Serviciul militar de informații ucrainene a atacat cibernetic, paralizând o companie logistică din Rusia
„Aceasta nu a fost o perturbare, a fost o cădere completă a infrastructurii lor digitale”, a declarat o sursă pentru Kyiv Post. Operațiunea, realizată împreună cu echipa de hackeri BO Team, a fost desfășurată în dimneața zilei de sâmbătă și a dezactivat peste 700 de computere și servere, a șters peste 1.000 de conturi de utilizatori și a distrus sau criptat aproximativ 165 terabytes de date esențiale. Operațiunea a inclus și blocarea sistemelor de control al accesului, supraveghere video și stocare de date. În plus, pe site-uri au fost publicate mesaje care marchează Ziua Forțelor Armate. Surse din cadrul serviciului de informații au susținut că acțiunea a fost un mesaj care să reamintească că „apărătorii Ucrainei luptă pe toate fronturile, inclusiv în spațiul cibernetic”. Eltrans+ este una dintre cele mai importante companii de logistică din Rusia, gestionând marfă internă și internațională pentru peste 5.000 de companii și transportând, printre altele, bunuri supuse sancțiunilor și componente electronice pentru industria de apărare. Anterior, hackerii ucraineni au vizat un furnizor de internet din Siberia. În urma unei operațiuni desfășurate în iunie, compania Orion Telecom a suferit pierderi de 66 de milioane de ruble și întreruperi ale infrastructurii esențiale.
Norvegia cumpără submarine și rachete în fața intensificării activității forțelor ruse în regiune
Norvegia, țară vecină cu Rusia, va comanda două noi submarine germane, „absolut esențiale” pentru descurajare, și rachete cu rază lungă de acțiune, a anunțat vineri guvernul, scrie Le Figaro. Oslo comandase deja în 2021 patru submarine de la furnizorul german Thyssenkrupp Marine Systems (tkMS), subliniază Ministerul Apărării într-un comunicat. Primul ar trebui livrat în 2029. „Norvegia este o națiune costieră și maritimă, iar submarinele sunt absolut esențiale pentru apărarea țării noastre. Observăm o creștere a activității forțelor ruse în Atlanticul de Nord și Marea Barents”, a declarat ministrul apărării Tore O. Sandvik, citat în comunicat. „În calitate de și urechi> ale NATO în nord, este necesară o capacitate mai mare de a ne arăta prezența, de a supraveghea și de a descuraja în zonele noastre învecinate. În acest context, submarinele sunt absolut indispensabile”. Costul este unul ridicat: pentru a finanța această achiziție, guvernul propune o majorare a bugetului cu 3,9 miliarde de euro, precizând că „prețul unitar al submarinelor și al sistemelor lor de armament” a crescut din cauza major[rii costului materiilor prime critice și al echipamentelor de apărare. Într-un comunicat separat, Ministerul Apărării a anunțat, de asemenea, achiziționarea de rachete cu rază lungă de acțiune, în valoare de 19 miliarde de coroane. Aceste arme vor permite atingerea, „cu mare precizie”, a țintelor aflate la distanțe de până la 500 de kilometri, a subliniat ministrul. Rusia și țara nordică împărtășesc în nordul îndepărtat 198 de kilometri de frontieră terestră, precum și o frontieră maritimă în Marea Barents.
Summitul India-Rusia 2025: Puncte-cheie din declarația comună Modi-Putin
Președintele rus Vladimir Putin le-a mulțumit președintei Droupadi Murmu, prim-ministrului Narendra Modi și oficialilor indieni pentru primirea călduroasă oferită delegației ruse la New Delhi, potrivit India Today. El i-a mulțumit, de asemenea, premierului Modi pentru cina privată de ieri seara, subliniind relația personală puternică dintre cei doi lideri. În declarațiile sale de la Summitul India-Rusia 2025, Putin a reafirmat disponibilitatea Moscovei de a continua furnizarea neîntreruptă de combustibil pentru a sprijini economia în creștere a Indiei, numind cooperarea energetică un pilon central al parteneriatului bilateral. El a evidențiat și o schimbare majoră în cooperarea economică, anunțând că 96% din tranzacțiile comerciale India-Rusia sunt acum decontate în monedele naționale, marcând o îndepărtare importantă de plățile denominate în dolari. Putin a spus că această tranziție reflectă o coordonare financiară tot mai strânsă și o rezistență crescută în comerțul bilateral. Declarațiile au venit în contextul în care cele două țări au analizat cooperarea strategică mai largă în domeniile comerțului, investițiilor și securității, stabilind direcția pentru o colaborare mai profundă în mai multe sectoare. Foaia de parcurs strategică „Viziunea 2030” India și Rusia au convenit asupra unui plan detaliat pentru cooperare economică pe termen lung, cu accent pe creșterea comerțului, coproducție și co-inovare. Creșterea comerțului bilateral Cei doi lideri și-au confirmat obiectivul de a ajunge la 100 de miliarde de dolari în comerț bilateral până în 2030. Ei au analizat și progresul unui posibil Acord de Liber Schimb India-UEEA (Uniunea Economică Eurasiatică) și au discutat modalități de a spori exporturile indiene în sectoare precum industria farmaceutică, agricultura și segmentul bunurilor de consum. Cooperare energetică Energia rămâne un element central al parteneriatului. Pe agendă s-au aflat cooperarea în proiecte nucleare civile, colaborarea în domeniul mineralelor rare și garanția oferită de președintele Putin că India va primi livrări de energie stabile și neîntrerupte. Eforturi de combatere a terorismului Premierul Modi a subliniat că India și Rusia stau „umăr la umăr” în lupta împotriva terorismului, arătând că atacurile asupra ambelor țări provin din aceleași surse. El a cerut o acțiune globală unită împotriva terorismului. Conflictul din Ucraina Prim-ministrul Modi a reiterat poziția constantă a Indiei de a susține pacea și dialogul. Președintele Putin l-a informat despre eforturile Rusiei pentru o soluție pașnică și despre propunerile aflate în discuție. Cooperare în apărare și tehnologii de vârf Discuțiile au vizat cooperarea militară existentă și proiecte comune în domeniul explorării spațiale, inteligenței artificiale și construcțiilor navale, domenii care sprijină și obiectivele Make in India. Acord privind mobilitatea forței de muncă Ambele părți lucrează la un acord care ar facilita deplasarea lucrătorilor indieni calificați și semi-calificați către Rusia. Cooperare globală și multilaterală India și Rusia au convenit să mențină o coordonare strânsă în cadrul platformelor internaționale precum ONU, G20, BRICS și SCO.
Acuzații grave din partea Kievului: Copii ucraineni, răpiți de Rusia, ar fi fost deportați în Coreea de Nord
Miercuri, Kievul a semnalat că mai mulți copii ucraineni capturați de Rusia din teritoriile ocupate au fost transferați împotriva voinței lor în Coreea de Nord. Afirmația a fost făcută de Kateryna Rashevska, expertă în drept la Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Kiev, în timpul unei audieri dedicate problemei răpirii copiilor ucraineni. Ea a specificat că un băiat de 12 ani din regiunea Donețk și o adolescentă de 16 ani din Simferopol (Crimeea) au fost duși în tabăra nord-coreeană Songdowon. Acolo, minorii ar fi fost supuși unui proces de „instruire ideologică”. Procesul ar implica învățături despre cum „să distrugă militarismul japonez”. De asemenea ar fi participat la întâlniri cu veterani nord-coreeni care au luat parte la atacul din 1968 asupra navei americane USS Pueblo. O consecință a alianței Moscova-Phenian Conform Euronews, oficialii de la Kiev au subliniat că această situație este facilitată de apropierea tot mai mare dintre Rusia și Coreea de Nord. De la începutul invaziei ruse în 2022, Phenianul a oferit un sprijin considerabil Moscovei. Ajutorul include furnizarea de armament și, conform unor rapoarte, chiar trimiterea a până la 12.000 de militari în 2024 pentru a sprijini forțele ruse. Datele oficiale ale Ucrainei arată că peste 19.500 de copii au fost deportați de Rusia de la declanșarea invaziei. Până în prezent, doar aproximativ 1.800 dintre aceștia au fost recuperați. Numărul real ar putea fi însă mult mai mare, deoarece numeroase cazuri nu pot fi documentate din cauza ocupației ruse. În contrast, comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, a susținut public că Rusia „a primit” 700.000 de copii ucraineni între februarie 2022 și iulie 2023. Programul de „reeducare” și îndoctrinare pentru copii ucraineni În cadrul aceleiași audieri, Nathaniel Raymond, directorul Laboratorului de Cercetare Umanitară de la Yale, a afirmat că echipa sa a identificat cel puțin 35.000 de copii care se află, temporar sau permanent, sub custodia Federației Ruse. În taberele din Rusia și din teritoriile ocupate, acești minori sunt ținuți izolați de familiile lor. Ei sunt supuși unor procese sistematice care includ: îndoctrinare patriotică rusească; interzicerea folosirii limbii ucrainene; în anumite cazuri, antrenament militar. Un raport al laboratorului a documentat peste 210 facilități unde acești copii sunt îndoctrinați sau pregătiți militar. Raymond a insistat că returnarea tuturor copiilor ucraineni trebuie să fie o „condiție non-negociabilă” pentru orice viitoare negociere de pace. Reacția ONU: Rezoluție pentru returnarea necondiționată a copiilor În aceeași zi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care somează Rusia să returneze „fără condiții” toți copiii ucraineni deportați ilegal. Rezoluția a fost adoptată cu 91 de voturi pentru și 12 împotrivă, printre oponenți numărându-se Rusia, Belarus și Iran. Documentul solicită încetarea imediată a deportărilor, a schimbărilor forțate de cetățenie, a adopțiilor și a reeducării ideologice. De asemenea, se cere reunificarea de urgență a copiilor cu familiile lor. „Nu poate exista o pace justă în Ucraina fără întoarcerea necondiționată a copiilor noștri”, a concluzionat Mariana Betsa, adjunct al ministrului de externe ucrainean, în timpul dezbaterilor de la ONU.
Oul Imperial Fabergé s-a vândut la un preț record de 30,2 milioane de dolari, în urma unei licitații. I-a aparținut mamei țarului Nicolae al II-lea
„Oul Imperial” comandat de țarul Nicolae al II-lea pentru mama sa, țarina Maria Feodorovna, a fost vândut la o licitație organizată de Christie’s. Monarhul rus i-a dăruit obiectul de artă mamei sale în primăvara anului 1913, cu ocazia Paștelui. Considerată o capodoperă unică din Rusia, fiind una dintre cele mai frumoase creații ale bijutierului rus Peter Carl Fabergé, „Oul Imperial de Iarnă” (cunoscut astfel pentru că arată ca un ou de gheață) a devenit cea mai scumpă bijuterie rusească vândută vreodată la o licitație: s-a vândut marți cu 30,2 milioane de dolari, în cadrul licitației organizată de Christie’s. Caracteristici și scurt istoric Obiectul este din cristal de stâncă sculptat, gravat delicat pe interior pentru a da impresia că este un ou de gheață acoperit cu chiciură, iar la exterior sunt gravați fulgi de zăpadă din platină, încrustați cu diamante, decorate cu borduri din platină. și acestea încrustate cu diamante. Casa de bijuterii din Sankt Petersburg a realizat 50 de astfel de ouă. Numai șapte au ajuns la proprietari privați. Celelalte fie sunt date dispărute, fie au ajuns expuse la muzee sau instituții, informează CNN. Ouăle decorate au fost produse nu doar pentru țarul Nicolae al II-lea, dar și pentru predecesorul său, țarul Alexandru al III-lea. Alte 50 de lucrări excepționale ale lui Peter Faberge au fost scoase la vânzare, precum figurinele din piatră, piese de mobilier. Au existat 50, dar Oul de Iarnă este „cel mai spectaculos” Înainte de licitația de marți, șefa departamentului Christie’s Fabergé și artă rusească, Margo Oganesian, a descris Oul de Iarnă ca fiind „cel mai spectaculos, inventiv din punct de vedere artistic și neobișnuit” dintre cele 50. „Majoritatea sunt bazate pe stiluri istorice – rococo sau neoclasicism – dar Oul de Iarnă este un obiect în stil propriu”, a declarat ea la telefon pentru CNN, adăugând că „designul este atemporal – este atât de modern”. Sursa Foto: Christie’s Autorul recomandă: O pânză complet albastră a fost vândută la licitație pentru o sumă RECORD. Care este secretul tabloului? Pictura lui Rubens „Cristos pe cruce”, considerată pierdută de mai bine de 400 de ani, a fost vândută la licitație la Versailles pentru 2,3 milioane € Portretul realizat de Gustav Klimt a fost vândut cu 236 milioane $. „Elisabeth Lederer” a devenit al 2-lea cel mai scump tablou vândut la o licitație
Oul Imperial de Iarnă creat de Fabergé s-a vândut la o licitație record, cu 30,2 milioane de dolari. I-a aparținut mamei țarului Nicolae al II-lea
„Oul Imperial” comandat de țarul Nicolae al II-lea pentru mama sa, țarina Maria Feodorovna, a fost vândut la o licitație organizată de Christie’s. Monarhul rus i-a dăruit obiectul de artă mamei sale în primăvara anului 1913, cu ocazia Paștelui. Considerată o capodoperă unică din Rusia, fiind una dintre cele mai frumoase creații ale bijutierului rus Peter Carl Fabergé, „Oul Imperial de Iarnă” (cunoscut astfel pentru că arată ca un ou de gheață) a devenit cea mai scumpă bijuterie rusească vândută vreodată la o licitație: s-a vândut marți cu 30,2 milioane de dolari, în cadrul licitației organizată de Christie’s. Caracteristici și scurt istoric Obiectul este din cristal de stâncă sculptat, gravat delicat pe interior pentru a da impresia că este un ou de gheață acoperit cu chiciură, iar la exterior sunt gravați fulgi de zăpadă din platină, încrustați cu diamante, decorate cu borduri din platină. și acestea încrustate cu diamante. Casa de bijuterii din Sankt Petersburg a realizat 50 de astfel de ouă. Numai șapte au ajuns la proprietari privați. Celelalte fie sunt date dispărute, fie au ajuns expuse la muzee sau instituții, informează CNN. Ouăle decorate au fost produse nu doar pentru țarul Nicolae al II-lea, dar și pentru predecesorul său, țarul Alexandru al III-lea. Alte 50 de lucrări excepționale ale lui Peter Faberge au fost scoase la vânzare, precum figurinele din piatră, piese de mobilier. Au existat 50, dar Oul de Iarnă este „cel mai spectaculos” Înainte de licitația de marți, șefa departamentului Christie’s Fabergé și artă rusească, Margo Oganesian, a descris Oul de Iarnă ca fiind „cel mai spectaculos, inventiv din punct de vedere artistic și neobișnuit” dintre cele 50. „Majoritatea sunt bazate pe stiluri istorice – rococo sau neoclasicism – dar Oul de Iarnă este un obiect în stil propriu”, a declarat ea la telefon pentru CNN, adăugând că „designul este atemporal – este atât de modern”. Sursa Foto: Christie’s Autorul recomandă: O pânză complet albastră a fost vândută la licitație pentru o sumă RECORD. Care este secretul tabloului? Pictura lui Rubens „Cristos pe cruce”, considerată pierdută de mai bine de 400 de ani, a fost vândută la licitație la Versailles pentru 2,3 milioane € Portretul realizat de Gustav Klimt a fost vândut cu 236 milioane $. „Elisabeth Lederer” a devenit al 2-lea cel mai scump tablou vândut la o licitație
Rusia liberalizează vizele pentru cetățenii chinezi
Rusia a introdus luni un regim temporar de intrare fără viză pentru cetățenii chinezi, valabil pentru vizite de până la 30 de zile. Inițiativa urmărește să se alinieze cu măsurile adoptate de China în privința vizitatorilor ruși. Prevederile se aplică turiștilor, oamenilor de afaceri, academicienilor, artiștilor și sportivilor. Autoritățile de la Moscova susțin că măsura ar urma să stimuleze atât fluxurile turistice, cât și schimburile comerciale dintre cele două țări. Sprijin economic de la chinezi Între Moscova și Beijing s-au dezvoltat în ultimii ani relații tot mai strânse. Acestea au fost consolidate după semnarea acordului de parteneriat strategic „fără limite” de către Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. Documentul a fost parafat cu doar câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, în februarie 2022. Cooperarea economică a cunoscut o creștere accelerată în ultimii doi ani, China devenind principalul furnizor de bunuri al Rusiei, de la echipamente industriale la produse de consum. Potrivit Reuters, Rusia s-a bazat de atunci „în mare măsură pe importurile din China pentru a face față sancțiunilor occidentale”. Reciprocitate Decretul semnat de Putin stabilește că noile reguli vor rămâne în vigoare cel puțin până la 14 septembrie 2026. Totuși, acestea nu se aplică „lucrătorilor migranți chinezi, studenților pe termen lung sau lucrătorilor din sectorul logisticii și transporturilor”. Ministerul de Externe al Chinei anunțase în luna septembrie că va permite cetățenilor ruși cu pașapoarte obișnuite să călătorească fără viză în China pentru până la 30 de zile, timp de un an. Gestul a deschis calea pentru măsura similară adoptată acum de Moscova. Beijingul a salutat decizia Rusiei, afirmând că relaxarea reciprocă a vizelor „va facilita contactele dintre popoarele celor două țări”. Decretul marchează un nou pas în apropierea politică și economică dintre cele două puteri asiatice. Măsura vine într-un moment în care Rusia continuă să caute sprijin extern pentru a contracara efectele sancțiunilor internaționale.
Rușii au încercat să-și creeze propriul lor premiu Nobel. Istoric rus: Adevăratul premiu Nobel și-a pierdut relevanța
Kremlinul încearcă să-și creeze propriul „premiu Nobel” de când relațiile dintre Rusia și Occident s-au răcit în urma războiului din Ucraina. În Rusia s-a reluat preocuparea pentru înlocuirea importurilor din Vest. Propunerea vine după ce Rusia s-a retras permanent de la „Eurovision” și și-a reluat propriul concurs muzical din timpul epocii sovietice: Intervision . Ideea de a crea un echivalent rusesc al premiului Nobel este promovată de politicianul, romancierul și liderul paramilitar Zahar Prilepin și a istoricului și diplomatului Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus Vladimir Putin. Rusia vrea să formeze o coaliție internațională împotriva monopolului occidental asupra culturii Rușii propun să li se alăture inițiativei lor China, India, state din America de Sud și din Africa cu scopul de a combate monopolul Occidentului asupra literaturii, fizicii, economiei și medicinei. Vladimir Medinski a susținut ideea și a declarat că adevăratul premiu Nobel „își pierde pozițiile” și deja „concurează cu premiul Nobel pentru pace în marginalitate”, potrivit Mezha. Totodată, în Rusia aproape nu au mai rămas oameni de știință și scriitori care să nu fi cedat în fața Kremlinului. Pe cei pe care nu i-au reușit să-i elimine, îi încarcerează. Lista laureaților Nobel din Rusia Din 1895 până în prezent, 28 de ruși au primit premii Nobel. Printre aceștia s-au enumerat savanți, medici, scriitori și un conducător de stat. Ivan Pavlov – fiziolog și medic rus, premiat în 1904 penru cetcetările aspra sistemului digestiv; Henryk Sienkiewicz – romancier și nuvelist polonez născut în satul Wola în timpul dominației Imperiului Rus, autor al romanelor „Quo Vadis”, „Prin foc și sabie”, „Potopul” și „Pan Wołodyjowski”, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905 Ilia Ilici Mecinikov – microbiolog, anatomist și zoologrus de origine moldovenească, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină datorită contribuției sale la cercetări asupra sistemului imunitar; Ivan Bunin- priul scriitor de origine rusă care a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1933; Nikolai Seminonov -fizician și chimist rus, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1956 pentru contribuția sa la înțelegerea mecanismului reacțiilor chimice; Boris Pasternak – laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958, autor al romanului „Doctor Jivago”; Igor Tamm – fizician care a explicat efectul radiației Cerenkov, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958; Sursa Foto: Wikipedia Commons/Kremlin.ru Autorul recomandă: Rusia trimite pe front soldați „de unică folosință”: fără căști și fără protecție elementară. Mulți mor înainte să ajungă în tranșee
Dan Dungaciu: Dacă rușii controlează Nipru, vor închide economic Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a explicat tensiunile economice din jurul fondurilor rusești înghețate în Belgia și modul în care Uniunea Europeană încearcă să găsească o soluție de finanțare pentru sprijinirea Ucrainei. Totodată, analistul descrie importanța strategică a zonei Zaporojie și riscurile uriașe pentru Ucraina dacă Rusia ajunge să controleze Niprul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Disputa europeană privind fondurile înghețate Dungaciu descrie presiunea venită de la Bruxelles în privința banilor rusești blocați în Belgia. El spune că statele UE sunt reticente să preia riscul juridic. „E o chestiune foarte importantă… 143 de miliarde pe care rușii le au în băncile belgiene și pe care belgienii nu vor să-i dea. Ei spun: «Bă, noi le dăm, dar dacă rușii ne dau în judecată, vă asumați și voi să plătiți ceva?». Toată lumea spune: «Nu pot, am deficit». Și atunci a zis băi, dacă nu vreți, asta, ne spune Ursula, oricum trebuie să plătiți. Și atunci strângem bani, bonduri, împrumuturi, noi trebuie să punem bani. Deci noi vom plăti, că asta a fost amenințarea: Băi, dacă nu luați banii rușilor, plătiți voi. Dar nu se pune problema să nu se plătească. Se pune problema cum să se plătească, pentru că noi, europenii, și asta e în narațiunea lor, noi avem un singur avantaj împotriva Rusiei, suntem mai bogați. Ei uită că nu bugetele luptă, ci oamenii luptă.”, susține analistul. Dan Dungaciu: „Dacă rușii ajung la Zaporojie, vor controla întreaga economie a Ucrainei” Dungaciu arată că Europa mizează pe forța economică: susținerea militară și financiară a Ucrainei, în speranța că Rusia va cădea prima sub presiune. Dar avertizează că pe teren, lucrurile nu arată la fel. Zona Zaporojie este decisivă, deoarece acolo se află accesul la Nipru. „Dar ei zic uite, bugetul nostru, noi avem bugetul cel mai mare și, prin urmare, dacă noi susținem Ucraina, îi dam arme Ucrainei, îi dăm ce are nevoie și dăm, și dăm, și dăm, susținem economia Ucrainei, care se va prăbuși în 2026 dacă nu vine o injecție financiară, atunci rușii vor cădea înaintea Ucrainei, pentru că Ucraina are în spate un buget mai puternic decât al Rusiei. Asta e gândirea din spate. Și ei spun: noi vom susține Ucraina. Ucrainenii, băieții noștri puternici, vor rezista și rușii, într-un an de zile, într-un an și un pic se duc în cap. (…) Cea mai puternică evoluție este în zona Zaporojie. Zaporojie e undeva în sud. Ucraina este brăzdată de Nipru. Nipru este coloana vertebrală economică a Ucrainei. Transport, industrie, totul e pe Nipru. Zaporojie este la Nipru. Dar este la Nipru pe partea estică, adică unde sunt rușii. Și rușii sunt acum la 57-60 de km, estimări, de Zaporojie. Dacă ajung la Zaporojie, sigur, asta nu se va întâmpla mâine, și ajung să controleze Nipru, rușii vor controla toată economia Ucrainei.”, afirmă invitatul.
Rusia declară HRW o organizație indezirabilă și interzice activitatea acesteia în țară
Ministerul Justiției al Federației Ruse a inclus Human Rights Watch (HRW) pe lista organizațiilor „indezirabile”, potrivit unui anunț făcut la 28 noiembrie. Decizia extinde restricțiile deja impuse grupului, după ce autoritățile ruse au forțat închiderea biroului său de la Moscova în 2022, scrie Kyiv Independent. Interdicția, inițiată de Procuratura Generală pe 10 noiembrie, face ilegală operarea organizației pe teritoriul Rusiei și transformă în infracțiune participarea persoanelor la activitățile acesteia. Legea privind „organizațiile indezirabile” a fost criticată intens de activiști și ONG-uri, fiind folosită frecvent pentru a elimina voci ale societății civile. „Munca noastră nu s-a schimbat, ceea ce s-a schimbat radical este adoptarea accelerată a unor politici dictatoriale, creșterea represiunii și amploarea crimelor de război comise de forțele ruse în Ucraina”, a declarat Philippe Bolopion, director executiv al Human Rights Watch. Decizia subliniază intensificarea represiunii Kremlinului asupra organizațiilor internaționale și activiștilor, pe fondul invaziei la scară largă a Ucrainei începând din 2022. Fondată în 1978, Human Rights Watch desfășoară investigații privind încălcările drepturilor omului în întreaga lume, inclusiv în Rusia, unde criticile sale la adresa represiunii și a abuzurilor comise în contextul războiului au fost constant respinse de autorități.