Etichetă: rusia

Cordoanele sanitare nu fac decât să întărească forțele extremiste. Statele greșesc. Peter Magyar, interviu surpriză în presa germană

„Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal” În interviul din Frankfurter Allgemeine Zeitung, Peter Magyar este întrebat mai întâi despre migrație. El răspunde: „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală. Puteți să-l criticați pe Viktor Orbán cât doriți. Nimeni nu-l critică mai mult decât mine. (…) Multe state membre și-au dat seama de atunci că au luat deciziile greșite atunci. În orice caz, ne vom proteja patria, granițele sale și granițele externe ale Europei. Pot spune doar că Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal. Și nu vom plăti nicio amendă pentru acest lucru. Dar vom contribui la protejarea frontierelor externe ale Europei, fie că este vorba de Grecia, Malta sau Italia. Criza migrației din 2015 trebuie să fie o lecție pentru Europa. Cea mai importantă sarcină a politicienilor europeni este de a proteja siguranța oamenilor. Cred că există multe modalități de a opri migrația ilegală fără a încălca regulile UE. Trebuie doar să fiți capabili să negociați. Există multe țări care se comportă acum ca Ungaria. Dar această hotărâre a Curții Europene de Justiție nu se mai aplică. Consider că este incredibil de nedrept. Vom purta discuții și vom găsi o soluție împreună cu partenerii noștri europeni, astfel încât să ne putem proteja granițele și să nu fim nevoiți să plătim o amendă zilnică de un milion de euro. (…) Este nedrept și disproporționat ca cetățenii din Ungaria să plătească o amendă zilnică de un milion de euro. La fel de nedrept este faptul că Ungaria nu a primit fonduri pentru gardul menit să protejeze frontierele externe ale UE, în timp ce alte state membre au primit”. „Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice” Magyar vorbește și despre viziunea sa despre eliminarea dreptului de veto în UE: „Scopul este să ne înțelegem nu să ne învingem reciproc. Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice, nu pe niște State Unite ale Europei. De aceea nu sunt în favoarea introducerii actuale a votului majoritar în loc de unanimitate în mai multe domenii. Vom negocia și vom găsi un compromis”. „Unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești” Întrebat despre situația partidelor considerate extremiste și „cordoanelor sanitare” la nivelul UE, șeful Executivului ungar a oferit un răspuns surprinzător: „Nu-mi plac etichetele precum extremă dreapta sau extremă stânga. Nu-mi plac luptele ideologice. Oamenii merită mai mult decât discursuri corecte politic și etichete ideologice reciproce. Nu este scopul meu să mă amestec în afacerile interne ale altor state membre și nu voi face acest lucru; în acest sens, sunt diferit de Orbán. Dar trebuie să spun că observ că unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești. Nu înțeleg temerile și așteptările oamenilor, nu îndrăznesc să vorbească deschis despre probleme și să le confrunte, folosesc limbajul corectitudinii politice și, în cele din urmă, ei înșiși nu înțeleg realitatea. Tocmai acestea sunt greșelile care sunt apoi exploatate de unii. Simpla izolare a acestor oameni și a acestor partide și închiderea lor în spatele unui paravan de protecție nu este o soluție în sine. Acest lucru nu face decât să întărească aceste forțe. În multe țări, aceste greșeli au fost deja recunoscute, dar nu peste tot. În multe țări, elita politică, mediatică și economică își protejează propria poziție și nu abordează întotdeauna temerile și problemele reale ale oamenilor. Dar oamenii nu uită acest lucru. De aceea avem nevoie de onestitate, onestitate și iar onestitate. În Parlamentul European, forțele politice trebuie întotdeauna să caute majorități, iar marile coaliții între centru-stânga și centru-dreapta pot funcționa. Germania și Austria sunt exemple bune în acest sens. Dar nu funcționează întotdeauna și de aceea Partidul Popular European, din care fac parte și CDU/CSU și partidul meu, Tisza, ar putea fi nevoit într-o zi să ia o decizie. În opinia mea, ECR (Conservatorii Europeni) este aliatul natural al Partidului Popular European. Dacă va dori apoi să coopereze cu AfD nu este decizia mea. Dar, în opinia mea, a discuta unii cu alții și a asculta argumentele fiecăruia nu strică niciodată. Ceea ce acceptăm din propunerile fiecăruia este o altă întrebare”. „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile” Peter Magyar a fost întrebat de FAZ și cum va arăta Europa după sfârșitul războiului din Ucraina. „În ultimii ani, Ungaria a devenit cea mai săracă și mai coruptă țară din UE. Trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Vecinii noștri din UE ar trebui să înțeleagă că Ungaria este o țară fără ieșire la mare. Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte. Nu am avut creștere economică de ani de zile, iar pentru creștere, avem nevoie de energie accesibilă. Desigur, facem tot ce putem pentru a ne diversifica sursele de energie, dar nu ne putem permite ca competitivitatea companiilor noastre să scadă în continuare și ca sărăcia energetică în rândul familiilor maghiare să crească. În opinia mea, odată ce războiul se va termina, Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile, pentru că este vorba despre competitivitatea întregii Europe și nimeni nu vrea să mențină un nou Război Rece economic și politic de dragul păcii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, războiul trebuie, desigur, să se încheie. SUA este aliatul natural al Ungariei în NATO și un partener economic foarte important. Ceea ce s-a întâmplat în campania electorală nu va schimba asta. Vom menține relații bune cu orice administrație americană”, spune el. Cu toate acestea, Magyar consideră că Rusia este un pericol pentru Europa: „Pe de altă parte, este adevărat și că geografia nu se schimbă. Trebuie să acceptăm acest lucru. Prin urmare, ar trebui să menținem relații pragmatice cu Rusia odată ce războiul împotriva Ucrainei se încheie. Cu toate acestea, este clar că Rusia reprezintă în prezent un risc de securitate pentru întreaga Europă. Nu se poate continua ca oamenii din Europa să

Cel mai mare terminal petrolier din Rusia a luat foc la Sankt Petersburg după un atac cu drone

Potrivit The Moscow Times, atacul a provocat un incendiu la Terminalul Petrolier din Sankt Petersburg, în districtul Kirovsky din Sankt Petersburg, relatează Ukrinform. Terminalul este cel mai mare complex de transbordare a petrolului din Rusia la Marea Baltică, cu o capacitate anuală de 12,5 milioane de tone și 21 de rezervoare de stocare a produselor petroliere. Instalația este considerată importantă strategic pentru securitatea națională a Rusiei. Atac înainte de Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg Raportul menționează că atacul a avut loc în ziua de deschidere a Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, programat să aibă loc între 3 și 6 iunie. Președintele rus Vladimir Putin este așteptat să vorbească la eveniment. Locul de desfășurare al forumului este situat la aproximativ 17 kilometri de terminalul petrolier care ar fi fost vizat. Dronele au atacat uzina Progress care produce senzori utilizați pentru testarea și monitorizarea sistemelor pentru racheta de croazieră Kh-101 În plus, publicația Astra a relatat că dronele au atacat uzina Progress din orașul Michurinsk, regiunea Tambov, în aceeași noapte, provocând un incendiu. Fabrica produce echipamente pentru sisteme de aviație și control al rachetelor. Anterior, aceasta fusese vizată în februarie anul acesta, precum și în iunie 2025 și decembrie 2024. Potrivit Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR), uzina Progress produce senzori utilizați pentru testarea și monitorizarea sistemelor pentru racheta de croazieră Kh-101. Fabrica produce, de asemenea, giromotoare pentru rachetele Kh-59M2 și Kh-59M2A, precum și echipamente pentru conducte de gaze și petrol și diverse produse electrice. În noaptea de luni spre marți, Forțele de Apărare ale Ucrainei au atacat Rafinăria de Petrol Ilsky, un sistem de tunuri antirachetă Pantsir-S1 și o navă rusească în Crimeea ocupată temporar.

Reuniune specială a Consiliului de Securitate al ONU, după incidentul de la Galați / România primește sprijin internațional, Rusia este acuzată de escaladare

UPDATE Oana Țoiu contrazice la ONU narațiunea Rusiei despre drona de la Galați Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească. Oana Țoiu a spus că este pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea României la ONU când Bucureștiul solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate pe o temă care implică direct România. Anteriror în intervenția sa, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. „Analiza noastră militară arată fără îndoială că drona care s-a prăbușit joi noapte la Galați este un Geran-2 de origine rusească”, a spus Oana Țoiu. UPDATE Reprezentantul Chinei: Criza din Ucraina se extinde peste granițe Reprezentantul permanent al Chinei la ONU, Fu Cong, a declarat în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, că incidentul de la Galați reflectă extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor vecine. Acesta a făcut apel la calm, dialog și o soluționare diplomatică a conflictului. „China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului”, spune Fu Cong. „Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile”, spune diplomatul Chinei. UPDATE SUA condamnă incidentul de la Galați și transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO Statele Unite au condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, pătrunderea „imprudentă” a unei drone militare rusești în spațiul aerian al României. Reprezentantul SUA a spus că drona a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit mai multe persoane. „Statele Unite sunt alături de aliatul său NATO, România. Gândurile noastre sunt alături de răniți și de toți cei afectați la Galați”, a transmis diplomatul american. El a reiterat angajamentul Washingtonului față de apărarea Alianței. „Așa cum am mai spus, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a declarat reprezentantul SUA. UPDATE Rusia neagă la ONU responsabilitatea pentru drona de la Galați Reprezentantul Rusiei la ONU a respins, în Consiliul de Securitate, acuzațiile formulate după incidentul de la Galați, susținând că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. (DETALII AICI!) Diplomatul rus a afirmat că scopul principal al reuniunii ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. El a susținut că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene. El a spus că atacurile au vizat inclusiv facilități din portul Reni, în regiunea Odesa, despre care Moscova afirmă că ar fi folosite pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. UPDATE Marea Britanie condamnă incidentul de la Galați: O încălcare gravă a spațiului aerian NATO Marea Britanie a condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit civili. Reprezentantul britanic James Kariuki a spus că incidentul arată impactul tot mai mare al războiului Rusiei împotriva Ucrainei dincolo de granițele Ucrainei. „Acțiunile Rusiei reprezintă o încălcare gravă a spațiului aerian NATO. Au fost imprudente și o încălcare inacceptabilă a suveranității României”, a declarat Kariuki. El a afirmat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru escaladare și pentru riscurile tot mai mari la adresa securității regionale și euro-atlantice. „Suntem uniți în angajamentul nostru de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai spus reprezentantul Marii Britanii. UPDATE Danemarca își exprimă solidaritatea cu România după incidentul de la Galați Danemarca a condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, acțiunile „periculoase și nechibzuite” ale Rusiei, după incidentul de la Galați. Reprezentanta Danemarcei a transmis solidaritatea deplină a țării sale cu România, „partener în Uniunea Europeană și aliat în NATO”, și a spus că incidentul reprezintă un nou episod grav al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ea a acuzat Moscova și de campanii de dezinformare și amenințări, afirmând că Rusia trebuie „să pună capăt acestui război lipsit de sens” și să înceteze toate ostilitățile. UPDATE Reprezentantul Franței la ONU: România poate conta pe deplin pe solidaritatea noastră Franța și-a exprimat „cea mai fermă condamnare” a Rusiei, după incidentul cu drone de la Galați. În urma incidentului, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a convocat o ședință a Consiliului de Securitate ONU. „În noaptea de 28 spre 29 mai, în cadrul unui nou atac rusesc în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, o dronă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o clădire din orașul Galați, rănind mai multe persoane”, a declarat diplomatul francez în cadrul ședinței. Referitor la demersul diplomației de la București, acesta a precizat: „Dorința României de a convoca această reuniune de urgență a Consiliului în urma acestei încălcări intolerabile a integrității sale teritoriale este legitimă și era datoria Consiliului să răspundă”. Oficialul francez a amintit că Franța face parte din batalionul multinațional NATO desfășurat în România și a precizat că Parisul va continua să contribuie la consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței pe flancul estic. „Franța condamnă această incursiune inacceptabilă în termenii cei mai fermi. Franța dorește să exprime autorităților și poporului român, prietenia și solidaritatea sa deplină și neclintită. În calitate de membru al Uniunii Europene și al NATO, România se poate baza pe deplin pe solidaritatea noastră”, a mai declarat Bonnafon. UPDATE Letonia condamnă „în cei mai fermi termeni” incidentul de la Galați și acuză Rusia de escaladare periculoasă Letonia a condamnat,

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc la ONU legat de drona din Galați

Diplomatul ucrainean a calificat incidentul drept „alarmant” și a acuzat Rusia de escaladarea conflictului, susținând că drona care a lovit o zonă rezidențială din Galați era una rusească, încărcată cu explozibil. Acesta a transmis urări de însănătoșire celor doi români răniți și a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Când România și poporul ei întâmpină acest incident alarmant, când o dronă rusă de atac cu explozibil încalcă spațiul aerian al României și lovește o zonă rezidențială din orașul Galați, ducând la rănirea civililor și pagube semnificative”, a declarat reprezentantul Ucrainei. De cealaltă parte, reprezentantul Federației Ruse a respins acuzațiile, susținând că afirmațiile Ucrainei sunt „false”. Diplomatul rus a afirmat că, dacă drona ar fi fost de fabricație rusească, acoperișul blocului lovit ar fi fost distrus în întregime. El a cerut o investigație amănunțită asupra resturilor dronei, cu participarea părții ruse. „Circumstanțele obiective ar putea fi stabilite numai printr-o investigație, cu implicarea părții ruse. Suntem gata să participăm la investigație”, a spus reprezentantul Rusiei. Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească. Oficialul ucrainean a respins poziția Moscovei, afirmând că autoritățile de la Kiev au încredere în concluziile anchetei românești privind originea dronei. El a acuzat Rusia că promovează „teorii ale conspirației” și că incidentul de la Galați nu trebuie tratat ca unul izolat. Reprezentantul Ucrainei a mai susținut că oficiali ruși au amenințat în repetate rânduri capitale europene, inclusiv Paris, Berlin și Londra, prin declarații privind capacitatea unor rachete de a le lovi în câteva secunde.

Oana Țoiu contrazice la ONU narațiunea Rusiei despre drona de la Galați: Analiza arată fără îndoială că era de origine rusească

Oana Țoiu a spus că este pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea României la ONU când Bucureștiul solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate pe o temă care implică direct România. „Nu am chemat Consiliul de Securitate al ONU până astăzi. Dar o facem astăzi pentru că am construit o țară sigură, o economie în creștere și un partener de securitate pentru regiune”, a declarat Oana Țoiu. Potrivit ministrei, în noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească încărcată cu explozibil a încălcat spațiul aerian al României în jurul orei 2:00. Analiza militară arată că drona făcea inițial parte dintr-un roi de drone folosit într-un atac nocturn împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre. Aparatul a zburat timp de patru minute pe teritoriul României și s-a prăbușit la etajul 10 al unui bloc de locuințe din Galați, într-o zonă apropiată de frontiera dintre România, Republica Moldova și Ucraina. Rusia a încercat să conteste că drona a fost rusească Anteriror în intervenția sa, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. Diplomatul rus a susținut că scopul ședinței ar fi fost alimentarea unui nou val de „isterie mediatică anti-rusă”. Moscova a încercat să conteste versiunea Bucureștiului și a susținut că detaliile prezentate de România privind prăbușirea dronei ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Reprezentantul rus a afirmat că, dacă o dronă Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc, „consecințele nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”, iar „acoperișul ar fi fost complet distrus”. În același discurs, diplomatul rus a sugerat, fără să prezinte probe, posibilitatea unei „provocări” a Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea acestora în conflict. Rusia a cerut și o anchetă „obiectivă și depolitizată”, cu implicarea părții ruse, afirmând că este gata să participe doar dacă primește date și fragmente ale dronei pentru analiză. „Analiza noastră militară arată fără îndoială că drona care s-a prăbușit joi noapte la Galați este un Geran-2 de origine rusească”, a spus Oana Țoiu. Oana Țoiu a precizat că această concluzie este susținută de raportul tehnic al anchetatorilor români, bazat pe fragmentele recuperate. Potrivit ministrei, pe resturi a fost identificată o inscripție în caractere chirilice cu numele Geran-2, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de control și elementele motorului sunt similare celor găsite la alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și identificate ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul indică, de asemenea, marcaje de fabricație, inscripții tehnice, caracteristici de construcție și materiale care corespund aceluiași proces tehnologic, a mai spus Țoiu. Ministra de Externe a subliniat că incidentul marchează o escaladare gravă, pentru că este pentru prima dată de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei când cetățeni români au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unei incursiuni a unei drone rusești. „O mamă și un copil au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar acum sunt în afara oricărui pericol”, a spus Oana Țoiu. Ea a arătat că impactul a provocat un incendiu și pagube semnificative clădirii, iar blocul a fost evacuat temporar. Țoiu a insistat asupra faptului că drona s-a prăbușit într-o zonă rezidențială dens populată, unde locuiesc familii cu copii. Oana Țoiu: „Efectele ar fi putut fi mult mai grave” Oana Țoiu a condamnat „comportamentul iresponsabil” al Rusiei și încălcările repetate ale spațiului aerian al României de către vehicule rusești. Ea a spus că, indiferent de destinația inițială a dronei, gravitatea acțiunii și responsabilitatea autorului sunt clare. Potrivit șefei diplomației române, România a înregistrat doar în acest an peste 30 de incursiuni ale unor drone rusești în spațiul său aerian, cu o frecvență în creștere. „Nu ar trebui să considerăm aceste escaladări drept noua normalitate”, a spus Oana Țoiu în fața Consiliului de Securitate. Ministra a afirmat că aceste încălcări repetate ale spațiului aerian românesc și ale altor state din Europa Centrală și de Est reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității regionale și trebuie abordate de Consiliul de Securitate. „Războiul modern cu vehicule autonome nu creează o distanță față de responsabilitate”, a transmis Oana Țoiu.

Un camion încărcat cu gunoi de grajd s-a răsturnat peste un autoturism

Un camion care transporta gunoi de grajd s-a răsturnat pe o șosea din Rusia, potrivit NEXTA. Încărcătura urât mirositoare a acoperit aproape în totalitate un autoturism. Acesta era parcat în fața unui magazin. Se pare că șoferul camionului a pierdut controlul volanului. Camionul a lovit peretele magazinului și apoi s-a răsturnat peste autoturismul parcat în apropiere. Proprietara autoturismului a povestit că intrase în magazin cu doar câteva secunde înainte de accident. Ea a fost rănită ușor în momentul în care mai multe rafturi din magazin s-au prăbușit ca urmare a impactului. Când a ieșit pe stradă, femeia a văzut că mașina ei era deja îngropată sub tone de gunoi. 💩 In Russia, a truck carrying manure overturned onto a brand-new BMW. The entire load spilled directly onto the car. Looks like someone just put the phrase “money doesn’t stink” to the test. pic.twitter.com/TKTYaA2tXj — NEXTA (@nexta_tv) June 1, 2026

Comandatul Suprem al Armatei și Ministrul Apărării nu se pun de acord cu privire la traiectoria dronei de la Galați. Una susține Nicușor Dan, alta Radu Miruță

Președintele Nicușor Dan și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, par să aibă variante diferite în ceea ce privește drona rusească care a căzut pe un bloc din Galați. Radu Miruță a evitat să confirme afirmația șefului statului potrivit căreia drona rusească ar fi fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană. Oficialul a afirmat la Digi 24 că datele primite de el vizează originea și componența aparatului de zbor, nu și cauza care i-a schimbat traiectoria. El a mai adăugat că MApN a monitorizat drona. Nicușor Dan a explicat traiectoria dronei care a lovit blocul din Galați Șeful statului a declarat vineri, la Galați, și duminică, într-un interviu pentru BBC, că drona care a lovit blocul din România era rusească, făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au vizat portul Reni și a fost deviată cinetic de armata Ucrainei. Pe de altă parte, într-o intervenție pentru Digi24, Miruță spune că Armata Română n-are de unde să știe un asemenea lucru. „În primul rând, este sigur că era o dronă rusă Gheran 2. Este sigur pentru că noi am mai avut una acum 4-5 săptămâni, nu a explodat și noi am comparat ambele drone, resturile care au explodat ieri și cea de acum 1 lună și sunt complet identice. Ca atare, putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, o dronă rusească. În al doilea rând, știm ce s-a întâmplat. A fost un roi de drone, de 43 de drone care au țintit portul Reni, care este în Vestul Dunării, în zona Odessa. Ca atare, este vorba de zona Vestică a Ucrainei, în zona Mării Negre. Deci a fost un roi de 43 de drone care au venit de la Est la Vest, care au vizat portul Reni și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone. Exact, exact, nu a fost un atac țintit. Exact, (n.r. Putin nu spune adevărul). Putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, drona rusă”, a spus președintele României, Nicușor Dan, pentru BBC. Nicușor Dan, 1 an de mandat / Foto – Mediafax Miruță evită să confirme explicația avansată de Nicușor Dan Radu Miruță, ministrul Apărării, vine cu o altă variantă, într-un interviu televizat. Oficialul a declarat că datele primite de el vizează originea și componența aparatului de zbor, nu și cauza care i-a schimbat traiectoria, susținând că dezbaterea privind modul în care drona a ajuns în România „este o fentă în spațiul public”. „Drona este de fabricaţie rusească. Dacă există voci în Rusia care, după aceste date, spun că nu e a lor, eu îi invit să vină să-şi ia seria şi să găsească fabrica din Rusia în care a fost produsă această dronă. Atât timp cât are încărcătură explozivă, este în datoria celor ce o lansează să se ocupe de traiectoria ei”, a afirmat Miruță. Foto: Facebook / Nicușor Dan Ministrul a precizat că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen (TNT) și a subliniat că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incident. „Nu există scuză din partea Federației Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, substanță explozivă, a venit într-un spațiu aerian în care nu a avut voie”, a declarat el. Întrebat dacă poate confirma declarația președintelui Nicușor Dan, care a afirmat că drona și-ar fi schimbat traiectoria după ce a fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană, ministrul Apărării a spus că nu deține date în acest sens. „Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm”, a declarat Miruță. Oficialul a mai spus că instituțiile care se ocupă de expertizarea epavei ar putea stabili mai multe detalii privind circumstanțele incidentului „Probabil că există posibilitatea de a se face și expertiză balistică asupra componentelor sau probabil că Serviciul Român de Informații sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informații. Pe radarele noastre vedem traseul acestei drone. Am văzut-o venind dinspre Marea Neagră, (…) trecând Dunărea, intrând în spaţiul aerian românesc şi prăbuşindu-se în Galaţi”, a declarat ministrul. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. „Este o fentă în spațiul public” Radu Miruță a adăugat că discuția privind motivul exact pentru care drona și-a schimbat direcția riscă să distragă atenția de la problema principală. „Este o fentă în spațiul public, este o încercare de dezbatere a unui subiect care are mult mai puțină importanță”, a spus ministrul. Acesta a precizat că numeroase drone ajunse anterior pe teritoriul României prezentau urme de gloanțe. „Este posibil ca și această dronă să aibă urme de gloanțe. Eu vă spun că datele pe care le-am primit sunt cu privire la componență și sursă”, a mai declarat Radu Miruță. AUTORUL RECOMANDĂ: Pamfletul lui Mircea Dinescu după prăbușirea dronei de la Galați: „Kakaia deviația, Nicușor Dan?!” Consiliul de Securitate al ONU se reunește în sesiune specială, la solicitarea României, după incidentul cu drona care a lovit un bloc din Galați

UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran

Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran.  Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei.  Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”

Nicușor Dan a declarat la BBC că România îl va expulza pe ambasadorul Rusiei dacă vor mai exista incidente cu drone

Declarația vine la scurt timp după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând o explozie și un incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, care a generat reacții ferme din partea autorităților române. Expulzarea ambasadorului rus, luată în calcul de România după seria incidentelor cu drone Întrebat de jurnaliștii BBC dacă expulzarea consulului general al Rusiei la Constanța reprezintă cea mai dură măsură pe care Bucureștiul este dispus să o adopte, Nicușor Dan a explicat că există și alte opțiuni diplomatice. „Deocamdată da. În ultimii ani au fost 20-30 de drone care nu aveau încărcătură explozivă. Luna trecută am avut o altă dronă, cu încărcătură explozivă, care, din fericire, nu a explodat. A devenit periculos pentru cetățenii români”, a declarat președintele. Șeful statului a subliniat că atacurile rusești vizează localități aflate pe malul ucrainean al Dunării, însă Moscova are obligația de a evita punerea în pericol a cetățenilor români. Expulzarea ambasadorului rus, luată în calcul de România ca parte a unei ierarhii diplomatice Nicușor Dan a precizat că România dispune de mai multe instrumente diplomatice pentru a răspunde unor astfel de incidente. „Este un avertisment pentru partea rusă și sper că se vor opri. Dacă nu, avem alte măsuri pe care le putem lua împotriva lor”, a afirmat președintele. Întrebat concret care ar putea fi aceste măsuri, șeful statului a răspuns: „Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Este o ierarhie diplomatică a măsurilor”. Declarația marchează una dintre cele mai ferme poziții exprimate de autoritățile române în raport cu incidentele provocate de războiul din Ucraina în proximitatea granițelor României. Anterior, președintele Nicușor Dan a anunțat expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului rus din oraș. Decizia a fost luată în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată după incidentul din 29 mai de la Galați. Autoritățile române consideră că repetarea unor astfel de evenimente reprezintă un risc direct pentru siguranța populației și transmit că vor adopta măsuri suplimentare dacă securitatea cetățenilor va continua să fie amenințată de acțiunile militare desfășurate în apropierea teritoriului național.

Economia Rusiei, tot mai afectată de sancțiuni. Marile companii intră într-un colaps gestionat

Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, pe fondul sancțiunilor internaționale și al creșterii taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Instituția susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite.” Potrivit Ukrinform, datele prezentate arată că 53% dintre companiile rusești se confruntă acum cu probleme de flux de numerar, iar pentru 27% dintre ele aceasta este o situație complet nouă. Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea. Gazprom, care este simbolul puterii economice a Kremlinului, nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv. Ultima plată către acționari a fost făcută în prima jumătate a anului 2022. Situația este similară și la Rusal și Alrosa, companii importante din industria aluminiului și diamantelor. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nici nu-și propune să facă acest lucru în primul trimestru din 2026. Aceeași situație în industria metalurgică Probleme mari sunt și în industria metalurgică. NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În același timp, retailerul pentru copii Korablik este aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedierile au început și în alte companii mari. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. Profitul companiei Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de anul 2024. Una dintre cele mai afectate firme este Volga Avtodor, unde veniturile au scăzut cu 96%. Datoriile au ajuns la 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Mai multe companii importante, printre care Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh, nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Holdingul VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale rusești, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt din nou negative.