UE are un nou Viktor Orbán și este tot vecin cu România. Bulgaria amenință să blocheze sancțiunile împotriva Rusiei
Radev și-a reiterat poziția în finalul acesta de săptămână în Parlamentul de la Sofia, unde a fost întrebat dacă este pregătit să se opună formal noului pachet european. „Nu doar că sunt pregătit – o voi face”, a răspuns premierul, susținând că are obligația să apere „interesul național” al Bulgariei. Cele două nume pe care Sofia le vrea eliminate Bulgaria condiționează sprijinul pentru sancțiuni de eliminarea Patriarhului Chiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse și unul dintre cei mai vocali susținători ai războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, precum și a lui Vagit Alekperov, miliardarul care a fondat grupul petrolier Lukoil. Radev susține că nu îl apără pe Chiril ca persoană, ci instituția pe care acesta o conduce. Premierul a invocat legăturile istorice și religioase dintre Bulgaria și Rusia și s-a opus extinderii conflictului politic în sfera religioasă. Chiril ar urma să fie vizat de interdicția de a intra în Uniunea Europeană și de înghețarea eventualelor active deținute în blocul comunitar. Patriarhul a justificat în mod repetat invazia Rusiei și a susținut discursul Kremlinului privind presupusul caracter „sfânt” al războiului. UE a încercat să îl sancționeze și în 2022, dar măsura a fost blocată atunci de guvernul condus de Viktor Orbán. Miza de trei miliarde de euro din jurul Lukoil În cazul lui Alekperov, argumentele Sofiei sunt în primul rând economice. Lukoil controlează rafinăria Neftochim Burgas, singura rafinărie din Bulgaria și o infrastructură strategică pentru alimentarea țării cu carburanți. Statul bulgar a instalat un administrator special la rafinărie în noiembrie 2025, după ce sancțiunile americane împotriva Lukoil au pus sub semnul întrebării continuarea operațiunilor companiei. Potrivit Euronews, grupul rus ar fi formulat pretenții de aproximativ trei miliarde de euro în legătură cu preluarea controlului asupra activelor sale din Bulgaria. Radev susține că includerea lui Alekperov pe lista UE ar putea compromite negocierile cu grupul petrolier și ar echivala cu o decizie prin care Bulgaria „s-ar împușca singură în picior”. Premierul a avertizat și că rafinăria din Burgas se confruntă cu dificultăți în achiziționarea petrolului. Instalațiile fuseseră construite pentru procesarea țițeiului rusesc de tip Urals, iar folosirea unor sortimente mai grele a produs, potrivit acestuia, uzură accelerată, blocaje tehnice și creșterea costurilor. Guvernul bulgar încearcă în paralel să obțină o înțelegere extrajudiciară cu Litasco, companie din grupul Lukoil. Italia ridică și ea obiecții în cazul Patriarhului Chiril Bulgaria nu este singurul stat care are rezerve față de sancționarea liderului Bisericii Ortodoxe Ruse. Italia a transmis că dorește continuarea discuțiilor înainte de a accepta introducerea Patriarhului Chiril pe lista neagră. Poziția Romei ar reflecta preocupările Vaticanului privind precedentul creat prin sancționarea conducătorului unei importante Biserici creștine. Spre deosebire de Sofia, Italia a formulat însă o „rezervă” diplomatică și nu a amenințat explicit cu folosirea dreptului de veto. De ce trebuie ajuns la un acord până pe 15 iulie Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni pe 9 iunie. Măsurile vizează veniturile obținute de Rusia din energie, sectorul financiar și piața criptomonedelor, exporturile de tehnologii utilizate de industria militară, flota-fantomă rusească și, pentru prima dată, unele importuri de pește. Propunerea mai include restricții privind intrarea în UE a foștilor combatanți ruși care au participat la invadarea Ucrainei. Bruxelles-ul încearcă să ajungă la un acord până pe 15 iulie. În lipsa unei decizii, plafonul de preț aplicat petrolului rusesc transportat pe mare ar urma să fie recalculat automat. Creșterea recentă a prețului petrolului Urals ar putea determina majorarea plafonului, oferind Moscovei venituri suplimentare. Comisia a propus, pentru evitarea acestui scenariu, menținerea unui plafon fix de 44 de dolari pe baril până în ianuarie 2027. Rolul lui Orbán, preluat de Radev Timp de mai mulți ani, Viktor Orbán a fost liderul european care a întârziat sau a blocat cel mai frecvent sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul financiar pentru Ucraina. Situația s-a schimbat după ce Orbán a pierdut puterea, iar noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, a adoptat o poziție mai cooperantă față de Bruxelles. Inclusiv opoziția Ungariei față de sancționarea Patriarhului Chiril a fost retrasă, permițând introducerea numelui acestuia în noua propunere. Blocajul nu a dispărut însă, ci pare să se fi mutat în Bulgaria. Radev, fost președinte al Bulgariei, a demisionat din funcție la începutul anului pentru a intra în politica de partid. Formațiunea sa a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, iar el a devenit premier pe 8 mai. Reuters îl descrie drept un politician eurosceptic, cunoscut pentru pozițiile favorabile refacerii relațiilor cu Moscova, pentru opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei și pentru criticile la adresa sancțiunilor. Un singur stat poate bloca întreaga Uniune Sancțiunile externe ale UE au nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Astfel, chiar dacă celelalte 26 de guverne susțin un pachet, opoziția unui singur stat este suficientă pentru a împiedica adoptarea lui. Din 2011, statele membre au folosit veto-ul în 48 de dosare privind politica externă, bugetul sau extinderea Uniunii. Ungaria a fost responsabilă pentru 21 dintre aceste blocaje, iar Polonia pentru șapte. România, Bulgaria și Cipru au utilizat și ele regula unanimității cel puțin o dată. Disputa reaprinde dezbaterea privind eliminarea sau limitarea unanimității în politica externă. Experți ai Institutului Max Planck au argumentat că un veto folosit prin încălcarea gravă a principiului solidarității europene ar putea fi considerat juridic irelevant. Deocamdată însă, orice modificare amplă a regulilor s-ar lovi tot de opoziția statelor care văd dreptul de veto ca pe ultima garanție a influenței lor în interiorul Uniunii.
Rumen Radev îi cere lui Trump ca SUA să permită călătoriile fără viză pentru cetățenii bulgari
Noul premier al Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat miercuri faptul că a avut un apel telefonic cu președintele american Donald Trump și că a adus în discuție problema călătoriilor fără viză pentru cetățenii bulgari în SUA. „În conversația mea cu președintele american, am ridicat cu insistență problema eliminării cerințelor de viză ale SUA pentru cetățenii bulgari și mă aștept ca această chestiune să fie luată în considerare de urgență”, a spus Radev înainte de ședința de guvern, potrivit Reuters. Radev a mai menționat faptul că a vorbit la telefon și cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. „Avioanele cisternă ale armatei americane sunt staționate la Aeroportul Vasil Levski din Sofia – partenerul și aliatul nostru strategic. Acestea se află acolo în urma unei decizii a Ministerului Apărării de a rămâne până la sfârșitul lunii mai. Mă aștept ca partea americană să solicite prelungirea șederii lor la aeroportul din Sofia. În acest sens, ieri am avut o convorbire telefonică cu secretarul american al apărării și, ulterior, cu președintele Trump”, a mai spus Radev, potrivit presei bulgare. În cadrul declarațiilor de presă, el a anunțat și planul guvernului privind reforma administrativă, anunțând înființarea unui Consiliu pentru Reformă Administrativă. Obiectivul acestui organism este acela de a îmbunătăți eficiența și de a reduce cheltuielile publice fără a provoca concedieri în masă sau a slăbi capacitatea administrativă.
Alegeri Bulgaria. Rumen Radev a primit mandatul de a forma un nou guvern. Care este componența viitorului cabinet
Rumen Radev a prezentat joi viitorul cabinet, după ce a primit mandatul din partea președintei Bulgariei, Iliana Iotova, să formeze un nou guvern. Partidul său, Bulgaria Progresistă, a obținut 44,6% din voturi la scrutinul din luna aprilie, respectiv majoritatea locurilor în parlamentul de 240 de locuri. Acest lucru îi va permite lui Radev să conducă primul guvern de un singur partid din Bulgaria în aproape trei decenii, un impuls pentru stabilitatea politică după alegeri repetate. Potrivit presei de la Sofia, noul guvern va avea patru vicepreședinți. Din cabinetul lui Radev vor face parte Velislava Petrova-Chamova și Galab Donev, care vor prelua funcțiile de miniștri ai afacerilor externe și, respectiv, ai finanțelor. Printre prioritățile acestora se numără adoptarea rapidă a unui nou buget,stabilirea unui plafon al datoriei pentru a asigura plățile pentru pensii și salarii și recuperea fondurilor UE neîncasate. Rumen Radev devine, astfel, primul fost președinte care preia funcția de premier după ce a demisionat din cea mai înaltă funcție din Bulgaria. Anterior, Radev a câștigat de două ori alegerile prezidențiale, în 2016 și 2021. Potrivit Novinite, în contextul în care acum are funcția de premier, se așteaptă ca Radev să exercite un control puternic asupra executivului, în special asupra apărării și politicii externe, concentrându-se în același timp pe controlul inflației și reforma judiciară.
Politico: Cu Orbán ieșit din scenă, cine ar putea fi următorul obstrucționist șef al UE?
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, relatează Politico , citând surse. Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul. Cu toate acestea, notează publicația, Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” și mai mulți potențiali noi „spoilers” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce un împrumut de 90 de miliarde de euro. Printre aceștia: Prim-ministrul slovac Robert Fico . Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie. Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului; Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar. Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.
Bulgaria se aliniază planului Trump pentru Ucraina
Prim-ministrul Rossen Jeliazkov s-a declarat în favoarea noului demers al administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Oficialul bulgar și-a exprimat public sprijinul deplin pentru planul de pace propus de președintele american. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe X, liderul de la Sofia a transmis că Bulgaria „apreciază și susține eforturile președintelui american de a realiza o pace dreaptă, durabilă și sustenabilă”. Premierul bulgar nu a formulat nicio rezervă publică față de planul american. Bulgaria și-a clarificat poziția. Europa lucrează la un nou plan În timp ce Sofia și-a clarificat public poziția, guvernele europene rămân profund divizate asupra acestui plan. Ucraina, Franța, Germania și Regatul Unit lucrează deja la o contrapropunere comună, iar documentul american va fi dezbătut luni, la summitul UE-Uniunea Africană de la Luanda. Inițiativa lui Donald Trump impune condiții de securitate, teritoriale și politice semnificative. Propunerea cere Ucrainei să-și modifice Constituția pentru a renunța definitiv la aderarea la NATO, în timp ce Alianța s-ar angaja oficial să nu accepte niciodată primirea Kievului. De asemenea, NATO ar promite să nu desfășoare trupe în Ucraina. Iar armata ucraineană ar fi limitată la un efectiv maxim de 600.000 de militari. Planul lui Trump mai include cedarea către Rusia a unor teritorii încă neocupate de armata rusă și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Context energetic complicat Tot pe X, premierul bulgar a anunțat la începutul lunii noiembrie că a avut „o discuţie productivă cu preşedintele Ucrainei” privind securitatea energetică regională și situaţia la Marea Neagră. Întâlnirea cu Zelenski a vizat şi oportunităţile oferite de instrumentul european SAFE. Jeliazkov a reafirmat cu această ocazie că „Bulgaria rămâne un partener de încredere al Ucrainei”. Însă poziţia Bulgariei pe scena relaţiilor economico-energetice şi de securitate externă reflectă o ambivalență tot mai explicită. În ceea ce priveşte grupul Lukoil, autorităţile de la Sofia au adoptat recent un set de măsuri care arată că ţara încearcă să se echilibreze între sprijinul faţă de Ucraina şi protejarea propriilor interese naţionale. Decizii cu impact asupra Ucrainei Guvernul bulgar a aprobat modificări legislative ce ar permite numirea unui administrator comercial special pentru rafinăria Lukoil de la Burgas. Operaţiunea ar da statului control suplimentar asupra activelor grupului, în contextul sancţiunilor americane şi britanice impuse companiei ruse. Însă președintele Rumen Radev s-a opus ferm și a respins prin veto legea, argumentând că modificările „subminează statul de drept”. El a avertizat că acestea ar putea expune statul bulgar unor costuri și despăgubiri semnificative în viitor și ar încălca prevederi constituționale. Anterior, Radev blocase transferul a 100 de vehicule blindate din Bulgaria către Ucraina. El a motivat că transportoarele sunt necesare pentru securitatea frontierei bulgare, potrivit datelor furnizate de The Insider.