,5%, ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,5%) și industriei prelucrătoare (-0,6%). Industria extractivă a crescut cu 5,4%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 4,8%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-5,5%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1,0%. Producţia industrială a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale Ca seria ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 7,6%, potrivit informațiilor mediafax.ro. În primul trimestru al anului, comparativ cu perioada 1 ianuarie-31 martie 2024, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%). Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%). Sursă foto: Mediafax Foto CITIȚI ȘI: PRODUCȚIA industrială din România a scăzut cu 1,8% în primele 11 luni din 2024, anunță INS Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

BNR: Datoria externă a României a depășit 205 miliarde de euro. Cu cât a crescut în primele trei luni ale anului

Banca Națională a României (BNR) a emis miercuri un comunicat de presă în care anunță că datoria externă a crescut, în perioada ianuarie-martie 2025, cu 514 milioane de euro. Astfel, datoria externă a României însumează acum 205,4 miliarde de euro. BNR oferă și structura datoriei externe: datoria externă pe termen lung a însumat 156 881 milioane euro la 31 martie 2025 (76,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,2 la sută față de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2025 nivelul de 48 526 milioane euro (23,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7 la sută față de 31 decembrie 2024. „Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,5 la sută în perioada ianuarie – martie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2025 a fost de 5,7 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2025 a fost de 101,4 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024”, se mai arată în comunicatul BNR. FOTO: Mediafax / Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Apocalipsa nu mai vine. Aprilie, o lună excepţională pentru buget, veniturile au crescut cu 16%, iar guvernul a făcut economii la CHELTUIELI pentru prima dată Ministrul Mediului, despre reorganizarea ROMSILVA: Săptămâna viitoare vom avea o nouă rundă de dezbatere publică Lucian ROMAȘCANU, numit oficial membru din partea României la Curtea de Conturi Europeană Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele

România poate executa silit Gabriel Resources în cazul Roșia Montană. Suspendarea executării hotărârii a încetat

Completul de arbitraj de la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investițiile (ICSID), care judecă cererea de anulare a hotărârii prin care România a câștigat disputa cu Gabriel Resources pentru aurul de la Roșia Montană, oferă statului român posibilitatea de a executa silit compania canadiană, citează Libertatea. Gabriel Resources are datorii de circa 10 milioane de dolari față de România, reprezentând cheltuieli de judecată. Prin procedura de anulare, canadienii au obținut temporar suspendarea executării hotărârii din 8 martie 2024. Tribunalul cu sediul la Washington a acordat o suspendare provizorie la 12 iulie 2024, care a fost menținută în 21 ianuarie 2025. Gabriel Resources nu a prezentat garațiile cerute de justiție Recent, cei trei jurați care judecă noua acțiune a companiei canadiene au confirmat „încetarea suspendării executării hotărârii”. Comitetul de jurați a decis, în 7 martie 2025, să condiționeze menținerea suspendării provizorii a hotărârii, doar în condițiile în care Gabriel Resources va prezenta, în termen de 30 de zile, garanții care să acopere suma de 10 milioane de dolari. Compania minieră, care are în prezent o capitalizare bursieră de circa 20 de milioane de dolari, nu a fost în măsură să ofere garanția solicitată. „Gabriel a prezentat atât României, cât și comitetului mai multe propuneri de bună-credință privind garanția. Cu toate acestea, printr-o decizie datată 7 martie 2025, comitetul a respins măsurile de garantare propuse de Gabriel. Comitetul i-a solicitat acum lui Gabriel să furnizeze, în termen de 30 de zile, o garanție de la o bancă sau de la o parte terță demonstrabil solvabilă, care să acopere costurile și dobânda acumulată. Neprezentarea unei garanții satisfăcătoare în acest termen va duce la revocarea automată a suspendării provizorii”, au transmis, anterior, reprezentanții companiei miniere, potrivit unei comunicări către acționari publicată pe portalul bursei TSX Venture Exchange din Toronto. Sechestrul pe acțiunile RMGC, contestat În paralel, Gabriel Resources a contestat hotărârea Tribunalului Alba din 13 februarie 2025, prin care s-a menținut încheierea Oficiului Registrului Comerțului (ORC) Alba privind instituirea sechestrului asigurător pe acțiunile deținute la societatea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).  Compania canadiană deține peste 80% din capitalul RMGC, 19,3% fiind în proprietatea statului român, prin societatea Minvest Deva. Dosarul va fi judecat, în continuare, la Curtea de Apel Alba Iulia. Canadienii au mai cerut radierea mențiunii ORC Alba din 29 martie 2024, cu privire la pachetul de 13.663.954 de acţiuni, reprezentând 80,68% din capitalul social al RMGC. Sechestrul a fost impus la solicitarea AJFP Alba în perspectiva în care statul român trebuia să recupereze suma de 10 milioane de dolari. „Din modalitatea în care a fost făcută notarea nu rezultă că aceasta vizează o măsură asigurătorie, care are un caracter juridic diferit de un sechestru pur şi simplu, ca măsură execuţională, ce produce alte efecte juridice şi care ar reprezenta un prim pas în executarea silită asupra acţiunilor. Încheierea registratorului şi menţiunea nu reflectă realitatea juridică şi fac publică o situaţie juridică nereală, în sensul că s-ar fi început executarea silită asupra acţiunilor deţinute de Gabriel la RMGC, deşi, în realitate, a fost instituit un sechestru asigurător asupra acestora”, au susținut reprezentanții companiei miniere. În plus, aceștia au mai precizat că „publicarea unor informaţii eronate în Registrul Comerţului, în sensul că acţiunile la RMGC ar fi deja supuse unei executări silite, este un fapt prejudiciabil pentru societate, fiind creată aparenţa unei incertitudini privind dreptul de proprietate asupra acţiunilor”. În concluzie, s-a susținut că a fost admisă o notare a unui act juridic care prezintă numeroase vicii de legalitate. AJFP Alba cere măsuri asigurătorii pentru „conservarea patrimoniului debitorului” AJFP Alba a răspuns că măsurile asigurătorii sunt acte premergătoare executării silite şi au drept raţiune conservarea patrimoniului debitorului şi, pe cale de consecinţă, protejarea creditoarei împotriva riscului de insolvabilitate a acestuia. „Argumentele reclamantei bazate pe articole şi opinii apărute în presă sunt nefondate şi irelevante în cauză, cu atât mai mult cu cât acestea nu constituie poziţia oficială a AJFP Alba. Este necesar ca statul român, prin organele sale competente, să-şi asigure realizarea creanţei stabilită prin hotărârea arbitrală internaţională din 08.03.2024, hotărâre executorie şi obligatorie, astfel că demersurile AJFP Alba în acest sens sunt justificate şi legale”, a mai susținut instituția din Alba Iulia. Confuzii în Registrul Comerţului S-a mai arătat că a fost eliminată orice posibilă confuzie ce ar fi putut-o crea sintagma „sechestru” din menţiunea din 29 martie 2024 înscrisă în Registrul Comerţului, „cu privire la situaţia juridică reală, în sensul că această sintagmă a fost înlocuită cu «sechestru asigurător», care arată, în mod şi mai clar, că este vorba de instituire măsuri asigurătorii sub forma sechestrului asigurător, nu de măsuri de executare silită”. Magistratul de la Tribunalul Alba a afirmat în hotărâre că notarea a fost realizată în vederea asigurării formalităților de publicitate a sechestrului asigurător, pentru a se asigura opozabilitatea acestui fapt. „Fiindu-i prezentat procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile, registratorul nu are competența de a analiza legalitatea intrinsecă sau temeinicia emiterii acestui act ori a actelor care au stat la baza emiterii procesului-verbal de sechestru, astfel că nici nu se justifica solicitarea din partea acestuia pentru depunerea hotărârii arbitrale internaționale pronunțată în dosarul arbitral ori a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii”, a susținut magistratului. În final, instanța a mai statuat că procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile, din 29 martie 2024, este un act administrativ emis de o instituție publică, astfel că acesta se bucură de prezumția de legalitate și este executoriu, cât timp nu a fost anulat în urma parcurgerii procedurii legale. Compania minieră își bazează cererea de anulare a hotărârii ICSID pe o așa-zisă incompatibilitate a celor doi arbitri care au dat câștig de cauză României, Pierre Tercier și Zachary Douglas. Pretențiile Gabriel Resources Potrivit documentului depus la ICSID, arbitrul elvețian Pierre Tercier este acuzat că ar fi avut legături cu casa de avocatură care a reprezentat România în proces și cu arbitrul desemnat de statul român, Zachary Douglas, care ar fi primit cetățenia elvețiană în timpul derulării arbitrajului. Gabriel Resources a cerut, prin cererea inițială de arbitraj, daune de aproape 6 miliarde

Val de aer arctic în România. Cât va mai persista valul de frig

Un val de aer arctic a pătruns în România. Temperatura a coborât până la -7 grade C în unele zone. La peste 1700 de metri altitudine a nins, și pe mai multe drumuri care leagă Transilvania de Moldova a fost nevoie de intervenția utilajelor care au împrăștiat material antiderapant. Valul de frig persistă trei zile, spun meteorologii. Cei care au ajuns ieri pe drumul național 17, ce leagă Transilvania de Moldova, au fost surprinși de ninsoarea puternică. Șoferii au oprit pentru fotografii și o plimbare prin zăpadă, apoi și-au continuat drumul cu atenție. Deși erau îmbrăcați sumar, oamenii nu s-au speriat de temperatura de numai un grad Celsius. A nins abundent și pe Transfăgărășan, unde drumarii lucrează pentru deszăpezire. În aceste condiții, deschiderea șoselei de altitudine a fost amânată pentru finalul acestei luni. La Vârful Omu au fost minus 7 grade de dimineață. În județul Harghita a căzut brumă și s-au înregistrat câteva recorduri de temperatură, la Miercurea Ciuc a fost cea mai rece zi de 12 mai din ultimele decenii. Temperaturile vor rămâne scăzute și în următoarele trei zile, spun meteorologii, potrivit Știrile Pro TV. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele

Orașul din România care interzice fumatul în parcuri, stații de autobuz și baze sportive / La cât se ridică amenzile și care sunt excepțiile

Consiliul Local Cluj-Napoca a adoptat luni hotărârea privind interzicerea fumatului, inclusiv a țigărilor electronice, în stațiile de transport public în comun, în parcurile și bazele sportive. Proiectul de hotărâre a trecut cu 22 de voturi „pentru” și  cu trei abțineri.  În termen de 90 de zile de la adoptare, vor fi amenajate și semnalizate corespunzător locurile în care fumatul va fi permis. Amenzile pentru încălcarea acestor prevederi vor fi cuprinse între 100 și 500 de lei, potrivit informațiilor Antena 3. Care sunt excepțiile de la această prevedere Fac excepție de la această interdicție evenimentele publice aprobate de autoritățile locale, desfășurate temporar în spațiile vizate, precum parcurile sau bazele sportive. Hotărârea locală aduce o restrângere suplimentară față de legea națională, care permite utilizarea produselor alternative de fumat în spațiile deschise, cu excepția locurilor de joacă. Potrivit principiului ierarhiei actelor normative, o hotărâre a autorității locale nu poate impune interdicții care depășesc limitele stabilite de lege. Pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor pe an din cauza consumului de tutun România este una dintre țările europene cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, conform statisticilor europene. Țări, precum Suedia, Finlanda sau Norvegia, ar fi reușit în ultimii ani să reducă drastic numărul fumătorilor, lucru care s-ar datora trecerii de la consumul de țigări clasice la consumul de produse alternative, potrivit informațiilor Digi 24. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, consumul de tutun este principala cauză de deces prevenibilă în lume. Sursa citată a precizat că fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice toxice, iar fumatul pe parcursul unei vieți poate să ducă în medie la scurtarea vieții unei persoane cu cel puțin 10 ani. „Aproximativ un sfert din anii productivi din viață pierduți prin dizabilitate au drept cauză bolile atribuibile consumului de tutun. Pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor pe an din cauza consumului acestuia.  Majoritatea acestor decese – 7,4 milioane – sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Aproximativ 80% dintre aceste decese au loc în țările cu venituri mici și medii”,se arată în analiza făcută de Institutului Național de Sănătate Publică. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Mitul fumatului „mai sănătos” la narghilea, spulberat de un medic ieșean: „Pătrunde în plămâni aceeași cantitate de fum ca la fumatul a 100 de țigări” INS: Exporturile României de produse din tutun au crescut în 2023 la peste 1.6 mld. de euro Diferența dintre zahăr și tutun. Sunt ele la fel de nocive? Ce spun specialiștii Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Dezastrul privind România nu este validat de datele statistice. România a avut CREȘTERE economică, în timp ce 10 țări din UE au avut cădere economică

În ultimii ani, economiile europene s-au confruntat cu crize multiple, începând de la pandemie până la criza energetică și impactul costisitor al războiului din Ucraina. Toate au avut ca efect o criză economică, care a lovit asimetric principalele economii europene. Totuși, cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune. Conform datelor Eurostat, 10 țări din UE27 au avut cădere economică anuală în ultimii 2 ani. Germania, Estonia, Austria și Finlanda în 2023 și 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria și Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria și Finlanda au fost în recesiune tehnică în ultimii 2 ani. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024, ceea ce înseamnă un plus de 46%. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Profiturile mai mari în mediul de afaceri din ultimii ani au permis ca sănătatea financiară să crească în economie. Datele Băncii Naționale a României arată că îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut cu 1 pp, la 2,41%, la finalul anului trecut. România trebuie să continue modelul bazat pe investiții și crearea de locuri de muncă. Fostul premier Marcel Ciolacu a publicat joi un mesaj în care a atașat bilanțul PSD la guvernare. Social-democrații susțin că în timpul guvernării sale din ultimii ani s-au făcut cele mai mari investii publice din istorie, 54 milioane de euro. Tot în această perioadă, PSD spune că s-au construit cei mai mulți kilometri de autostradă, care au fost și dați în folosință. Potrivit datelor PSD, ar fi vorba despre 382 de kilometri de drumuri de mare viteză în plus. Totodată, social-democrații anunță „cea mai mare creștere a salariului mediu net” și susțin că acesta a crescut cu 47%. De asemenea, PSD mai precizează în bilanțul său că a înregistrat și cea mai mare creștere a salariului minim (+76%), precum și cea mai consistentă creștere a pensiilor (+70%). CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu prezintă bilanțul PSD la guvernare: „Știu că vor exista multe critici și mi le asum” Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Profesorul de economie Adrian Mitroi DEMONTEAZĂ “apocalipsa economică”: „N-are nimic de-a face cu realitatea” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele

Nestemata din Tulcea e aproape gata! Cea mai frumoasă sală polivalentă din România a costat 24.000.000 de euro

Polivalenta din Tulcea, considerată de proiectanți cea mai frumoasă din România, a intrat în faza finală a lucrărilor. Investiția a costat 120 de milioane de lei, echivalentul a 24 de milioane de euro. Arena va avea puțin sub 5.000 de locuri. „Nestemata din Tulcea” e aproape gata! Cea mai frumoasă sală polivalentă din România a costat 24.000.000 de euro Construcția Polivalentei din Tulcea a intrat pe ultima sută de metri și acum a început montarea scaunelor. „E un pas important în execuție, care ne apropie de momentul în care sala va fi pregătită să găzduiască competiții și evenimente sportive, la nivel național și internațional”, potrivit constructorului, compania Erbașu. Terenul principal va fi înconjurat de tribune cu o capacitate de 4.670 de locuri. Polivalenta din Tulcea va beneficia și de un teren de antrenament situat la subsol. Lucrările au început pe 31 martie 2022, iar investiția a costat 120 de milioane de lei, echivalentul a 24 de milioane de euro. Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin CNI, iar beneficiarul final este Consiliul Județean Tulcea. Reacția lui Horia Teodorescu Horia Teodorescu a spus că bijuteria de 24 de milioane de euro e o construcție impresionantă și o investiție – etalon pentru municipiul și județul Tulcea. „Am primit semnale din întreg județul privind importanța investițiilor în infrastructura sportivă și am reușit să fim beneficiarii unei astfel de săli, ridicată cu fonduri ale Companiei Naționale de Investiții. Sunt convins că toți tulcenii au urmărit cu atenție evoluția proiectului privind construcția Sălii Polivalente și pot să vă spun că modul profesionist în care a fost implementată această investiție constituie un real motiv de mândrie pentru mine, dar și pentru colegii din Consiliul Județean Tulcea. Este o lucrare de aproximativ 120 de milioane de lei, care prevede realizarea, la Tulcea, a unei săli polivalente la standarde europene, o construcție impresionantă, o investiție – etalon pentru municipiul și județul Tulcea”, a transmis președintele Consiliului Județean Tulcea. Se descrie ca fiind un băiat vesel, pasionat de fotbal și este cel mai tânăr membru din echipa ProSport. Răzvan studiază la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și a absolvit Liceul Teoretic Victoria din București. A terminat un curs de dicție, unde a făcut comentariu sportiv … citește mai mult

Nicușor Dan recunoaște meritele PSD-PNL: România a fost mult timp o ţară stabilă. Faptul că şi-a dublat PIB-ul în 10 ani, cred că este un argument bun

„România a fost mult timp o ţară stabilă şi faptul că şi-a dublat PIB-ul în 10 ani, cred că este un argument foarte bun. Trebuie doar să stabilizăm politic şi sunt sigur că o să continue să vină investiţii străine în România”, spune Nicuşor Dan, la evenimentul Romanian Business Leaders Summit 2025. Fostul lider al USR este de părere că România „a avut o politică externă predictibilă” și, în același timp, „inactivă”. „Cred că e evident pentru toată lumea că România a beneficiat din prezenţa asta în Uniunea Europeană, a avut o politică externă predictibilă, ceea ce e bine, a avut o politică externă inactivă, ceea e rău. Dar România trebuie să fie prezentă în structurile Uniunii Europene, trebuie să fie prezentă în procesul de decizie”. Cât despre economia europeană, Nicușor Dan afirmă că „a făcut câțiva pași înapoi în ultimii 20 de ani”. „Şi dacă suntem acum la un forum economic, România trebuie să fie prezentă în discuţiile cu privire la competitivitate pentru că suntem într-o competiţie economică globală. Europa, din păcate, a făcut câţiva paşi înapoi în ultimii 20 de ani şi trebuie să fim parte din discuţia în cadrul Uniunii Europene pe competitivitate”, conchide candidatul independent la președinție. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele