Etichetă: rusia

Zelenski va efectua prima vizită în Serbia de la începutul războiului: O palmă dată rușilor

Vizita are o puternică încărcătură simbolică, în condițiile în care Serbia este considerată una dintre țările europene cele mai apropiate de Moscova. „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, care a descris deplasarea lui Zelenski la Belgrad drept „o palmă dată rușilor”. Vizita de sâmbătă va fi prima efectuată de Zelenski în Serbia de când a devenit președintele Ucrainei, în 2019. Serbia a încercat, în ultimii ani, să păstreze un echilibru între Rusia și Occident. Belgradul nu a impus sancțiuni Moscovei după invazia din 2022 și a continuat cooperarea cu Rusia, în special în domeniul energiei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avut mai multe întrevederi cu Vladimir Putin și a participat în 2025 la parada organizată de Ziua Victoriei. Vucic a susținut consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. În paralel, Serbia a făcut și unele gesturi de apropiere față de Ucraina. Vucic a efectuat în iunie 2025 prima sa vizită oficială în Ucraina, participând la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. Liderul sârb a mers și la Kiev luna trecută, pe 15 iulie, alături de o delegație de lideri europeni.

Atac masiv asupra Kievului cu rachete balistice. Casă prăbușită, oameni posibil prinși sub dărâmături și scurgere de amoniac

Exploziile au început la scurt timp după miezul nopții și au continuat în mai multe valuri. Jurnaliști aflați în Kiev au relatat că deflagrațiile au zguduit orașul timp de aproximativ o oră, în timp ce Forțele Aeriene ucrainene au avertizat că noi rachete se îndreaptă spre capitală. Ulterior a fost anunțată și amenințarea unor drone de atac. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că o locuință privată din districtul Holosiivskîi a fost distrusă. Echipele de salvare au fost trimise la fața locului, existând informații că persoane ar putea fi prinse sub ruine. Tot în Holosiivskîi, lovirea unei clădiri nerezidențiale a provocat o scurgere de amoniac. Autoritățile nu comunicaseră, până la ora publicării, amploarea incidentului sau dacă substanța reprezintă un pericol pentru locuitorii din apropiere. O ambulanță a fost avariată de exploziile produse la una dintre zonele lovite, iar șoferul vehiculului a fost rănit. Incidentul s-a produs în timpul unor explozii repetate, în timp ce echipele de intervenție încercau să ajungă la clădirile afectate. Incendii la depozite și clădiri de birouri Administrația militară a Kievului a raportat incendii la depozite din districtele Obolonskîi, Sviatoșînskîi și Desnianskîi. În Obolonskîi a fost semnalată și lovirea unei clădiri de birouri, iar fragmente de rachetă au căzut în apropierea unui imobil rezidențial. Un incendiu de mari proporții a izbucnit și în zona Kiev-Sviatoșîn, la periferia capitalei. Klitschko anunțase inițial că o clădire rezidențială cu 20 de etaje din Obolonskîi ar fi fost cuprinsă de flăcări după o posibilă lovitură de rachetă. Primarul a revenit ulterior și a precizat că informația despre incendiul din bloc nu s-a confirmat. Sistemele ucrainene de apărare aeriană au fost activate, iar Forțele Aeriene au transmis că rachetele au fost lansate spre Kiev din cel puțin două direcții. Nu fusese publicat imediat un bilanț privind numărul proiectilelor interceptate. Autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi, avertizând că pericolul se menține. Al doilea atac devastator în numai câteva zile Noul bombardament are loc la doar patru zile după un alt atac masiv cu rachete balistice și drone asupra Kievului. Loviturile din noaptea de 31 iulie spre 1 august au ucis cel puțin nouă persoane și au rănit peste 30, provocând incendii și distrugeri în cinci districte ale capitalei.

Rusia anunță descoperirea unui nou mineral rar, mai valoros decât aurul

Cercetătorii ruși au descoperit un nou mineral în Peninsula Kola din nord-vestul Rusiei. Denumit Kola Ashcroftine, acesta ar avea, conform autorităților ruse, o valoare mai mare decât aurul. Potrivit Ministerului rus al Științei și Învățământului Superior, citat de news.by, mineralul a fost necunoscut până acum științei și ar putea avea aplicații importante în cercetare și industrie. Compoziția care îl face unic Descoperirea este rezultatul colaborării dintre cercetători de la Centrul Științific Kola al Academiei Ruse de Științe, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg și Muzeul Mineralogic A.E. Fersman. Noul mineral a fost identificat în mina Kirovski, din masivul Hibini, o regiune cunoscută pentru bogăția și diversitatea resurselor sale minerale. Potrivit oficialilor ruși, Kola Ashcroftine conține itriu, un element din categoria pământurilor rare, precum și siliciu, potasiu, sodiu, calciu, mangan și fluor. Itriul este folosit în domenii precum electronica, tehnologiile laser, industria aerospațială și fabricarea unor materiale avansate. Cercetătorii subliniază însă că noul mineral este important în primul rând prin valoarea sa științifică, nu prin aplicații industriale imediate. Ei îl descriu drept o „arhivă chimică a scoarței terestre”, deoarece compoziția sa oferă informații despre procesele geologice care au dus la formarea sa. Cât valorează noul mineral Specialiștii ruși spun că pelicula care acoperă roca în care a fost descoperit mineralul are o valoare estimată la 145 de dolari pe milimetru, nivel despre care ar depăși valoarea aurului. Unitatea de măsură folosită în evaluare nu este însă explicată în detaliu. Cercetătorii spun că noul mineral se diferențiază de Ashcroftine-(Y), mineral cunoscut anterior, prin prezența calciului, manganului și fluorului în structura sa chimică. De asemenea, structura cristalină a Kola Ashcroftine este descrisă drept una dintre cele mai complexe întâlnite până în prezent. Masivul Hibini, situat pe Peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei, este considerat unul dintre cele mai importante centre mineralogice din lume, aici fiind descoperite în mod regulat noi specii minerale datorită condițiilor geochimice deosebite.

Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina: Nu putem lupta lovitură pentru lovitură cu Rusia

Declarațiile au fost făcute în primul său interviu după numirea în funcție, pe fondul schimbărilor recente din conducerea militară de la Kiev. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina spune că strategia trebuie să fie „asimetrică” Într-un interviu acordat bloggerului american Laura Loomer și publicat pe platforma X, Ievhenii Hmara a explicat că Ucraina trebuie să își gestioneze cu atenție resursele și logistica pentru a obține rezultate pe câmpul de luptă. „Nu putem merge lovitură pentru lovitură. Trebuie să fim asimetrici”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la modul în care Kievul încearcă să compenseze diferența de resurse față de Rusia. Potrivit acestuia, succesul operațiunilor militare depinde de utilizarea eficientă a echipamentelor și de distribuirea lor rapidă către unitățile aflate în prima linie. Atacurile în profunzime au afectat Rusia Hmara a afirmat că loviturile cu rază medie și lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice și a industriei petroliere ruse au avut un impact semnificativ. El a explicat că obiectivul acestor operațiuni este de a produce Rusiei pierderi mai mari decât costurile suportate de Ucraina pentru executarea atacurilor. În ultimele luni, Kievul a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și altor obiective strategice din Rusia, în timp ce armata rusă a continuat ofensiva pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina mizează pe consolidarea parteneriatului cu SUA În cadrul interviului, Ievhenii Hmara și-a exprimat speranța că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite vor evolua către un parteneriat strategic de lungă durată. El consideră că experiența acumulată de armata ucraineană în războiul modern poate reprezenta un avantaj pentru cooperarea dintre cele două state. Totodată, oficialul a subliniat că este esențial ca Ucraina să poată produce pe plan intern rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, necesare pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene ruse. Discuțiile dintre Zelenski și Trump Declarațiile lui Hmara vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump au discutat despre relansarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile privind producerea în Ucraina a interceptoarelor Patriot. La începutul acestei luni, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare, iar Zelenski a declarat că necesitatea consolidării apărării antiaeriene a fost unul dintre principalele subiecte abordate în timpul vizitei sale la Washington.

UNESCO pune un oraș antic din Crimeea ocupată pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol

„Comitetul a constatat cu cea mai profundă îngrijorare că, din cauza ocupării temporare a Republicii Autonome Crimeea (Ucraina) de către Federația Rusă, statul parte nu este în măsură să asigure protecția sitului sau să garanteze conservarea sau gestionarea acestuia”, se arată într-un comunicat al UNESCO, remis după reuniunea Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO de la Busan (Republica Coreea). Observațiile făcute în ultimii ani au relevat o deteriorare semnificativă a autenticității și integrității obiectivului, cauzată de noi construcții și de săpături arheologice la scară largă, arată specailiștii UNESCO. De asemenea, Comitetul UNESCO a solicitat consolidarea cooperării internaționale pentru a preveni traficul ilicit de bunuri culturale provenite din Republica Autonomă Crimeea (Ucraina). Amenințări pentru patrimoniu Pe aceeași listă a patrimoniului mondial aflat în pericol au mai fost trecute centrul istoric al orașului Paramaribo (Surinam). „Comitetul a constatat că mai multe proiecte de construcție au fost realizate fără o evaluare a impactului lor asupra patrimoniului și fără a se ține seama de recomandările sale. Comitetul a considerat că noua sală a Adunării Naționale și parcarea Yogh afectează peisajul urban istoric al sitului și duc la o pierdere semnificativă a autenticității și integrității acestuia”, arată UNESCO. De asemenea, Comitetul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la ostilitățile în curs din Liban, care continuă să reprezinte o amenințare pentru situl Tir, și a stabilit că nu mai sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a asigura conservarea și protecția valorii universale excepționale a sitului. Procedură de urgență pentru alte trei situri Comitetul a mai decis să înscrie trei situri pe Lista Patrimoniului Mondial în urma unei proceduri de urgență. Este vorba de Peisajul migrator Boma-Badingilo (Sudanul de Sud), Castelele de pe Muntele Amel (Liban) și Sebastia (Statul Palestinei). „Aplicarea procedurii de urgență reflectă contextul actual, marcat de numeroase crize de natură diversă, inclusiv conflicte armate și schimbări climatice, care afectează grav patrimoniul și îl expun la amenințări serioase. Aceste trei situri au fost, de asemenea, înscrise în același timp pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol”. Peisajul migrator Boma-Badingilo este o vastă întindere de savană est-africană, care găzduiește cea mai mare migrație cunoscută de mamifere terestre din lume, iar biodiversitatea sa unică îl transformă într-un ecosistem de o importanță globală excepțională: „Comitetul a semnalat mai multe amenințări grave, în special dezvoltarea infrastructurii, braconajul comercial, precum și traficul și comerțul cu animale sălbatice, care afectează în mod direct populațiile numeroase de mamifere migratoare”. Castelele de pe Muntele Amel, în pericol Castelele de pe Muntele Amel din Liban mărturisesc evoluția sistemelor defensive din regiune, începând cu epoca cruciadelor și a dinastiilor islamice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest sit suferă în prezent daune grave. Potrivit Comitetului, conflictul în curs pune în pericol în mod direct conservarea sitului și necesită o intervenție urgentă. Sebastia păstrează mărturia arheologică a ocupării succesive a locului de către diferite civilizații, începând cel puțin din secolul al IX-lea î.e.n.: „Principala amenințare cu care se confruntă situl se referă la exproprierea planificată și crearea parcului național „Samaria” (Shomron), care ar putea diviza situl. Pe lângă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, situl se confruntă, de asemenea, cu presiuni legate de dezvoltare, amenajarea teritoriului, guvernanță și eroziunea vestigiilor”.

Rusia și Coreea de Nord finalizează un pod care va asigura trecerea rutieră între cele două țări

Podul traversează râul Tumen, între Khasan, în extremul est al Rusiei, și Tumangang, în Coreea de Nord, o porțiune îndepărtată și slab populată de graniță, unde râul marchează ultimii kilometri ai frontierei înainte de a ajunge la coastă, potrivit The Guardian. Trecerea frontierei este acum în mare parte finalizată. Coreea de Nord și-a finalizat partea sa din proiect, inclusiv vama și facilitățile de carantină, înainte de deschiderea oficială care era programată pe 19 iunie, dar Rusia a rămas în urmă pe propria parte a frontierei și nu a fost confirmată nicio nouă dată de deschidere. Autoritățile ruse și nord-coreene nu au ascuns proiectul podului, afirmând că acesta are ca scop extinderea comerțului și a turismului. Agenția de știri de stat din Coreea de Nord, KCNA, a prezentat, de asemenea, podul ca o modalitate de a stimula „călătoria persoanelor, turismul și circulația mărfurilor” între cele două țări. Un coridor logistic militar discret Cu toate acestea, o nouă investigație realizată de grupul ucrainean pentru drepturile omului Truth Hounds și distribuită publicației Guardian sugerează că este destinat mai mult să ofere un coridor logistic militar discret decât să stimuleze comerțul. Nazar Myhun, care a condus cercetarea open-source la Truth Hounds, a declarat că un motiv cheie din spatele concluziei sale a fost faptul că este mult mai ușor să se evite monitorizarea prin satelit – o metodă de supraveghere utilizată de Occident pentru a înțelege activitățile Rusiei și Coreei de Nord – folosind drumuri în comparație cu o rețea feroviară. Noua trecere peste râul Tumen trece de-a lungul Podului Prieteniei, care este singura legătură feroviară dintre cele două țări. Proiectul include o platformă de aterizare pentru elicoptere Rețeaua rutieră a Rusiei și Coreei de Nord este mult mai mare decât rețeaua lor feroviară, a spus el, ceea ce face mai dificilă urmărirea în ansamblu. Încărcarea și descărcarea camioanelor poate avea loc, de asemenea, mult mai rapid decât în ​​cazul vagoanelor, care sunt expuse trecerilor prin satelit pentru o perioadă mai lungă de timp. Podul peste râul Tumen are aproximativ 1 km lungime și șapte metri lățime, cu două benzi, parte a unei traversări mai late de 4,7 km, care include drumuri de acces. Imaginile din satelit arată, de asemenea, infrastructura de susținere construită pe partea rusă, inclusiv o platformă de aterizare pentru elicoptere.

Prima reacție a Ambasadei Rusiei în România, după expulzarea diplomatului: Rusia nu a direcționat niciodată drone de luptă către România / Nu s-au oferit dovezi că dronele sunt rusești

Ambasada Rusiei în România a reacționat, luni, după ce Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat în aceeași zi pe ambasadorul Rusiei, unde i-a fost exprimat un protest față de presupusa încălcare a spațiului aerian național de către „drone rusești”, iar un membru al personalului Ambasadei a fost expulzat. Convocarea a survenit ca reacție la violările repetate ale spațiului aerian al României din perioada 24-26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național. Reprezentanța diplomatică a respins acuzațiile formulate de autoritățile române și a calificat drept „nefondate” măsurile adoptate de România, inclusiv decizia de expulzare a unui diplomat rus.  Loading … „Pe 27 iulie, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, V.G. Lipaev, a fost invitat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost exprimat un protest față de presupusa încălcare a spațiului aerian național de către „drone rusești”, iar un membru al personalului Ambasadei a fost expulzat”, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Ambasadei Federației Ruse la București. Potrivit Ambasadei Rusiei în România, „diplomatul a respins categoric acuzațiile nefondate la adresa Rusiei, declarând că aceasta este o nouă manevră de propagandă menită să prevină noi atacuri asupra infrastructurii portuare a Ucrainei de la Marea Neagră și de pe Dunăre, utilizată de blocul NATO pentru a transporta încărcături militare și arme”. Ambasada Rusiei respinge acuzațiile și avertizează asupra unei „escaladări” a conflictului „Nu a fost prezentată nicio dovadă a apartenenței dronelor la Rusia. Nu s-a oferit niciun răspuns la întrebările referitoare la parametrii tehnici ai zborului. Ambasadorul a subliniat că Rusia nu a direcționat niciodată și nu direcționează drone de luptă către obiective de pe teritoriul României, iar toate speculațiile pe această temă, indiferent de cine le lansează, sunt complet nefondate. Părții române i-a fost de asemenea atrasă atenția asupra faptului că susținerea în orice formă a regimului terorist de la Kiev este „inacceptabilă și intolerabilă”, ducând la prelungirea conflictului și la noi pierderi de vieți omenești. Șeful misiunii diplomatice a avertizat împotriva unei escaladări viitoare a confruntării cu Rusia și a încercărilor apărării antiaeriene românești de a se angaja în acțiuni transfrontaliere, ceea ce ar însemna implicarea României în operațiuni de luptă directe pe teritoriul Ucrainei”, a precizat sursa citată. Instituția a adăugat că „o expulzare neprovocată a unui angajat rus nu va rămâne fără răspuns”. România expulzează un diplomat rus după incidentele cu dronă din ultimele zile Ministerul Afacerilor Externe a tranmis, după ce ambasadorul Rusiei la București a fost convocat de către ministrul Oana Țoiu, că un membru al misiunii diplomatice a Moscovei la București va fi declarat persona non grata pe teritoriul nostru național, iar trimisul țării noastre la Moscova va fi chemat în țară pentru consultări. Mai multe detalii AICI Decizia vine după ce Armata a doborât trei drone care ar fi fost de proveniență rusească.

Rusia construiește prima sa navă fără echipaj pentru detectarea submarinelor, afirmă șeful Marinei

„Construim o navă destinată localizării submarinelor și obiectelor subacvatice. (…) Poate fi descrisă drept o nouă clasă de navă. Este o navă fără echipaj, inclusă în actualul program de stat pentru modernizare. (…) Este prima de acest fel și va constitui baza pentru dezvoltarea viitoare a sistemelor fără echipaj”, a declarat Moiseev în cadrul unei emisiuni la televiziunea rusă, potrivit agenției ruse TASS. Amiralul Moiseev nu a oferit detalii privind caracteristicile tehnice ale navei, calendarul construcției sau data estimată pentru intrarea acesteia în serviciu. Amiralul a precizat, totodată, că Marina rusă a constituit deja regimente de sisteme fără echipaj. Anunțul survine în contextul în care Rusia își accelerează dezvoltarea sistemelor navale fără echipaj, după ce utilizarea dronelor maritime de către Ucraina a modificat semnificativ raportul de forțe în Marea Neagră. În ultima perioadă, Kievul a folosit ambarcațiuni fără pilot pentru a ataca nave militare și infrastructură navală rusă. Situația a determinat Moscova să își retragă o parte din Flota Mării Negre din baza de la Sevastopol și să accelereze dezvoltarea propriilor sisteme navale autonome.

Copiii, pregătiți pentru un posibil atac cu drone: un oraș aflat la granița cu Rusia ia măsuri fără precedent

Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters. Măsuri de protecție după incidentele din această primăvară Autoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei. Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot. În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș. Director de școală: „Nu eram pregătiți” Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație. Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina. Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru elevi Una dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi. Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise. În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative. Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașe Viceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece. Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei. Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATO Estonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.

Economia Rusiei, tot mai afectată de război. Atacurile ucrainene cu drone pun presiune pe Moscova

Potrivit unor analize economice și datelor prezentate în ultimele zile, autoritățile de la Moscova se confruntă cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, în timp ce piețele financiare și mediul de afaceri dau semne de deteriorare, relatează Politico. Unul dintre cele mai recente semnale vine din piața obligațiunilor de stat. Ministerul rus al Finanțelor a suspendat temporar vânzarea de titluri de stat după ce mai multe licitații nu au atras suficienți cumpărători la costurile pe care guvernul era dispus să le accepte. Băncile solicită randamente mai ridicate pentru a finanța statul, în contextul dobânzilor mari și al riscurilor crescute din economie. Dobânzile ridicate pun presiune pe companii Banca Centrală a Rusiei menține o dobândă-cheie de 14,25% pentru a limita inflația, însă această politică face creditarea tot mai costisitoare pentru companii. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, în lipsa unei reduceri a dobânzii de referință, în toamnă ar putea urma un val de insolvențe. Primele semne sunt deja vizibile. Numărul falimentelor corporative a crescut în prima jumătate a anului, iar companiile reclamă acces tot mai dificil la finanțare într-un moment în care statul atrage masiv resurse de pe piață pentru a susține cheltuielile militare. Analiști citați de presa internațională apreciază că, deși nu există un risc imediat de colaps financiar, indicatorii arată o înrăutățire treptată a situației economice. În același timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns să reprezinte aproape jumătate din cheltuielile guvernamentale în al doilea trimestru al anului, peste nivelul estimat inițial de autoritățile ruse. Atacurile ucrainene afectează infrastructura economică În ultimele luni, Ucraina și-a extins considerabil campania de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Printre țintele vizate s-au numărat rafinării, depozite de combustibil, infrastructură logistică și facilități comerciale. Loviturile au provocat perturbări în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei și au afectat transportul mărfurilor. În paralel, armata ucraineană susține că a atacat numeroase nave în Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce ar fi complicat atât alimentarea Crimeei cu combustibil, cât și exporturile rusești de cereale. În același timp, atacurile asupra unor depozite aparținând Wildberries, cea mai mare platformă de comerț electronic din Rusia, au distrus mărfuri în valoare de sute de milioane de dolari, potrivit estimărilor apărute în presa internațională. Numeroși antreprenori au relatat pe rețelele sociale că și-au pierdut stocurile și că activitatea le-a fost grav afectată. Impact și asupra piețelor internaționale Efectele conflictului depășesc granițele Rusiei și Ucrainei. Perturbările exporturilor prin Marea Neagră au contribuit la creșterea prețurilor grâului pe piețele europene, în timp ce fermierii ruși reclamă dificultăți în comercializarea recoltei din cauza riscurilor tot mai mari asociate transportului maritim.