Francisc, Papa care a schimbat destine și în România. Povestea simplă a lui Matei pe Otopeni
Matei avea doar 16 ani când l-a întâlnit pe Papa Francisc pe aeroportul din Otopeni, în 2019, când Suveranul Pontif a vizitat România pentru prima și ultima oară. A reprezentat unul dintre cele mai frumoase momente din viața mea, cu atât mai mult cu cât nu credeam că voi avea parte de privilegiul de a fi binecuvântat de însuși Sfântul Părinte, spune simplu Matei. În timp ce așteptau să aterizeze avionul, unul dintre ofițerii de la pază mi-a spus mi-a strâns mâna și mi-a spus, băiete, astăzi e o zi mare, vei da mâna cu Papa, își amintește Matei. M-am simțit plin de entuziast, de bucurie, de emoții constructive și multă încredere în Dumnezeu. Șase ani mai târziu, momentul a rămas la fel de viu și de special în sufletul său, povestește cu emoție Matei. Iar Papa Francisc i-a oferit și un cadou. Mi-a dat o cruciuliță și după aceea a plecat mai departe. O mai am și acum. Vestea morții Papei Francisc l-a întristat pe Matei. Tânărul se roagă acum alături de întreaga lume catolică. Deși eram conștient că sănătatea lui în ultima perioadă este destul de pleca precară, trăgeam veste că va lupta. Matei a ajuns student la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din București. Citiți și: Ce a scris Papa Francisc în TESTAMENT despre înmormântarea sa. Vaticanul a făcut publice ultimele dorințe ale Suveranului Pontif Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Sfânta Lumină a ajuns la București. Lumina va fi trimisă în toate BISERICILE din România
Sfânta Lumină a fost aprinsă la Mormântul Învierii Domnului din Ierusalim, sâmbătă, în jurul orei 14.3o. Și în acest an, Lumina Sfântă a fost adusă, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de la București la Chișinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei. Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală, în jurul orei 20.00, de către Patriarhul Daniel. Apoi lumina va fi oferită tuturor delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenţi la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”. Sfânta Lumină nu se coboară în fiecare an la aceeași oră, dar se coboară întotdeauna la Vecernia Paștilor – și numai atunci când la Sfântul Mormânt se roagă creștinii ortodocși, scrie agenția de știri Basilica.ro. Sfânta Lumină va ajunge în întreaga lume de la Ierusalim, inclusiv în România. „Aducerea și oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor parohiilor din cuprinsul Patriarhiei Române constituie, așadar, atât o mărturie a unității ecleziale, cât și o manifestare a bucuriei pascale împărtășite cu ocazia marelui praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos”, precizează Biserica Oortodoxă Română, într-un comunicat de presă. Întâiul miracol al creștinătății Inaugurată de Patriarhul Daniel în anul 2009, tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în Sâmbăta Mare continuă și în Anul Centenar al Patriarhiei Române. Lumina Sfântă, un miracol al ortodoxiei Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paște la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12.30 și 14.30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an și care, în primele minute, nu frige. Lumina este adusă credincioșilor de Patriarhul Ierusalimului, mai spune sursa citată. Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt polițiști civili, care nu sunt creștini. De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii. Martori la Miracol din toate confesiunile După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil și brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de polițiști în prezența martorilor care aparțin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt și pătrunde în prima încăpere, în Capela Îngerului, însoțit – conform tradiției – numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului și îngenunchează în fața lespedei. Ulterior, după rugăciune, cei prezenți în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăștie în mici bucăți. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra. Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă și a o așeza în două cupe de aur. Apoi se întoarce în Capela Îngerului și aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese și împarte lumina credincioșilor. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Anunț crucial privind producția de gaze a României în primele două luni din 2025. Ce s-a întâmplat cu importurile / Anul 2027, considerat un vârf de lance
Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2025, de 1,26 milioane tone echivalent petrol, cu 23.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,9%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). CNSP estimează, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). Pe de altă parte, în primele două luni din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 23% – plus 255.200 tep – faţă de perioada ianuarie-februarie 2024, până la 462.700 de tone echivalent petrol, potrivit informațiilor agerpres.ro. Producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027 Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, potrivit sursei citate, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producţie de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%). În ceea ce priveşte importurile, se aşteaptă o tendinţă de reducere, cu un ritm mai pronunţat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanţă cu avansul producţiei, prin intrarea în exploatare a unor noi capacităţi, luând în considerare şi o menţinere a tranzitului către pieţe externe. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă Reamintim că prosumatorii sunt îndemnați să oprească invertoarele de Paște dacă pleacă de acasă, apel adresat și firmelor care au instalate panouri solare. Îndemnul aparține Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) și a fost luată ca urmare a scăderii consumului de sărbători. Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică. Aceștia au început să creioneze scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție. Cum se va echilibra sistemul Cele două reactoare de la Cernavodă vor rămâne deschise, a anunțat ministrul Energiei. De asemenea, producția de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi redusă în zilele de Paște, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paște, când consumul de curent din țară este așteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanță, potrivit unui anunț făcut marți de autorități după Comandamentul energetic. „Conform bunei tradiții pe care o avem la Ministerul Energiei, ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere și că vom ține permanent lumina aprinsă în casele românilor. Mai ales de Paște. Din acest motiv, joia trecută am organizat un comandament energetic în care am analizat mai multe scenarii și am creat planuri de acțiune”, a spus Sebastian Burduja. CITIȚI ȘI: Alertă ENERGETICĂ înainte de Paște. Prosumatorii, îndemnați să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă / Scenarii și planuri de acțiune ANPC anunță un amplu control la furnizorii de ENERGIE electrică. Ce vizează inspectorii lui Piedone Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Constructorii români din Italia s-au întors în România să termine A1, segmentul Sibiu – Pitești
Constructorul italian WeBuild face progrese semnificative pe șantierul Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1), aducând 108 utilaje și 480 de muncitori, inclusiv români întorși din diaspora, potrivit Profit.ro. Secțiunea Pitești-Curtea de Argeș, cu o lungime de 30,35 km, se apropie de finalizare. Webuild SPA execută ultimele lucrări înainte de deschiderea circulației pe tronsonul de 14,65 km dintre nodul rutier Băiculești și Curtea de Argeș, programată pentru sfârșitul lunii viitoare. Anul trecut, a fost deja deschisă circulația pe aproximativ jumătate din această secțiune, între Bascov și nodul rutier Băiculești. Din mai 2025, se estimează că va fi posibilă circulația pe autostradă de la Curtea de Argeș la București, pe o distanță de aproximativ 140 km. Pe secțiunea 3 a A1, care include cel mai dificil și important tronson de autostradă din România, sunt mobilizați 300 de muncitori și peste 80 de utilaje. Acest număr urmează să crească odată cu deschiderea de noi puncte de lucru. Autorizație pentru tunelul Poiana A fost deja emisă și Autorizația de Construire pentru tunelul Poiana, de pe Autostrada Sibiu-Pitești (A1). Este cel mai lung tunel de pe această autostradă și va fi construit pe Secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni).(…) Cele două galerii vor fi forate cu tehnologie TBM. Antreprenorul italian este mobilizat în șantier și desfășoară acum lucrări pregătitoare pentru construcția zonelor de acces a instalației TBM. Tunelul Poiana va avea: Două galerii cu câte două benzi pe sens; Galeria pe calea 1: 1.780 m (sens Sibiu – Pitești); Galeria pe calea 2: 1.778,11 m (sens Pitești- Sibiu) a anunțat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: România, Marea Neagră și Europa nu sunt prioritare pentru Trump
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, profesorul universitar, analistul și geopoliticianul Dan Dungaciu a enumerat provocările geopolitice cu care se confruntă Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump. Potrivit acestuia, România și regiunea Mării Negre nu se regăsesc printre prioritățile administrației Trump, într-un moment în care marile dosare globale tensionează agenda de la Washington. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dungaciu: „Se discută chestiuni grave, care îl pot costa președinția pe Trump” Profesorul Dungaciu a explicat că în numele președintelui american se duc negocieri importante, care implică Moscova, Iranul sau capitale europene și care pot influența decisiv finalul mandatului. „Sunt chestiuni grave, adică se duc emisarii lui Trump peste tot: se duc la Moscova, se duc în Iran, ajung la Paris, discută chestiuni totuși grave, care ar putea să-l coste pe Trump președinția”, a declarat el în emisiune. Principalul risc? Un nou „Vietnam” geopolitic, în cazul în care războiul din Ucraina se prelungește fără o soluție clară: „Un Afganistan, un Vietnam, o Ucraină transformată în Vietnam înseamnă sfârșitul administrației Trump și eșecul președinției”, mai spune Dungaciu. Dungaciu: „Trump vrea să închidă dosarele fierbinți pentru a se concentra pe altele” În viziunea analistului, Trump își dorește o degrevare de conflictele externe care i-ar putea destabiliza mandatul. „Spectrul Afganistanului din 2002-2003 este acolo, în fața administrației Trump, și el vrea să rezolve aceste probleme în așa fel încât să se ocupe de altele”, a afirmat Dungaciu. Această abordare explică și intențiile administrației de a reduce prezența militară americană în anumite regiuni, inclusiv în Europa de Est. România, prinsă în categoria „și altele” În ceea ce privește România, mesajul este unul clar și tranșant: nu suntem pe lista scurtă a priorităților Casei Albe. „România și, iertați-mă, Marea Neagră și Europa în general sunt chestiuni care apar mai degrabă la „și altele””, a concluzionat Dungaciu. Într-un context în care SUA sunt preocupate de Orientul Mijlociu, relațiile cu Rusia și gestionarea finalului de război din Ucraina, regiunea noastră rămâne marginalizată strategic. Iar acest lucru ridică întrebări serioase despre poziția și influența României în raport cu partenerul său strategic. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Surpriza de care a avut parte Sergio, un italian venit să studieze MEDICINĂ în România. Credeam că aici e periculos, am venit cu prejudecăți
Sergio, un student italian la Medicină, a petrecut șase luni în București în cadrul programului Erasmus și a descoperit un sistem medical care l-a surprins plăcut. Deși venise cu prejudecăți, a fost impresionat de echilibrul dintre teorie și practică, dar și de atmosfera din universitate. Experiența din România i-a schimbat nu doar perspectiva profesională, ci și pe cea personală. De ce a ales România El spune că a ales România din dorința de a explora un sistem educațional diferit și de a ieși din rutina vieții studențești din orașul său natal, Brindisi. Decizia de a studia la București a fost influențată de posibilitatea de a susține cursurile și examenele în limba engleză, dar și de reputația pe care o are UMF „Carol Davila”. „Mi s-a părut alegerea ideală, atât din perspectiva calității învățământului, cât și a frumuseții orașului”, a declarat Sergio pentru Libertatea.ro. Chiar dacă avem multe în comun cu Italia, pentru studentul din Brindisi trecerea la stilul de învățare românesc nu a fost ușoară. Obișnuit cu un ritm flexibil și studiu teoretic acasă, Sergio a resimțit intens programul zilnic care combina ore teoretice cu practică medicală directă în spitale. „La început a fost obositor, dar cu timpul am ajuns să apreciez echilibrul oferit. Este un sistem de învățământ excelent”, afirmă el. Printre materiile preferate, a enumerat Psihiatria și Neurologia, datorită componentei practice extinse și a contactului direct cu pacienții – „Interacționăm constant cu pacienți reali, analizăm cazuri, punem întrebări – este o experiență valoroasă și diferită față de ce am trăit în Italia”. O diferență esențială față de sistemul italian remarcată de Sergio este modelul mai eficient de la noi, în care se studiază o singură materie la un moment dat, ceea ce, în opinia sa, ajută la o învățare mai concentrată și mai profundă. „În Italia, 90% din timp este dedicat teoriei și foarte puțin practicii, un dezechilibru grav, mai ales în domeniul medical”, consideră el. Totodată, a observat o atitudine mai deschisă din partea profesorilor români, deși consideră că uneori sunt „prea permisivi”. În ceea ce privește infrastructura medicală, Sergio admite că anumite spitale ar avea nevoie de îmbunătățiri. Viața socială și provocările culturale Pe plan social, experiența Erasmus a fost una pozitivă. Sergio a legat prietenii cu studenți internaționali și a participat la evenimente care i-au oferit amintiri memorabile. „Între studenții Erasmus se creează rapid o comunitate – e ca o mică familie”, mărturisește el. Integrarea în rândul studenților români a fost însă mai dificilă, din cauza diferențelor de program și de limbă. De asemenea, adaptarea la stilul de viață local nu a fost lipsită de provocări: mâncarea și lipsa mării i-au dat cele mai mari bătăi de cap. Crescut în sudul Italiei, lângă mare, Sergio recunoaște că „apa și gusturile italiene” i-au lipsit cel mai mult – „Italia și România joacă în două ligi diferite când vine vorba de gastronomie”. A ajuns să primească frecvent pachete din țară și și-a dezvoltat abilități de gătit proprii pentru a se adapta la viața cotidiană în București. Ca planuri de viitor, chiar dacă este din Italia și a studiat Medicina la București, Sergio intenționează să profeseze în Germania, pe care o consideră ideală pentru un medic aflat la început de drum. Sfatul lui pentru alți tineri? „Știu că poate fi înfricoșător la început, când doar te gândești la această posibilitate. Eu sunt o persoană foarte atașată de casă și care suferă din cauza distanței, așa că la început și eu am stat mult pe gânduri, dar credeți-mă că merită absolut! Este o experiență care îți schimbă viața și te întorci acasă un om mai bun și mai matur”. CITEȘTE ȘI: Experiența unei studente din Italia în România: „Este o țară minunată, păcat că este subapreciată” Cum au reușit trei studenți din Italia să câștige 50.000 de euro la LOTO cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce schemă au aplicat Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Cum s-a schimbat la față învățământul românesc datorită digitalizării. Cu bune, cu rele, nu mai este ca pe vremea noastră
În ultimul deceniu, digitalizarea educației a devenit o prioritate globală, iar România nu a făcut excepție. De la implementarea platformelor online până la integrarea unor tehnologii avansate de învățare și evaluare, tranziția către un sistem educațional digitalizat este un proces complex, care aduce cu sine atât provocări, cât și oportunități semnificative. Hai să vedem drumul parcurs de România în ultimii zece ani în ceea ce privește digitalizarea educației, provocările cu care s-a confruntat, dar și oportunitățile pe care le aduce acest proces pentru viitorul educațional al țării. Digitalizarea educației în România, de la începuturi Tranziția către digitalizarea educației în România a fost un proces treptat, marcat de inițiative sporadice și de o serie de proiecte pilot, unele eșuate lamentabil. În România, au fost implementate câteva măsuri pentru a integra tehnologia în învățământul preuniversitar și universitar. Totuși, dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, a unor platforme educaționale accesibile și a unui cadru legislativ coerent a fost lentă, iar digitalizarea nu a fost uniformă la nivel național. Un moment de cotitură a fost criza sanitară globală din 2020, care a forțat autoritățile să adopte rapid soluții digitale pentru continuarea procesului educațional în condițiile restricțiilor impuse de pandemie. În această perioadă, școlile și universitățile din România au fost nevoite să migreze într-un timp record către învățământul online, iar acest proces a adus în prim-plan atât lacunele infrastructurii educaționale, cât și potențialul educației digitale. Provocările digitalizării educației în România Unul dintre cele mai mari obstacole în calea digitalizării educației în România este inegalitatea în accesul la tehnologie. În timp ce în orașele mari și în școlile private elevii și cadrele didactice au avut acces la echipamente adecvate și conexiuni de internet rapide, în mediul rural și în școlile din zonele defavorizate, acest acces a fost limitat. Aceasta a dus la o diferențiere semnificativă în calitatea educației, pe măsură ce elevii din mediul rural au fost dezavantajați în fața colegilor lor din mediul urban. Conform unui raport al Comisiei Europene, aproximativ 40% dintre elevii din zonele rurale din România nu aveau acces la internet de mare viteză, iar un procent considerabil nu dețineau laptopuri sau tablete, iar acest lucru a făcut învățământul online mult mai dificil. În acest context, una dintre cele mai mari provocări ale digitalizării educației în România este reducerea acestei prăpastii digitale și asigurarea accesului egal la tehnologie pentru toți elevii, indiferent de locația sau statutul lor economic. Un alt punct critic în procesul de digitalizare a educației în România este pregătirea insuficientă a cadrelor didactice pentru utilizarea eficientă a tehnologiilor educaționale. Chiar dacă în ultimii ani au fost organizate diverse cursuri și programe de formare, multe dintre acestea nu au reușit să ajungă la toți profesori sau să răspundă necesităților lor reale. Mulți profesori din mediul rural nu aveau pregătirea necesară pentru a folosi platforme online sau pentru a crea materiale didactice digitale interactive. Ba mai mult decât atât, lipsa unei instruiri continue și a unui sistem de suport tehnic eficient în școli a făcut ca digitalizarea să fie, adesea, privită mai degrabă ca o obligație birocratică decât ca o oportunitate de îmbunătățire a procesului educațional. Astfel, succesul digitalizării depinde în mare măsură de capacitatea cadrelor didactice de a învăța și de a aplica noile tehnologii într-un mod eficient. Resistența la schimbare Deși tinerii din România sunt, în general, mult mai deschiși către tehnologie, unele cadre didactice și autorități educaționale au manifestat o reticență față de implementarea pe scară largă a digitalizării. Acest lucru este cauzat adesea de lipsa de încredere în eficiența tehnologiilor educaționale, precum și unei mentalități conservatoare care vede educația ca pe un domeniu în care schimbările rapide sunt percepute ca riscante. În plus, unele voci susțin că învățământul digitalizat poate reduce calitatea interacțiunilor directe între profesori și elevi, ceea ce poate avea un impact negativ asupra dezvoltării cognitive și sociale a tinerelor generații. În acest sens, digitalizarea educației a întâmpinat o opoziție fermă, care s-a materializat, de exemplu, în refuzul unor cadre didactice de a adopta platformele online pentru cursuri sau evaluări. Chiar și în cadrul unor școli care dispun de tehnologie adecvată, s-a observat o utilizare insuficientă a acesteia în activitățile de zi cu zi. Despre protecția datelor și securitatea cibernetică Digitalizarea educației aduce cu sine inclusiv provocări legate de protecția datelor personale ale elevilor și profesorilor. În contextul în care tot mai multe platforme și aplicații sunt utilizate pentru învățarea online, securitatea cibernetică devine o preocupare majoră. Atât datele elevilor, cât și materialele educaționale create și distribuite digital sunt expuse riscului de atacuri cibernetice, iar acest lucru poate afecta încrederea în utilizarea pe scară largă a platformelor digitale în educație. În acest sens, autoritățile trebuie să dezvolte un cadru legislativ clar și eficient privind protecția datelor în mediul digital educațional, pentru a preveni utilizarea incorectă a informațiilor personale și pentru a asigura o experiență educațională sigură și responsabilă. Ce oportunități există, de fapt Una dintre cele mai mari oportunități oferite de digitalizarea educației este extinderea accesului la educație de calitate, indiferent de locație sau statutul economic. În trecut, elevii din mediul rural aveau acces limitat la resurse educaționale și la profesori de specialitate, dar învățământul online și platformele educaționale digitale permit acum ca acești elevi să participe la cursuri și să aibă acces la materialele didactice de care au nevoie. Acest lucru poate ajuta la reducerea disparităților educaționale și la crearea unui sistem de învățământ mai echitabil. În plus, digitalizarea permite accesul rapid la resurse educaționale online de calitate, cum ar fi cursuri, tutoriale, platforme de învățare colaborativă și biblioteci digitale. Elevii pot învăța într-un ritm propriu, având la dispoziție resurse care nu erau disponibile în mod tradițional. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, competențele digitale sunt esențiale pentru integrarea în piața muncii și pentru participarea activă în societate. Digitalizarea educației contribuie la formarea unor tineri care sunt mai bine pregătiți pentru provocările viitorului, învățând să folosească tehnologiile în mod eficient. De asemenea, profesorii beneficiază de o mai bună formare în utilizarea tehnologiilor educaționale, ceea ce le permite să creeze un mediu de învățare
Avertismentul lui Ilie Bolojan: Statul român CHELTUIE mai mult decât își permite. Asta înseamnă risipă și lipsă de eficiență
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a vorbit la podcastul Friendly Fire despre problemele structurale din sistemul public românesc, criticând modul în care statul gestionează banii contribuabililor. Potrivit acestuia, principala cauză a crizei bugetare este cheltuiala excesivă și ineficientă. „Cauza principală sunt cheltuielile prea mari pe care statul le face, ceea ce înseamnă risipă, înseamnă lipsă de eficiență, înseamnă instituții prea multe, înseamnă, în unele cazuri, personal supradimensionat, înseamnă birocrație și înseamnă suprapuneri de activitate. Această boală se acumulează de foarte multe ori”. Șeful statului a subliniat că România nu este singura țară cu astfel de probleme, dar faptul că deficitele bugetare mari au devenit cronice arată că statul român suferă de o boală veche și netratată. „Nu suntem singurul stat în această situație, dar deficitele mari, cronice de ani de zile, arată că la noi problema nu este o chestiune simplă, ci a fost un efect acumulat de mulți ani de zile. Și deci, exemplul medical pe care l-am dat este ca la un pacient care știe că are o boală – aceasta este o boală de-a noastră, de bază – și care are două posibilități: să o trateze la timp, până boala nu ajunge într-un stadiu terminal, este într-o fază incipientă. Și asta am propus și am susținut întotdeauna. Oamenii politici responsabili atacă problemele până nu devin de neatacat și degenerează”, a spus Ilie Bolojan. În opinia sa, România are două opțiuni: o restructurare ordonată și suportabilă din punct de vedere social sau o criză gravă, forțată de contextul economic și lipsa de reacție. „Avem varianta să ne tratăm la timp, deci să facem o restructurare ordonată, în așa fel încât costurile sociale și măsurile să fie rezonabile și decente. Sau avem a doua variantă: să amânăm, să mergem la medic mai târziu, boala să se agraveze și să ajungem să fim tratați în urgență”, a conchis președintele interimar al României. Foto: captură video – YouTube: Friendly Fire CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Ilie Bolojan compară România cu o MAȘINĂ cu două volane: unul la Cotroceni și unul la Palatul Victoria
Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a explicat în cadrul podcastului Friendly Fire că echilibrul și progresul României depind de colaborarea dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. El a comparat sistemul politic românesc cu „o mașină care are două volane”. „Am mai spus, nici în politică, nici în management, în general, nu există soluții magice, oameni care rezolvă toate problemele. Dumneavoastră, care sunteți oameni experimentați, știți că țara noastră este ca o mașină care are două volane. Există un volan la Cotroceni, deci un centru de putere la Cotroceni, prin președintele României, cu tot ce înseamnă instituțiile din coordonarea lui. Există un al doilea centru de putere, cel de-al doilea volan, la Palatul Victoria, care înseamnă Guvernul și majoritatea parlamentară”, a spus Bolojan. El a explicat că momentele în care „România a progresat cu viteze mai mari” au fost acelea în care „cei doi șoferi s-au sincronizat și au condus mașina în aceeași direcție, în tandem”. În schimb, „în anii în care cele două puteri au fost pe contre, nu cred că lucrurile s-au întâmplat așa cum ar fi trebuit”, a adăugat șeful statului. Bolojan a subliniat că viitorul apropiat va aduce provocări serioase pentru România și că „stabilitatea și colaborarea nu este o opțiune, va fi o necesitate”. „Dacă nu va fi o colaborare, lucrurile vor degenera din punct de vedere economic și, deci, nu există o soluție salvatoare ca o singură persoană la Cotroceni sau la Palatul Victoria, sau în vreun minister, să rezolve lucrurile. Ai nevoie de oameni dedicați, de echipe puternice. Este ca și în managementul privat. Nu poți de unul singur, așa și aici”, a conchis Bolojan. Foto: captură video – YouTube: Friendly Fire CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: „Un președinte adevărat nu ne dezbină, ne unește. Crin Antonescu este acela”
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a vorbit într-un mesaj postat pe facebook, despre menirea unui adevărat lider politic, care nu este aceea de a se război cu ceilalți politicieni, ci de a face totul pentru oameni. Burduja l-a dat exemplu de lider adevărat pe Crin Antonescu, despre care spune că ar fi un tipar de președinte potrivit pentru România, deoarece „nu caută un dușman politic, ci servește o cauză comună.” Candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, și-a anunțat, duminică după-amiază, cele două mari direcții strategice pe care se va axa programul său politic: reconcilierea cetățenilor cu instituțiile statului și agenda internațională. „Într-o campanie electorală se folosesc, uneori prea ușor, cuvinte mari: luptă, război, victorie. Dar adevăratul război al unui lider politic nu este cu alți politicieni. Nu e cu adversarii de moment sau cu cei care ridică vocea mai tare. E cu neîncrederea care s-a adâncit în societate. Cu sentimentul că suntem tot mai departe unii de alții, într-o țară care ar trebui să ne adune, nu să ne separe. Pentru că da, divizarea României servește unui scop. Și nu e al nostru. O societate care nu mai are încredere în ea însăși devine o societate mai ușor de manipulat. O societate care nu mai crede în nimeni devine o societate fără repere, fără direcție. Iar cine alimentează această ruptură — prin discurs, prin strategie, cu mult cinism și fără dragoste de țară — face, conștient sau nu, jocul adversarilor României. Fie ei dinăuntru sau din afară.” „România nu se poate ridica cu lideri care vor totul pentru ei și nimic pentru România” „Crin Antonescu a spus-o răspicat și a spus-o foarte bine: nu candidează ca să învingă pe cineva, ci ca să repare ceea ce este de reparat. Nu caută un dușman politic, ci servește o cauză comună. Și asta îl face diferit. Nu are nevoie de dușmani ca să fie relevant, așa cum au toți ceilalți. România nu se poate ridica cu lideri care vor totul pentru ei și nimic pentru România. Nici cu “lideri mesianici” care promit că schimbă totul singuri, peste noapte. România are nevoie de construcție, de solidaritate, de încredere, de seriozitate. Are nevoie de un președinte care știe că nu are toate răspunsurile, dar e gata să le caute, împreună cu noi toți. Crin Antonescu este acel președinte. Tocmai pentru că nu participă la jocul divizării, pentru că nu caută vinovați și dușmani închipuiți, ci răspunsuri și soluții, pentru că refuză logica adversității permanente. Un președinte adevărat nu ne dezbină. Nu ne promite minuni. Nu fuge de răspundere. Un președinte adevărat ne unește. Înainte, împreună! Pentru România și români.” România a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 Începând din 4 aprilie, cei 11 candidați își vor prezenta viziunea pentru țară, într-o competiție politică reluată după anularea scrutinului din 2024. Campania se va încheia pe 3 mai, iar primul tur de scrutin va avea loc pe 4 mai. Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi, turul doi va fi organizat pe 18 mai. Dintre cei 11 candidați, 7 se află la a doua încercare, unii dintre ei figurând și pe buletinele de vot anulate anul trecut. Printre ei se numără George Simion, Cristian Terheș, Elena Lasconi, Silviu Predoiu și Sebastian Popescu. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: START campaniei electorale. 11 candidați în cursa pentru Palatul Cotroceni. 7 dintre ei nu sunt la prima încercare Prioritățile programului prezidențial al lui Crin Antonescu: „RECONCILIEREA cetățenilor cu statul și agenda internațională” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele