Etichetă: rusia

Ucraina solicită CIO o anchetă internă după incidentul cu voluntara rusă de la deschiderea Jocurilor Olimpice

Oficialul acuză că incidentul – în care voluntara rusoaică, Anastasia Kucherova, a condus delegația Ucrainei la Milano Cortina, purtând pancarta Ucrainei – este contrar principiilor sportului internațional și solicită declanșarea unei anchete interne în cadrul Comitetului Olimpic Internațional (CIO), potrivit Ukrainska Pravda.  „Faptul că CIO a ales un cetățean rus pentru a purta steagul principal este dezonorant. Este ceva care depășește orice principiu moral sau uman. Nici nu-mi pot imagina ce i-a trecut prin capul persoanei din cadrul CIO care a văzut că această rusoaică a depus cererea și i-a aprobat-o”, a declarat Heorhii Tykhyi. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina a subliniat că, în practica sportivă internațională, țările aflate în război sunt, de obicei, ținute separate pentru a evita contactul direct. Oficialul este de părere că permiterea rusoaicei de a însoți delegația Ucrainei încalcă spiritul Cartei Olimpice. Femeia care a purtat pancarta Ucrainei în deschiderea Jocurilor Olimpice de la Milano Cortina este o voluntară de origine rusă, stabilită în Milano. Femeia a luat această decizie pentru a-și arăta sprijinul față de Ucraina. Sportivi ruși și bieloruși vor concura cu propriul steag la Paralimpice Purtătorul de cuvânt a comentat, de asemenea, faptul că șase sportivi ruși și patru sportivi belaruși vor concura la Jocurile Paralimpice din 2026 sub steagurile naționale ale țărilor lor. „Din păcate, aceasta nu este singura rușine care vine din partea sportului național în aceste zile. Privim acest lucru cu mare îngrijorare și combatem foarte activ aceste încercări de a «acoperi» crimele de război ale Rusiei. Cea mai recentă a fost decizia olimpică de a permite participarea unor sportivi sub steagul Rusiei. O altă decizie rușinoasă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe. Purtătorul de cuvânt a mai precizat că Andrii Sybiha, ministrul Externelor din Ucraina s-a adresat deja ambasadorilor ucraineni, instruindu-i să ia legătura cu oficialii tuturor țărilor care ar putea asista la ceremonia de inaugurare a Jocurilor Paralimpice, îndemnându-i să se abțină din a participa la deschidere. „Este rușinos ca acest steag, sub care au fost comise 185.000 de crime de război în ultimii patru ani, să fluture la Jocurile Paralimpice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.

Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina

Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.

The Economist: Statele Unite discută cu Rusia despre construirea unui centru de date pe bază de energie nucleară și a unui tunel sub Strâmtoarea Bering

Înainte de întâlnirea de anul trecut din Alaska, Rusia a pregătit ceea ce a descris ca fiind „cea mai mare înțelegere” din domeniul economic pentru președintele SUA, în valoare de 12 trilioane de dolari, în schimbul ridicării sancțiunilor, potrivit The Economist . După cum scrie The Economist, promisiunile de îmbogățire au fost mult timp în centrul strategiei liderului rus Vladimir Putin. 15.08.2025 Russian President Vladimir Putin and U.S. President Donald Trump pose on a podium on the tarmac after they arrived to attend a meeting at Joint Base Elmendorf-Richardson in Anchorage, Alaska, the United States. Sergey Bobylev / Sputnik Potrivit publicației, înainte de întâlnirea lui Putin cu președintele american Donald Trump din august, a fost pregătit un memoriu pentru Consiliul de Securitate Națională al Rusiei, în care se explica cum să i se vândă lui Trump „cea mai mare înțelegere”. Din aprilie anul trecut, Kirill Dmitriev, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei, s-a întâlnit de cel puțin nouă ori cu Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump. Persoane apropiate familiei Trump au discutat, de asemenea, despre achiziționarea de participații la active energetice rusești. În plus, partea americană discută cu Rusia despre posibile tranzacții cu metale rare, petrol și gaze în Arctica, posibilitatea realizării unui centru de date cu energie nucleară, unui tunel sub strâmtoarea Bering și restituirea activelor de 5 miliarde de dolari ale Exxon Mobil. Conform relatărilor din presă, pachetul total a fost evaluat la 12 trilioane de dolari în schimbul relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei. Cu toate acestea, The Economist notează că majoritatea propunerilor au avut ca scop atragerea interesului lui Trump, în timp ce beneficiile economice reale ar fi mult mai mici. Chiar și conform celor mai optimiste previziuni, venitul anual real al firmelor americane nu ar fi depășit 340 de miliarde de dolari – doar o fracțiune din trilioanele promise. Publicația subliniază că acceptarea unei astfel de oferte ar însemna, în mod efectiv, investiții în redresarea economiei Rusiei și pregătirea Kremlinului pentru viitoarele războaie. Pentru Washington, acordul ar fi mai degrabă o capcană periculoasă decât un beneficiu real. Întâlnirea din Alaska 15.08.2025 Russian President Vladimir Putin and U.S. President Donald Trump shake hands during a joint news conference following their meeting at Joint Base Elmendorf-Richardson in Anchorage, Alaska, the United States. Sergey Bulkin / Sputnik Conform relatărilor, pe 15 august 2025, Trump s-a întâlnit cu Putin la Anchorage, Alaska, pentru a discuta despre războiul din Ucraina. Inițial, au existat speranțe că întâlnirea va ajuta la ajungerea rapidă la acorduri și chiar la organizarea de discuții directe între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În realitate, însă, negocierile au stagnat și până în prezent nu s-au înregistrat progrese tangibile.

După Germania, Polonia vizează și Rusia. Varșovia pregătește o cerere de despăgubiri pentru crimele din era sovietică

Bartosz Gondek, directorul unui institut creat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, spune că ancheta va fi mult mai amplă decât cea despre brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din timpul Războiului Rece în care Polonia a rămas sub influență sovietică, informează Financial Times. Polonia, principala țintă a atacurilor cibernetice rusești O astfel de revendicare ar putea crește tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia îl acuză pe Vladimir Putin că intensifică războiul hibrid. Guvernul lui Tusk mai susține că Polonia este, în prezent, cea mai vizată țară de atacuri cibernetice rusești și a reținut mai multe persoane suspectate că ar fi spionat pentru Rusia. Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma cerută Rusiei ar putea depăși suma cerută Germaniei în 2022. El spune că echipa sa, formată din aproximativ 10 istorici și cercetători, se lovește de obstacole mai mari decât în cazul dosarului german și descrie ancheta ca „un proiect pe termen lung”. Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, iar multe documente ar fi fost falsificate sau distruse în perioada sovietică. PiS îl acuză pe Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania În paralel, cererea Poloniei către Germania rămâne nerezolvată și continuă să stârnească dispute, inclusiv în interiorul țării. Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost închisă din punct de vedere juridic după al Doilea Război Mondial. Între timp, partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) susține că Tusk nu a făcut suficient pentru a încerca să forțeze Berlinul să plătească. Coaliția pro-UE a lui Tusk a înlocuit PiS la guvernare în 2023. Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a spus că partidul său a intenționat întotdeauna să formuleze la o dată ulterioară și o cerere împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă acum să folosească nemulțumirile față de Moscova pentru a abate atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane. „Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia este, în esență, o încercare de a evita problema de fond: responsabilitatea încă nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT. „Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale lui, nu va fi nicio surpriză să-l vedem pe Tusk acumulând cinic capital politic, oriunde poate”, prin cererea de despăgubiri rusești, a adăugat el. Putin promovează o versiune revizionistă a istoriei Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri ai armatei poloneze și civili au fost executați la scurt timp după ce Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia. Totuși, parlamentul Rusiei a recunoscut în cele din urmă, în 2010, că liderul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderile de la Katyn. După invazia Ucrainei, în 2022, Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, care a vizat și Polonia. În 2023, președintele de atunci al parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, șeful arhivelor federale ale Rusiei, Andrei Artizov, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de a lucra cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge acuzația. Paweł Machcewicz, istoric polonez, spune că Tusk urmărește probabil două obiective politice prin solicitarea unui „raport estic” despre crimele sovietice. În primul rând, guvernul ar vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să arate opiniei publice că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a spus Machcewicz. Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să preseze Berlinul în privința despăgubirilor. „Până în ziua de azi, statul german nu a plătit despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Nawrocki luna trecută, într-un discurs la Auschwitz. Deși respinge cererea Poloniei, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent câțiva pași de conciliere: a susținut ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și a sprijinit returnarea unor artefacte poloneze jefuite. „Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare adecvate față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rog să înțelegeți că nu numim aici nicio sumă, dar vă rog să fiți siguri că guvernul german, pe care îl conduc, este pe deplin conștient de responsabilitatea sa istorică față de vecinul nostru Polonia”.

Război în Ucraina, ziua 1.454. Trump îl avertizează pe Zelenski, UE face cadou Kievului 90 de miliarde de euro

Războiul din Ucraina a intrat marți, 17 februarie 2026, în a 1.454-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina trebuie să negocieze și să ajungă la un acord „rapid”. Între timp, negociatorii ruși, ucraineni și americani urmează să înceapă marți o nouă rundă de discuții la Geneva, notează AFP. „Să vină la masa negocierilor rapid” „Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor și rapid”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor la bordul Air Force One, în cursul unui zbor spre Washington. Între timp, Consiliul UE a decis că va adopta următoarea tranșă de împrumut, în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat Ucrainei. Împrumutul va fi aprobat, în mod simbolic, în data de 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea războiului din Ucraina. Pachetul urmează să fie aprobat în cadrul unei reuniuni a consiliului pentru Afaceri Generale. „Pachetul legislativ necesar pentru acordarea Ucrainei unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor sale financiare pentru 2026 și 2027 este de așteptat să primească aprobarea finală în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE din 24 februarie. Ucraina va primi aceste fonduri necesare în cel de-al doilea trimestru al anului”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub condiția anonimatului, pentru sursa citată. Oficialul a adăugat că pachetul va apărea pe agenda Consiliului Afacerilor Generale al UE din data de 24 februarie. Aprobarea pachetului necesită un vot majoritar din partea statelor membre UE. Decizia privind împrumutul comun a fost luată încă din decembrie anul trecut. Suma ar urma să acopere două treimi din nevoile Ucrainei în perioada 2026-2027, atât în domeniul bugetar, cât și în cel al Apărării. Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat propunerea de a acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea cheltuielilor militare și bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front

Ungaria și Slovacia au rămas fără petrolul rusesc. De ce s-au oprit livrările prin conducta Drujba

Ungaria și Slovacia sunt ultimele țări din Uniunea Europeană care mai primesc petrol rusesc prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost însă oprite după raidul aerian din 27 ianuarie, care a avariat conducta, potrivit ministrului ucrainean de externe, notează The Moscow Times. În luna februarie nu au existat livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, a relatat Bloomberg. În ianuarie, fluxurile au avut o medie de aproximativ 150.000 de barili pe zi. Prin comparație, media zilnică a livrărilor în primele două luni ale anilor 2022–2025 a fost de aproximativ 200.000 de barili pe zi. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat săptămâna trecută că ramura sudică a conductei Drujba a fost lovită în timpul atacului rusesc din 27 ianuarie, publicând fotografii cu ceea ce a descris drept conducta în flăcări. „Știm că partea ungară se pregătește din nou să se plângă de problemele legate de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Nu putem decât să le recomandăm să se adreseze «prietenilor» lor de la Moscova cu aceste fotografii”, a scris el pe platforma X. Luni, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că nu a reluat tranzitul din motive politice, afirmând că el și ministrul economiei din Slovacia au cerut Croației sprijin pentru a asigura aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Adria. „Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni permite importul de petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris Szijjártó pe X. „Securitatea aprovizionării energetice a unei țări nu trebuie să devină niciodată o problemă ideologică. De aceea ne așteptăm ca Croația, spre deosebire de Ucraina, să nu pună în pericol securitatea aprovizionării cu petrol a Ungariei și Slovaciei din motive politice.” Szijjártó a precizat că derogarea de la sancțiunile UE acordată Ungariei și Slovaciei le permite să importe petrol rusesc pe mare în cazul întreruperii livrărilor prin conducte. Totuși, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor maritime de țiței rusesc în decembrie 2022, iar derogarea pentru cele două state fără ieșire la mare se aplică doar livrărilor prin conducte. Conducta Adria pornește de la coasta Adriaticii din Croația către Ungaria, permițând ca petrolul adus cu petrolierele să fie transportat spre interiorul continentului. Până în prezent, Budapesta a respins apelurile repetate ale Bruxellesului de a diversifica sursele de aprovizionare prin creșterea livrărilor via Adria din partea exportatorilor non-ruși. Guvernul premierului Viktor Orbán a susținut anterior că Adria nu are capacitatea necesară pentru a acoperi nevoile Ungariei și că taxele de tranzit mai ridicate impuse de Croația fac transportul neviabil din punct de vedere comercial. În octombrie 2025, Szijjártó a acuzat Croația că „încearcă să profite de războiul din Ucraina”. Ministrul economiei din Croația, Ante Šušnjar, a declarat atunci că acuzațiile repetate ale Ungariei privind taxele excesive și capacitatea insuficientă a conductei sunt „100% neadevărate”. „Este doar o scuză pentru a cumpăra petrol rusesc. Nu avem nicio problemă în a asigura livrările. Putem fi pregătiți în câteva minute”, a declarat el pentru Politico. Analiștii spun că Budapesta a arătat puțină voință politică pentru a renunța treptat la petrolul rusesc. Ilona Gizińska, expertă în Ungaria la Center for Eastern Studies, a afirmat că cel mai problematic aspect al unei astfel de decizii ar fi impactul asupra bugetului de stat, în condițiile în care deficitul Ungariei se apropie de 4,6% din PIB. În timp ce importurile UE de țiței rusesc au scăzut de la 26% în 2021 la aproximativ 3%, Ungaria și-a crescut dependența de la 61% la 86%, potrivit analiștilor. Slovacia rămâne complet dependentă de importurile de petrol rusesc.

Maia Sandu afirmă că ar trebui să existe o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei: Nu doar Republica Moldova este vizată de ele

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă în acest weekend la Conferința de Securitate de la Munchen, un eveniment în cadrul căruia au loc discuții despre viitorul alianței transatlantice, relațiile diplomatice și războiul din Ucraina. Într-o declarație pentru Deutsche Welle (DW) România, lidera de la Chișinău a subliniat că este nevoie de o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei, întrucât „ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat”. „Eu îmi doresc ca cetățenii noștri să fie în siguranță și îmi doresc ca prezentul și viitorul țării noastre să fie decis de moldoveni, nu de forțe străine, maligne, și de aceea am abordat inclusiv subiectul războiului cognitiv, războiul pentru mințile și inimile oamenilor, și am spus că aici trebuie să lucrăm împreună”, a declarat Maia Sandu pentru sursa citată. Maia Sandu: Republica Moldova nu este unica țintă a atacurilor hibride ale Moscovei Aceasta a mai punctat faptul că Republica Moldova nu este singura țintă a acestor atacuri hibride ale Moscovei și că acțiuni de sabotaj sunt și în alte state UE. „Așa cum este o coaliție a voinței ca să ajute Ucraina, așa ar trebui să existe o coaliție a voinței ca să ne apărăm de aceste atacuri hibride, pentru că nu este doar Republica Moldova vizată de ele, și pentru că ele vor deveni tot mai complexe și mai dificil de abordat. Există mai multe soluții, și la nivel bilateral avem cooperări, dar cred că și la nivelul Uniunii Europene și chiar dincolo de acest format putem să lucrăm împreună (…) Vedem acțiuni de sabotaj nu doar în Republica Moldova, dar inclusiv și în statele UE. Să putem să creștem reziliența în domeniul securității cibernetice. Deci pe toate aceste dimensiuni putem lucra împreună și sunt sigură că tot mai multă lume înțelege pericolul și vom găsi aceste soluții”, a mai afirmat Maia Sandu pentru DW România. În cea de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la Munchen, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a continuat discuțiile despre securitatea Republicii Moldova, despre reziliența țării și a societății la amenințările externe și despre parcursul european. Lidera de la Chișinău a avut întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, dar și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović, potrivit unui comunicat emis de Președinția Republicii Moldova.

Stubb: Imperialismul și expansiunea sunt înscrise în ADN-ul lui Putin și al Rusiei

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate securității globale, scrie The Guardian. Liderul de la Helsinki a subliniat că, indiferent de evoluția războiului din Ucraina, amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Europa nu va dispărea, deoarece este una de natură structurală. Într-un ton diplomatic, Alexander Stubb a făcut referire la discuțiile recente privind regiunea arctică și la interesul strategic tot mai mare manifestat de marile puteri. El a menționat că, dacă evoluțiile geopolitice recente vor conduce la o prezență mai puternică a NATO în Arctica, atunci obiectivele de securitate ale Alianței vor fi consolidate. Președintele Finlandei a anunțat că NATO va desfășura exerciții militare majore în regiune, menite să transmită un semnal clar privind capacitatea de descurajare și angajamentul față de securitatea aliaților, inclusiv în proximitatea Groenlandei. Imperialismul Rusiei și amenințarea asupra Europei Întrebat dacă Rusia reprezintă o amenințare militară directă pentru Europa, Stubb a declarat că Moscova nu va testa Articolul 5 al NATO, care prevede apărarea colectivă. El a subliniat că descurajarea funcționează, mai ales datorită capacităților militare solide ale statelor de pe flancul estic. „Există un motiv pentru care descurajăm. Țări precum Finlanda, Polonia, Turcia și Ucraina au un rol-cheie în securitatea Alianței”, a afirmat liderul finlandez. Stubb s-a declarat în acord cu poziția premierului danez Mette Frederiksen, avertizând că, după încheierea conflictului din Ucraina, riscurile de securitate nu se vor reduce pentru Europa, Asia Centrală sau Caucazul de Sud. Potrivit acestuia, natura expansionistă a Rusiei va continua să genereze instabilitate regională. Mesajul transmis la München este unul clar: Europa trebuie să rămână vigilentă, iar NATO să-și consolideze capacitățile defensive, deoarece imperialismul rus rămâne o provocare majoră pentru securitatea continentală.

Regiunea Donețk, atacată de 28 de ori în 24 de ore: cinci morți, inclusiv un copil

Cele mai grave lovituri au avut loc în zona orașului Kramatorsk, unde patru dintre victime și-au pierdut viața după ce o locuință a fost distrusă de un atac direct. „Inamicul a atacat Kramatorsk de 11 ori. Patru persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar patru au fost rănite. Rușii au vizat o locuință privată”, a transmis Ministerul de Interne ucrainean, citat de Interfax-Ukraine. Trei frați uciși În urma atacului, un băiat de 8 ani, cei doi frați gemeni ai săi de 19 ani și un vecin în vârstă de 63 de ani au murit. Mama copiilor și bunica acestora au fost rănite și au fost preluate de echipele de intervenție. Loviturile au continuat și în alte localități din districtul Kramatorsk. În satul Cerkaske, un civil a fost ucis, iar alți doi au fost răniți după ce o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit zona. Alte trei persoane au fost rănite în Malotaranivka, tot în urma unui atac cu dronă. Atacuri nocturne devastatoare Trei civili au fost răniți și în Drujkivka, un oraș din aceeași zonă. Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a lansat nouă atacuri asupra orașului, dintre care cinci cu bombe aeriene ghidate de tip UAB-250. În Kramatorsk, o casă a fost distrusă complet, iar o conductă de gaz a fost avariată. Locuința lovită în Kramatorsk a fost distrusă aproape complet. Salvatorii au intervenit pentru a scoate victimele dintre dărâmături și pentru a stinge incendiile izbucnite după impact. Evacuări din calea frontului Șeful Administrației Militare Regionale, Vadîm Filashkin, a prezentat bilanțul atacurilor în dimineața zilei de vineri, precizând că bombardamentele au vizat mai multe localități din districtele Pokrovsk, Kramatorsk și Bahmut. În total, localitățile din regiunea Donețk au fost atacate de 28 de ori în ultimele 24 de ore. Pe lângă victimele umane, mai multe locuințe au fost avariate în Sloviansk, Raihorodok, Mykolaivka, Andriivka și în alte comunități din apropierea liniei frontului. Autoritățile au anunțat că 151 de persoane, inclusiv 29 de copii, au fost evacuate din zonele expuse atacurilor.

CFR Cluj are oferta pe masă de la miliardarii ruși. Ce jucător din echipa lui Ioan Varga este cerut în străinătate

CFR Cluj este pe val: are 7 victorii la rând în Liga 1 și tocmai a eliminat Rapidul din Cupa României. Cu asemenea rezultate, nu-i de mirare că pentru jucătorii antrenați de Daniel Pancu încep să curgă ofertele, scrie PROSPORT. Finanțatorul Ioan Varga are pe masă o propunere de transfer pentru unul dintre titulari venită din Rusia. Ce a decis Varga În ultima etapă de campionat, CFR a trecut la pas de „U”, câștigând unul dintre cele mai încinse derby-uri din istoria recentă a Clujului. Potrivit PROSPORT, după meci, Matei Ilie a fost cerut în Rusia, pe adresa grupării „feroviare” venind o ofertă concretă de transfer. Krylia Sovetov Samara a pus pe masă suma de 900.000 de euro pentru fundașul central al CFR-ului. Însă, răspunsul patronului Ioan Varga a fost categoric – Matei Ilie nu pleacă pe acești bani, mai ales că rușii vor să facă plata în mai multe tranșe. În plus, se pare că nici jucătorul nu a fost prea încântat de varianta unui transfer în Rusia. La 23 de ani, Matei Ilie este titular incontestabil în defensiva ardelenilor, cu 29 de meciuri jucate în acest sezon, trei goluri și trei pase decisive. Are o cotă de piață estimată la aproximativ 1,7 milioane de euro „Într-adevăr, am primit o ofertă de 900.000 de euro pentru Matei Ilie. Dar suma este prea mică pentru pretenţiile noastre. Matei Ilie va rămâne la echipă până în vară. Este decizia mea”, a reacţionat Varga. Cine este noul star de la CFR Pe de altă parte, se pare că finanțatorul CFR-ului este încântat de un alt tânăr de perspectivă, Lorenzo Biliboc. Îl consideră viitorul star al echipei și speră ca în curând să atragă atenția marilor cluburi europene. „De la meci mă așteptam la mai mult, dar cea mai frumoasă surpriză a fost Biliboc. Va fi următorul jucător care va pleca pe bani mulți. Următorul Louis Munteanu. Îmi place foarte mult. Are viteză, explozie. Este cel mai bun tânăr jucător din România. Trebuie să nu uităm că are doar 18 ani. Mi-au tot spus despre el că are calități și am cerut să-l lase să joace cât mai mult, să-l vedem. Mereu voi promova și jucători tineri”, a spus Varga. Întrebat cât costă acum Lorenzo Biliboc, în opinia sa, patronul din Gruia a răspuns: „Am dat puțini bani pentru el, nici nu știu cât. Mie nu-mi place să fac eu prețuri pe jucători, dar fără 5 milioane de euro n-aș discuta cu nimeni, în acest moment. Dar, vedem ce face în viitor, el va mai crește”. RECOMANDAREA AUTORULUI: FC Argeș și CFR Cluj, în SFERTURILE Cupei României. Rapid e eliminată. Cum au motivat giuleștenii: „Unde se duce el să vaccineze oile arată mai bine” Nelu Varga, primă de mii de euro pentru Daniel Pancu și fotbaliștii lui pentru victoria din CFR-U Cluj. „Mi s-a blocat telefonul de la mesaje”