Vreau să trăiesc: Unul din zece prizonieri capturați de Ucraina este cetățean străin
Ponderea cetățenilor străini în rândul prizonierilor capturați de Ucraina a crescut de la 7% la sfârșitul lunii decembrie 2025 la 10% în septembrie 2026, potrivit datelor publicate miercuri de proiectul „Vreau să trăiesc”, preluate de Current Time. Proiectul, lansat de autoritățile ucrainene prin Statul Major de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, oferă militarilor ruși și celor care luptă de partea Rusiei posibilitatea de a se preda forțelor ucrainene. Conform acelorași date, în primele nouă luni ale acestui an, Ucraina a capturat mai mulți cetățeni străini care luptau de partea Rusiei decât în întregul an 2025. Printre aceștia se numără cetățeni din Argentina, Panama, Paraguay, Peru, Honduras, Vietnam și Mongolia, precum și din alte state. Aproape 29.000 de străini ar fi semnat contracte cu Ministerul rus al Apărării Autoritățile ucrainene susțin că au identificat aproape 29.000 de cetățeni străini care au semnat contracte cu Ministerul rus al Apărării de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. „Rusia le spune cetățenilor săi povești despre cum întreaga lume luptă împotriva lor. Între timp, adună oameni din întreaga lume pentru a-i trimite să moară pentru dorința lui Putin de a bombarda orașele ucrainene”, spun reprezentanții ucraineni. Rusia a intensificat recrutarea cetățenilor străini Ucraina a semnalat în repetate rânduri recrutarea cetățenilor străini de către Rusia. În aprilie, serviciul ucrainean de informații militare a transmis că Ministerul rus al Apărării intenționa să recruteze aproximativ 18.500 de cetățeni străini în cursul anului 2026. Potrivit Kievului, autoritățile ruse efectuaseră verificări privind numărul bărbaților străini cu vârste între 18 și 60 de ani aflați pe teritoriul țării, iar recrutarea urma să se desfășoare prin 97 de centre de selecție pentru serviciul militar, pe bază de contract. Pentru atragerea recruților, Rusia oferă stimulente financiare importante. Cetățenii străini care încheie un contract de cel puțin un an pot beneficia de o plată federală unică de 400.000 de ruble (aproximativ 4.760 de dolari), la care se pot adăuga stimulente regionale și salariul lunar. La plata federală se pot adăuga bonusuri oferite de regiunea rusească în care este încheiat contractul, astfel că suma acordată pentru încheierea contractului poate ajunge la câteva milioane de ruble.
Alertă maximă la granița cu NATO. Rușii au intensificat controalele la frontiera cu Finlanda
Controalele au fost intensificate la punctul de control Șuya, din regiunea Karelia, potrivit Nexta. Punctul este situat la aproximativ 110 km de granița cu Finlanda. Măsură coincide cu zvonurile tot mai persistente despre o mobilizare iminentă în Federația Rusă. Traficul este verificat în ambele direcții. Șoferii sunt obligați să se oprească la cererea agenților de frontieră ai FSB și să prezinte documentele. Refuzul de a se conforma poate atrage o amendă sau arestul până la 15 zile. Barierele de pe drumul spre graniță sunt ridicate doar după ce vehiculele au fost atent verificate. Un martor a declarat pentru Astra că verificările la punctele de control din Karelia au crescut în intensitate încă din luna august. Potrivit martorului, agenții de frontieră verifică documentele bărbaților și ale persoanelor care vin din alte locuri, fac fotografii ale pașapoartelor turiștilor și află unde locuiesc. De asemenea, înregistrează datele de contact ale transportatorilor și ale pensiunilor. Tensiune și la altă graniță a Rusiei cu un stat NATO Recent, Rusia a introdus starea de asediu la granița cu Estonia. Concret, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a instituit măsuri stricte pe o fâșie de 5 kilometri de-a lungul graniței din cele două raioane. Conform deciziei, este interzisă circulația persoanelor și a vehiculelor în afara localităților pe timp de noapte. Restricții sunt și pe râul Narva. S-a interzis accesul pe malurile râului, staționarea pe timp de noapte și utilizarea ambarcațiunilor mici pe anumite sectoare din raionul Kingisepp. Vânătoarea și transportul armelor de foc au fost complet interzise în zona de frontieră. Motivul oficial invocat de ruși este „prevenirea încălcărilor regimului de frontieră și de migrație”. De ce crește tensiunea la granița NATO Totuși, serviciile de informații din țările baltice și NATO urmăresc îndeaproape aceste mișcări neobișnuite ca urmare a tensiunilor geopolitice regionale. Serviciul de frontieră estonian a declarat că astfel de restricții nu sunt o practică obișnuită. Instituția monitorizează situația și este pregătită să reacționeze la eventuale incidente. Ministerul de Interne estonian a transmis că nu observă o amenințare directă pentru țară. Experții internaționali au avertizat că țările baltice ar putea reprezenta o țintă pentru Rusia. S-a vorbit despre sabotaje, o diversiune de tipul „steag fals” sau chiar de o invazie. Unii oficiali ruși, precum Dmitri Medvedev, au amenințat în mod direct cele trei țări membre UE și NATO.
Polonia a interceptat un avion rusesc de recunoaștere în Marea Baltică. Nu este un incident izolat
Incidentul are loc pe fondul unei serii de activități ale aviației militare ruse în apropierea flancului estic al NATO. „Rusia testează în mod regulat flancul estic al NATO. Astăzi, din nou, deasupra Mării Baltice”, a transmis Kosiniak-Kamysz. Oficialul polonez a precizat că aeronava rusească Il-20 a fost interceptată de avioanele poloneze la aproximativ 40 de kilometri de litoralul țării, scrie TVP World. Polonia interceptează avionul rusesc în Marea Baltică Ministrul polonez al Apărării a descris incidentul drept parte a unui fenomen mai amplu și a susținut că nu este vorba despre un caz izolat. „Acestea nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-un tipar de presiune susținut”, a afirmat Kosiniak-Kamysz, adăugând că spațiul aerian polonez este monitorizat permanent, iar armata țării rămâne în stare de alertă. Incidente similare au avut loc în ultimele luni în zona Mării Baltice. Avioane poloneze și ale aliaților au interceptat în mai multe rânduri aeronave militare rusești care operau în apropierea granițelor NATO. Într-un incident anterior, un avion Il-20 rusesc a fost interceptat în apropierea coastei poloneze, fără ca acesta să intre în spațiul aerian al Poloniei. Polonia și NATO, în alertă după incidentele din Marea Baltică Noua interceptare are loc la scurt timp după ce pe o plajă de pe litoralul polonez al Mării Baltice a fost găsită o dronă de fabricație rusească. Procurorii militari polonezi au anunțat că aparatul avea o încărcătură explozivă și un detonator, care au fost neutralizate de militari. Incidentul cu avionul rusesc are loc și în contextul unor măsuri de securitate sporite adoptate de Polonia în urma activităților militare ruse din regiune. În septembrie, autoritățile poloneze au desfășurat operațiuni de aviație militară preventivă ca reacție la atacurile rusești asupra Ucrainei, menținând în stare de alertă sistemele terestre de apărare aeriană și unitățile de recunoaștere radar. Polonia avertizează asupra presiunii exercitate de Rusia Premierul polonez Donald Tusk a cerut săptămâna trecută creșterea nivelului de alertă în Europa, după ce a declarat că evaluări ale serviciilor de informații indicau posibilitatea unor atacuri hibride cu drone și rachete din partea Rusiei împotriva unor state care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. În același timp, autoritățile poloneze au precizat în cazurile anterioare că interceptarea aeronavelor rusești nu a însemnat automat încălcarea spațiului aerian național. În mai multe situații, avioanele rusești au operat în spațiul aerian internațional, iar aeronavele NATO au fost trimise pentru identificare și monitorizare.
Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin va ataca NATO. Răspunsul președintelui
Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt. „Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României. Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. „Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului. „Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei” Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate. El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene. „Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN. „Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele. Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare. Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autorități Președintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei. În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate. În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată. „În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan. Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului. „În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el. Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev. „Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan. Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO. România, lovită în 2026 de o dronă rusească România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților. Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia. „Nu suntem complet pregătiți” Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele. „Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.
Putin transferă activele unui grup american familiei liderului cecen, reales duminică
Președintele rus a semnat luni un decret prin care activele din Rusia ale grupului american Aptar, producător de articole din plastic și ambalaje, trec sub administrarea temporară a companiei H&N, condusă de Yakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadîrov, potrivit Current Time. Până în 2023, Yakub Zakriev a fost vicepremier al Ceceniei și ministru al Agriculturii. 200 de milioane de dolari și 400 de mașini dispărute H&N este noua denumire a fostei afaceri a grupului francez Danone din Rusia. După retragerea Danone de pe piața rusă, în 2023, afacerea a fost preluată de autoritățile ruse, iar Yakub Zakriev a ajuns la conducerea acesteia. Compania funcționează în prezent sub marca „Logika Moloka”. Potrivit presei ruse independente, după ce fosta afacere Danone a ajuns sub conducerea nepotului lui Kadîrov, din companie ar fi fost deturnate 200 de milioane de dolari și ar fi dispărut 400 de automobile. Alte companii occidentale, trecute sub administrare rusă Transferul activelor Aptar nu este un caz izolat. Vladimir Putin a preluat și în alte situații controlul asupra activelor din Rusia ale unor companii occidentale, plasându-le sub administrarea unor entități rusești. Pe 17 septembrie, activele Nestlé, Auchan și Lemana Pro, fostul Leroy Merlin, au fost trecute sub administrarea temporară a L.E.V. Management, o companie rusă cu sediul la Moscova, condusă de Andrei Kraiushkin, fost oficial de rang înalt al Ministerului rus de Interne. Kadîrov, reales cu 99,85% din voturi Transferul activelor Aptar a avut loc imediat după realegerea lui Ramzan Kadîrov în fruntea Ceceniei, cu 99,85% din voturi. Kadîrov, candidat din partea partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin, conduce Cecenia din 2007. La scrutinul precedent, din 2021, obținuse 99,7% din voturi. De-a lungul timpului, liderul cecen și-a numit mai multe rude în funcții importante ale administrației. Cecenia este o republică autonomă din Caucazul de Nord, aflată în sudul Rusiei, la granița cu Georgia. Regiunea are o importanță strategică pentru Kremlin, iar Ramzan Kadîrov o conduce cu o largă autonomie internă, în schimbul loialității sale față de Vladimir Putin.
Emisarul lui Putin face campanie pentru AfD înaintea unui scrutin important din Germania
Alegătorii din landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, din nord-estul Germaniei, vor alege un nou parlament regional, într-o cursă strânsă între AfD și Partidul Social-Democrat (SPD) al actualului premier regional Manuela Schwesig, scrie agenția dpa. „Mecklenburg-Pomerania Occidentală va prospera din nou atunci când gazul accesibil și sigur prin Nord Stream va reveni, prin colaborarea cu AfD”, a scris sâmbătă pe platforma X Kirill Dmitriev, emisarul președintelui rus Vladimir Putin pentru cooperare economică internațională. „Facturi mai mici la energie, mai multe locuri de muncă și o creștere economică mai mare”, a adăugat el. AfD vrea reluarea livrărilor de gaze rusești Vladimir Putin a declarat anterior că Rusia este pregătită să reia livrările de gaze către Germania prin Nord Stream 2, dacă sunt ridicate sancțiunile. „Gata cu sinuciderea energetică și industrială a Germaniei”, a scris Dmitriev, răspunzând unei postări a copreședintei AfD, Alice Weidel, care cerea o schimbare politică în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. Dmitriev este, de asemenea, unul dintre principalii negociatori ai lui Putin în discuțiile cu Statele Unite care au ca scop încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Deși Putin a vorbit în repetate rânduri în termeni pozitivi despre AfD, Moscova neagă că s-ar amesteca în alegerile din alte țări. Discuții pentru o întâlnire între AfD și emisarul Kremlinului AfD a cerut reluarea livrărilor de gaz rusesc către Germania, argumentând că energia rusească mai ieftină ar fi benefică pentru economia germană. Alegerile regionale de duminică nu vor avea însă un efect direct asupra acestei chestiuni. Gazul rusesc livrat prin conducte face obiectul sancțiunilor Uniunii Europene. Mesajul emisarului lui Putin vine la doar o zi după ce Reuters a relatat că Dmitriev și conducerea AfD au început pregătirile pentru o întâlnire care ar putea avea loc cel mai devreme în martie 2027 și care ar urma să vizeze reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania. Cel mai recent sondaj realizat de Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF, publicat vineri, arată o cursă extrem de strânsă în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. SPD, partidul premierului regional Manuela Schwesig, este cotat cu 37%, iar AfD cu 36%. Die Linke ar obține 9%, CDU 6%, Verzii 5%, iar BSW 4%.
Trump a semnat legea care lovește Rusia cu noi sancțiuni. Flota fantomă a lui Putin, vânată de americani
Președintele Donald Trump a semnat legea care lovește Rusia cu unele dintre cele mai aspre sancțiuni impuse până acum. Denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, aceastaa îi oferă liderului de la Casa Albă puterea de a impune tarife de până la 100% celor mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești. Principalii clienți ai Moscovei sunt China și India, ceea ce înseamnă că marile puteri din BRICS sunt în centrul noilor măsuri. Se așteaptă reacția lui Vladimir Putin la sancțiunile dictate de americani Ce prevede noua lege Camera Reprezentanților a adoptat legea, miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. În august, trecuse august și de Senat, iar vineri noaptea (ora României) a fost promulgată de Trump. Loading … Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite și, deopotrivă, ai Rusiei. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc, în decembrie 2022, și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India, 37%. Turcia și Uniunea Europeană au cumpărat fiecare aproximativ 5%. Trump a pus și Iranul pe listă Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. De asemenea, președintele american dispune de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota fantomă”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor Moscovei. La solicitarea Administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea, în onoarea lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie furnizată de Moscova. La momentul respectiv, Volodimir Zelenski a salutat adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice și drone.
Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%
Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României). Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. China și India, în prima linie Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%. Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina. La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea poartă numele lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.
AfD vrea reluarea gazului rusesc în Germania. Liderii partidului pregătesc o întâlnire cu emisarul lui Putin pentru discuții despre Nord Stream
Discuțiile vizează o întâlnire care ar putea avea loc cel mai devreme în martie și evidențiază relațiile apropiate dintre Moscova și Alternativa pentru Germania (AfD), scrie Reuters. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev, consilier apropiat al lui Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, precum și copreședinții AfD Alice Weidel și Tino Chrupalla, a declarat una dintre surse, Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia. Discuții despre reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace. Organizatorii speră ca la discuții să participe reprezentanți ai AfD, Rusiei și Statelor Unite, a declarat una dintre surse. Printre variantele luate în calcul pentru găzduirea reuniunii se numără Israelul, Emiratele Arabe Unite și India. Într-un interviu acordat Reuters în luna iunie, Weidel a susținut încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că acest lucru ar putea sprijini economia germană aflată în dificultate. Dmitriev a participat luna aceasta, la Moscova, la o întâlnire cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Organizatorii speră ca Witkoff și Kushner să participe și la discuțiile privind gazele rusești. Una dintre temele întâlnirii ar urma să fie posibila redeschidere a gazoductelor Nord Stream, potrivit sursei. Un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Orice astfel de întâlnire ar avea în principal o valoare simbolică, deoarece AfD nu se află la guvernare. Pregătirile pentru reuniune arată însă presiunea tot mai mare asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale continuă să refuze colaborarea cu AfD, în timp ce formațiunea câștigă tot mai mult sprijin electoral. Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi gazoductelor Nord Stream, grav avariate în exploziile din septembrie 2022. O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina însă o opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților săi, mai ales în Europa de Est. Critici din CDU față de reluarea importurilor de gaze rusești Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a declarat că o astfel de întâlnire ar putea încuraja și vocile din interiorul formațiunii sale care susțin reluarea achizițiilor de gaze din Rusia. „AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, a spus Kiesewetter. Una dintre surse a declarat că AfD speră ca întâlnirea să arate că partidul poate juca un rol și în politica externă și, în același timp, să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie. Relația cu Rusia are o importanță aparte în estul Germaniei, care s-a aflat sub influență sovietică până la căderea Zidului Berlinului. Mulți locuitori din est au o atitudine mai favorabilă față de Rusia și sunt mai critici față de Statele Unite, principalul garant militar al Germaniei.