Ucraina anunță că a lovit trei obiective implicate în producția de rachete din Rusia
Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, atacurile au vizat infrastructură militară și industrială utilizată în programul de producție a rachetelor rusești. Kievul susține că operațiunile urmăresc să reducă capacitatea Rusiei de a procura materiale necesare fabricării armamentului. Într-un mesaj publicat pe Telegram, Statul Major ucrainean a precizat că unul dintre obiectivele lovite a fost o instalație specializată în „eliminarea rachetelor balistice intercontinentale”. Potrivit autorităților militare ucrainene, atacarea acesteia ar putea afecta capacitatea Rusiei de a recupera explozibili și combustibil pentru rachete. Informațiile privind amploarea pagubelor și efectele asupra activității celor trei obiective nu au fost prezentate în detaliu de partea ucraineană. Atacuri ucrainene asupra obiectivelor militare din Rusia Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și militare rusești, folosind o flotă în creștere de drone produse pe plan intern și, în anumite operațiuni, rachete. Printre țintele vizate în ultimele luni s-au numărat rafinării de petrol și instalații implicate în producția de echipamente militare. Astfel de operațiuni urmăresc să afecteze capacitatea Rusiei de a susține efortul de război, prin perturbarea aprovizionării cu combustibili și a producției de armament. Atacurile asupra fabricilor și centrelor specializate în componente pentru rachete pot avea o importanță strategică, deoarece aceste instalații contribuie la menținerea capacităților militare rusești. Ce pagube au fost raportate după atacurile din regiunile Tver și Nijni Novgorod Guvernatorul regiunii Nijni Novgorod a declarat că un militar a fost ucis în timpul operațiunilor de respingere a atacului. Potrivit acestuia, resturile dronelor au provocat pagube „minime” infrastructurii. În regiunea Tver, guvernatorul a anunțat vineri dimineață că un atac cu drone a provocat un incendiu la o fabrică din localitatea Redkino. Incendiul a fost ulterior stins, potrivit declarației oficialului rus. Autoritățile regionale nu au oferit, în informațiile citate de Reuters, detalii suplimentare privind eventualele pagube produse instalației industriale din Redkino sau impactul asupra activității acesteia. Atacurile evidențiază continuarea operațiunilor ucrainene împotriva unor obiective de pe teritoriul Rusiei, în contextul războiului declanșat de Moscova în februarie 2022. Efectele concrete ale celor trei lovituri asupra capacității rusești de producție a rachetelor nu au putut fi stabilite independent din informațiile disponibile.
Mihai Fifor, după discursul Maiei Sandu: Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut
Mihai Fifor susține că discursul Maiei Sandu evidențiază noul rol pe care Republica Moldova dorește să îl aibă în securitatea Europei. Deputatul PSD consideră că țara vecină poate contribui activ la stabilitatea regiunii, iar România trebuie să țină cont de această perspectivă în propria strategie de securitate. „Un stat mic, cu resurse limitate, expus permanent presiunilor geopolitice și agresiunii hibride rusești, nu este condamnat să rămână doar un consumator de securitate. Poate deveni, prin poziția sa geografică, reziliența instituțională și capacitatea de a contribui la stabilitatea vecinătății, un furnizor de securitate regională”, a scris Mihai Fifor vineri, pe rețelele sociale. Stabilitatea Republicii Moldova, esențială pentru securitatea României Deputatul PSD a atras atenția asupra poziției geografice a Republicii Moldova, care are aproximativ 1.200 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina. Potrivit social-democratului, „o Republică Moldova stabilă permite Ucrainei să își concentreze resursele militare împotriva agresiunii rusești”. În același timp, „un stat moldovean destabilizat sau adus sub controlul Moscovei ar vulnerabiliza regiunea Odesa și ar modifica profund configurația strategică a flancului estic euroatlantic”. Fifor amintește și situația din Transnistria, unde prezența militară rusă și depozitele de muniții de la Cobasna reprezintă vulnerabilități care pot fi exploatate de Moscova. „Republica Moldova nu mai trebuie privită exclusiv ca un stat vecin pe care România îl sprijină, ci ca un partener strategic a cărui reziliență contribuie direct la propria noastră securitate”, susține deputatul PSD. Fifor: România trebuie să învețe din experiența Chișinăului Mihai Fifor atrage atenția că Rusia folosește interferențele electorale, finanțarea ilicită, manipularea informațională și atacurile cibernetice pentru a slăbi instituțiile Republicii Moldova. El consideră că experiența Chișinăului în combaterea acestor amenințări poate fi utilă României și statelor din Balcanii de Vest. „Experiența acumulată de Chișinău în contracararea acestor operațiuni oferă un model valoros de bune practici pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România și Balcanii de Vest, unde vulnerabilități similare pot fi exploatate prin instrumente de influență externă”, a scris deputatul PSD. Fifor susține că România trebuie să își construiască propria strategie de securitate, ținând cont de evoluțiile din Republica Moldova, Ucraina și regiunea Mării Negre: „Apartenența la NATO și Uniunea Europeană oferă României garanții și instrumente fundamentale, dar nu substituie necesitatea unei viziuni proprii asupra regiunii. Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut, iar rolul său nu poate fi redus la cel de susținător al parcursului european al Republicii Moldova”. „Întrebarea este dacă Bucureștiul are viziunea, voința și capacitatea de a-și asuma rolul care îi revine în noua arhitectură de securitate regională”, a subliniat deputatul PSD, explicând că poziția geografică a României nu este suficientă pentru a-i asigura influența în regiune, aceasta depinzând de politica și deciziile statului. Maia Sandu, despre amenințările Rusiei și securitatea Republicii Moldova În discursul susținut la Moldova Security Forum, Maia Sandu a atras atenția că securitatea Republicii Moldova este strâns legată de cea a Ucrainei și a României. Președinta a explicat că o eventuală destabilizare a țării sale de către Rusia ar crea noi amenințări pentru Odesa, aducând presiunile Moscovei mai aproape de granițele României. Șefa statului a vorbit și despre încercările Rusiei de a influența alegerile, despre manipularea informațiilor și atacurile cibernetice. Maia Sandu consideră că Republica Moldova poate contribui la securitatea Europei prin experiența acumulată în combaterea acestor amenințări. „Moldova este astăzi un furnizor de securitate. În familia europeană, vom fi un furnizor de securitate și mai puternic”, a transmis Maia Sandu, referindu-se la importanța aderării la Uniunea Europeană. În cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova a readus în discuție posibilitatea unirii cu România. Maia Sandu a declarat că susține această variantă, deoarece consideră că ar oferi țării sale mai multă securitate, dar a precizat că o asemenea decizie necesită sprijinul majorității populației.
Cum au penetrat procurorii DIICOT afacerea cu iz rusesc a vicepreședintelui USR Dâmbovița și a directorului firmei sale. Proba care i-a făcut pe aceștia să se spargă la audieri și să recunoască totul
Gândul a obținut în exclusivitate detalii incendiare din mega- ancheta DIICOT în care vicepreședintele USR Dâmbovița, Alexandru Munteanu, și directorul firmei sale, Evgeni Polyakov au fost ridicați de anchetatori pentru presupuse fapte de încălcare a embargoului impus statelor europene față de Belarus și Rusia. Concret, Gândul a reușit să afle detalii din timpul audierilor celor, doi, după momentul ridicării și conducerii lor la sediul DIICOT de săptămâna trecută. Loading … Cine? Noi?… Astfel, explică surse judiciare pentru Gândul, în prima fază a audierilor se pare că atât Munteanu cât și Polyakov ar fi abordat un scenariu favorabil și care nu i-ar fi apropiat de implicarea lor în scenariul anchetatorilor, respectiv acela că prin firme paravan ar fi vrut să livreze dispozitive industriale care puteau fi folosite inclusiv la dezvoltarea de piese mecanice pentru tancuri și rachete. Sursele noastre povestesc faptul că cei doi ar fi arătat, inițial, că ei nu cunoșteau destinatarul echipamentelor industriale care deja părăsiseră teritoriul țării și care în prezent se află unul în Kazahstan, și un al doilea blocat în Germania. Astfel, în lumina acestor apărări spontane procurorii DIICOT ar fi trecut de urgență la percheziționarea informatică a dispozitivelor electronice ridicate de anchetatori în timpul perchezițiilor. Prelucrați de DIICOT cu „marfa clienților” Astfel, anchetatorii ar fi preluat imediat controlul cloud-urilor acelor dispozitive precum și a adreselor de e-mail și ar fi început să verifice pe loc, în prezența unor interpreți de limba rusă a zeci, sute de e-mail-uri găsite în serverul cloud și în serverul adresei de e-mail. Astfel, explică sursele noastre, se pare că o adresă găsită în ambele mail-uri, atât al vicepreședintelui USR cât și al directorului acestuia, Polyakov, ar fi fost proba forte cu care anchetatorii DIICOT ar fi reușit să închidă cercul argumentativ în urma căruia cei doi inculpați să realizez că nu pot face altceva decât să recunoască și să își asume faptele pentru care sunt cercetați. Sursele noastre arată că până la descoperirea acestei adrese deși celor doi le-ar fi fost arătate și alte probe, e-mail-uri sau discuții purtate, cei doi refuzau recunoașterea, dar după prezentarea acestei adrese cei doi au înțeles să înceapă colaborarea cu anchetatorii de caz și să dea declarație de recunoaștere, fapt care de altfel a și condus la propunerea de arestare preventivă doar la domiciliu în locul arestării preventive. Gândul a obținut în exclusivitatea adresa care „i-a spart” în anchetă pe vicepreședintele USR Munteanu și pe directorul său. Prin această adresă Munteanu și Polyakov explicau părții belaruse, față de care compania românească avea impus embargoul că trebuie găsite formate clandestine de alimentare cu aceste dispozitive tehnice a companiei „interzise”. Adresa care le-a dat șah-mat „Prin adresa din data de 19.11.2024 (identificată cu ocazia accesului la sistemele informatice asupra terminalelor mobile utilizate de inculpați și a conturilor de mail …@yahoo.com către și …@gmail.com), inculpatul Alexandru Munteanu l-a informat pe directorul adjunct al BELAZ HOLDING Belarus, Anton Artamonov, cu privire la oportunitatea operaționalizării unor fluxuri clandestine și neautorizate destinate alimentării holdingului BELAZ cu echipamente și componente industriale fabricate de WMW SRL Târgoviște („tipuri diferite de strunguri de înaltă tehnologie de diverse modificări și capacități”), prin interpunerea deliberată în acest scop a unor companii din India (BHARAT FRITZ WERNER LTD, BHARAT HEAVY ELECTRICALS LIMITED, GUN CARRIAGE FACTORY), în scopul declarat al evitării „riscurilor asociate sancțiunilor țărilor occidentale”. În conținutul acestui mail se specifica faptul că producerea utilajelor ”de înaltă tehnologie” poate dura peste 1 an. În acest context (al existenței unor înțelegeri privind posibilitatea exportului și transferului echipamentului industrial VL40 ), inculpații au dispus producerea în fabrica din Bacău, aparținând WMW SRL Târgoviște a strungului-carusel menționat. Ulterior, aceștia au inițiat operațiunea de transfer a strungului-carusel model VL40 de pe teritoriul României la data de 12.02.2026, utilajul dezasamblat fiind încărcat la nivelul facilității industriale închiriate de WORLD MACHINERY WORKS SRL Târgoviște în Mun. Bacău, în ansambluri autoutilitară/semiremorcă aparținând firmelor de transport… . Demersurile lui Munteanu și Polyakov în raport cu societățile intermediare (companii paravan) din Kazahstan și India au fost coordonate/supervizate de cetățeanul rus Ilya Yarygin, care este asociat cu diferite funcții în cadrul companiei ENERGOMASH Business Group Federația Rusă, entitate membră a holdingului rus ENERGOMASH, conglomerat din care fac parte inclusiv companii ruse specializate în producția de motoare de rachete, vehicule de lansare și rachete balistice. (În fapt, inculpatul EVGENII POLIAKOV a susținut în fața procurorului că la momentul efectuării corespondenței pe mail cu ILYA YARYGIN, acesta nu mai era angajat al acestei companii ruse)”, se arată în dosarul în care DIICOT a propus arestarea la domiciliu ale celor doi. Corespondența cu „agenții” economici ruși Polyakov de pe mail-ul lui, arată anchetatorii DIICOT, are numeroase conversații cu Natalia si Ilya, care sunt sau au fost angajați la Energomash, societatea strategică rusă. În mod repetat Polyakov celor doi le transmite pe mail deconturi privind călătoriile făcute în interesul firmei românești WMV dar el în realitate le trimite ca justificare pentru a obține bani de la compania rusească. În egală măsură, spun sursele noastre, rusul este prezentat de către Polyakov și Munteanu anchetatorilor DIICOT ca fiind reprezentatul Dicom Energy Kazahstan unde se susține că trebuia să ajungă utilajul de mare tonaj. Astfel, explică sursele noastre, din aceste corespondențe electronice ar rezulta faptul că exista o structura organizatorică și financiară bine pusă la punct care în ciuda aparențelor livra în fapt utilaje cu dublă utilizare, parte militară, Belarusului. „Demersurile inculpaților Alexandru Munteau și Evgeni Polyakov în raport cu societățile intermediare (companii paravan) din Kazahstan și India au fost coordonate/supervizate de cetățeanul rus Ilya Yarygin, care este asociat cu diferite funcții în cadrul companiei ENERGOMASH Business Group Federația Rusă, entitate membră a holdingului rus ENERGOMASH, conglomerat din care fac parte inclusiv companii ruse specializate în producția de motoare de rachete, vehicule de lansare și rachete balistice. În fapt, inculpatul Polyakov a susținut în fața procurorului că la momentul efectuării corespondenței pe mail cu Yarygin, acesta nu mai era angajat al acestei companii ruse. În intervalul 2023-2026, inculpatul Evgeni Polyakov a transmis în mod repetat către llya YARYGIN și Natalia KONDRATIEVA, raportări,
Kremlinul avertizează Lituania că decizia de a ridica interdicția privind armele nucleare riscă să ducă la o escaladare a conflictului
Kremlinul a avertizat marți că decizia preliminară a Lituaniei, stat membru NATO, de a elimina interdicția constituțională privind găzduirea armelor nucleare pe teritoriul său ar putea duce la o nouă escaladare a tensiunilor în regiune, relatează Reuters. Parlamentul Lituaniei a votat marți în favoarea ridicării interdicției, acesta fiind primul dintre cele două voturi necesare pentru modificarea Constituției. Întrebat de jurnaliști cum privește Rusia această situație și ce părere are despre propunerea făcută luna aceasta de președintele SUA, Donald Trump, privind instalarea unei baze militare americane în țara baltică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a oferit un răspuns. „Dacă infrastructura militară a ceea ce este, de fapt, principala țară a NATO (SUA) se apropie de granițele noastre, atunci, desigur, aceasta nu poate fi perceput decât ca un pas către escaladarea tensiunilor”, a spus Peskov. „Este valabil și în cazul desfășurării de arme nucleare pe teritoriul unui stat vecin. Niciuna dintre aceste evoluții nu va contribui la stabilitatea și predictibilitatea de pe continentul european; dimpotrivă, acestea vor marca, spre marele nostru regret, o nouă escaladare semnificativă a tensiunilor”, a adăugat Peskov. Lituania este membră a Uniunii Europene și NATO și are granițe cu Rusia și Belarus, apropiată de Moscova. SUA mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat cu aproape 1.000 de militari, prin rotație. Modificarea Constituției privind interdicția armelor nucleare are nevoie de o majoritate de două treimi în cadrul a două voturi parlamentare pentru a intra în vigoare. Amendamentul ar elimina restricțiile introduse în urmă cu mai bine de trei decenii, după desprinderea Lituaniei de Uniunea Sovietică.
Invazie de urși în Rusia! 308.000 de exemplare au luat țara cu asalt, iar 22 de oameni au fost uciși
Numărul urșilor bruni din țară a ajuns la aproximativ 308.000, mai mult decât dublu față de nivelul înregistrat în urmă cu trei decenii, notează Sky News. Autoritățile ruse iau în calcul majorarea cotelor de vânătoare pentru urșii bruni, stabilirea unor limite regionale privind populația și acordarea unor atribuții suplimentare autorităților locale pentru gestionarea animalelor. Creșterea populației de urși este asociată, printre altele, cu iernile mai scurte și mai blânde din ultimele decenii. Urșii bruni din Rusia au ajuns la 308.000 de exemplare Potrivit autorităților ruse, populația de urși bruni din Rusia a crescut de peste două ori în aproximativ 30 de ani. Situația este considerată tot mai dificilă în regiunile în care oamenii intră frecvent în contact cu animalele sălbatice. Guvernul analizează posibilitatea modificării cotelor de vânătoare și introducerii unor limite privind numărul de urși care pot exista în anumite regiuni. De asemenea, autoritățile vor să identifice zonele care au nevoie de finanțare suplimentară pentru gestionarea problemei. Vicepremierul rus Dmitri Patrușev a declarat că, pe măsură ce populația de urși crește, se înmulțesc și problemele provocate de interacțiunea dintre oameni și animale. „Sunt necesare măsuri sistemice pentru a asigura coexistența în siguranță a oamenilor și animalelor și pentru a menține echilibrul necesar”, a afirmat oficialul. Urșii bruni au atacat oameni în mai multe regiuni din Rusia Unul dintre cele mai recente incidente a avut loc în Siberia, unde o femeie a fost atacată mortal de un urs chiar în grădina locuinței sale. Siberia găzduiește aproape 27.000 de urși bruni. În orașul Krasnoiarsk, anchetatorii au deschis săptămâna trecută un dosar penal care vizează ministerul regional al Mediului. Autoritățile susțin că instituția ar fi dat dovadă de neglijență, iar șapte persoane au murit în urma unor atacuri produse în luna septembrie. Un alt caz grav a avut loc în august, în regiunea Altai. Un urs a atacat doi turiști aflați într-un cort. Animalul a târât afară o femeie în vârstă de 29 de ani, a ucis-o și ulterior i-ar fi îngropat trupul în pădure. În regiunea siberiană Tuva, antrenorul de hochei Alexander Kuzmenko, tatăl jucătorului din NHL Andrei Kuzmenko, a fost ucis de un urs în timp ce se afla la pescuit, luna trecută. Rusia susține că atacurile urșilor nu sunt neobișnuite Ministerul rus al Mediului încearcă însă să tempereze îngrijorarea provocată de numărul recent de incidente. Instituția a declarat pentru RBC că în ultimii ani au fost înregistrate, în medie, între 20 și 30 de atacuri ale urșilor asupra oamenilor în fiecare an. Potrivit ministerului, singura creștere considerată cu adevărat neobișnuită a fost în 2014, când au fost raportate 166 de cazuri. Autoritățile susțin că răspândirea rapidă a informațiilor prin intermediul telefoanelor mobile și al rețelelor sociale poate crea impresia că atacurile sunt mai frecvente decât în trecut. Cu toate acestea, numărul mare de urși bruni și incidentele mortale recente au determinat autoritățile să analizeze noi măsuri pentru controlul populației și reducerea riscului de atacuri.
General polonez: Rusia nu poate invada NATO, dar escaladează constant prin operațiuni hibride
Rusia nu are în acest moment capacitatea militară de a invada un stat NATO, însă Rusia „escaladează constant” prin operațiuni hibride care vizează țările occidentale, a declarat joi locotenent-generalul polonez Piotr Błazeusz. Tensiunile de pe flancul estic al NATO au crescut din cauza suspiciunilor privind acte de sabotaj și atacuri cibernetice legate de Rusia în mai multe țări europene. Totodată, Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone în apropierea granițelor NATO. Aceste incidente au crescut temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde și în statele NATO. Błazeusz, reprezentantul militar al Poloniei în comitetele militare ale NATO și UE, spune că rezistența Ucrainei a slăbit capacitatea Rusiei de a porni un război împotriva unui stat membru al Alianței. „În acest moment, datorită forțelor ucrainene, Rusia nu este capabilă să lanseze o invazie împotriva unei țări NATO. Pur și simplu nu este capabilă să facă acest lucru”, a spus generalul. Rusia a suferit pierderi mari de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, dar a obținut în schimb mai multe câștiguri teritoriale. Kievul estimează că peste 1,5 milioane de militari ruși au fost uciși sau răniți de la începutul războiului. „Asta ar însemna activarea Articolului 5” Declarațiile generalului polonez vin după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că fabricile europene care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare potențiale pentru Rusia”. Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat joi pentru TVP World că un atac rusesc asupra unei astfel de fabrici aflate pe teritoriul NATO ar trebui să ducă la activarea Articolului 5. „Aș spune că, dacă Rusia lovește fabricile noastre de pe teritoriul european, acest lucru ar însemna activarea Articolului 5”, a afirmat Kubilius. Articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat NATO este considerat un atac asupra tuturor membrilor Alianței. Acesta avertizează, de asemenea, că Rusia poate continua să provoace statele occidentale fără să ajungă la un război efectiv. „Rusia escaladează constant. Urcă lent pe această scară a escaladării și desfășoară ceea ce eu descriu drept operațiuni hibride”, a spus el. Coridorul Suwałki, un punct sensibil Generalul a făcut declarațiile la Bruxelles, înaintea unei reuniuni cu ușile închise a Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European, dedicată Coridorului Suwałki. Coridorul are aproximativ 65 de kilometri și face legătura terestră între Polonia și Lituania. Este important pentru legătura dintre statele baltice și restul NATO. Zona este mărginită la vest de exclava rusă Kaliningrad, foarte militarizată, iar la est de Belarus, aliat al Moscovei. Din acest motiv, Coridorul Suwałki este un punct sensibil în cazul unui conflict între Rusia și NATO. El spune că amenințarea la adresa coridorului este „constantă și recunoscută”, dar NATO are planuri de apărare care pot fi adaptate rapid în cazul unei amenințări mai mari.
Replica neașteptată a unui lider european: Singurul pitic care se preface că este un gigant este Rusia
Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a avut replica neașteptată în timpul unui discurs. El a părut că este iritat și le-a cerut europenilor să nu-și subestimeze puterile în raport cu Rusia. Singurul pitic care se preface că este un gigant” este Rusia, a spus Alexander Van der Bellen. „Destul cu subestimarea propriei noastre puteri. În limba germană există o expresie care se poate traduce în engleză ca a prezenta europenii ca niște pitici pe scena mondială. Nu suntem pitici. Există un singur pitic care se preface că este un gigant. Și acesta este Rusia”, a declarat președintele Austriei, Alexander Van der Bellen. Președintele actual al Austriei se află în funcție din 26 ianuarie 2017. Șeful statului austriac are atribuții în mare parte ceremoniale. Relațiile UE-Rusia Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia se află la cel mai scăzut nivel din istorie. Acestea s-au stricat după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Ulterior, tensiunile au crescut din cauza utilizării de către ruși a sabotajelor și a tacticilor de război hibrid, dar și a amenințărilor cu armele nucleare. În replică, țările europene au impus mai multe pachete de sancțiuni Rusiei și persoanelor care susțin războiul rușilor din Ucraina.
Zelenski: Peste 8.000 de soldați nord-coreeni se află în Rusia. Alți 10.000 ar urma să fie trimiși
Zelenski a invocat „date noi” privind trimiterea trupelor nord-coreene în Rusia și a afirmat că acestea sunt selectate pentru instruire și pentru o desfășurare ulterioară pe teritoriul rus. Președintele Ucrainei a susținut că numărul militarilor nord-coreeni aflați în Rusia depășește 8.000 și că alte 10.000 de persoane ar putea fi trimise în cadrul sprijinului oferit Moscovei. În august, Zelenski afirmase că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte de partea Rusiei. La acel moment, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să sprijine Ucraina, inclusiv prin consolidarea apărării antiaeriene, scrie Reuters. Coreea de Sud a anunțat în iulie un pachet de ajutor în valoare de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina. Pachetul nu a inclus însă arme letale. Soldații nord-coreeni, trimiși în Rusia pentru instruire Potrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene, Coreea de Nord a trimis începând din 2024 între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina. Cea mai mare parte a acestora ar fi fost desfășurată în regiunea Kursk, unde forțele ruse au încercat să respingă incursiunea trupelor ucrainene. Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară. Potrivit evaluărilor ucrainene și unor analize independente, Phenianul a furnizat Moscovei milioane de proiectile de artilerie și mortiere, precum și rachete balistice, sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune și sisteme de lansatoare multiple de rachete. Dispută între Ucraina și Coreea de Sud privind soldații nord-coreeni Declarațiile lui Zelenski de luni vin după o dispută între Kiev și Seul privind transferul a doi soldați nord-coreeni capturați de Ucraina. Zelenski a anunțat săptămâna trecută că Ucraina i-a transferat pe cei doi militari în Coreea de Sud. Autoritățile de la Seul și-au exprimat regretul față de anunț, invocând existența unui acord privind păstrarea transferului în regim confidențial. Coreea de Sud a protestat, de asemenea, față de ceea ce a descris drept o afirmație falsă a administrației prezidențiale ucrainene, care negase existența unui asemenea acord.
Rusia lansează a treia ofensivă asupra Kievului. O femeie a fost rănită în urma atacului
Mai multe unități de apărare aeriană operau deasupra orașului, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko. În districtul Șevcenkivski, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială nelocuită, potrivit lui Klitschko. Potrivit The Kyiv Independent, a izbucnit un incendiu în urma impactului. Incendiul a fost ulterior stins, în timp ce echipele de urgență au continuat să acționeze la fața locului. În districtul Solomianskyi, o dronă a căzut într-o zonă deschisă. Unda de șoc rezultată a avariat o clădire rezidențială cu cinci etaje. Au fost sparte geamuri și fațada a fost deteriorată, a precizat primarul Kievului. Un incendiu a izbucnit și la un depozit din district, după ce a fost lovit de o dronă rusească, a adăugat el. Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a anunțat că o femeie a fost rănită în urma atacului. Aceasta a avut nevoie de îngrijiri medicale. Această ofensivă vine în urma unei serii de atacuri cu drone rusești asupra Kievului, care au început în noaptea de joi, potrivit sursei citate. Dronele rusești au continuat să vizeze Kievul sâmbătă, raportându-se pagube și victime suplimentare. Până seara, oficialii ucraineni au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacurile asupra capitalei din timpul zilei.
Revenire în forță pentru Rusia! Oamenii lui Vladimir Putin i-au bătut pe toți
Sportivii din Rusia au bifat rezultate extraordinare la Campionatele Europene de box, marți, în a șasea zi a întrecerilor. Opt boxeri ai Moscovei au intrat în competiție, toți opt impunându-se în fața oponenților lor. Campionatele Europene de box au loc în ultima parte a lunii septembrie, în apropierea României. Concret, meciurile sunt organizate în Bulgaria, la Sofia. Marți, Rusia a obținut opt victorii din opt posibile la Campionatele Europene de box Peste 400 de pugiliști din 50 de țări iau parte la Campionatele Europene. Concurenții din Rusia apar în întreceri purtând steagul țării lor pe umeri și intonând imnul național, după ce aceștia nu au avut drept de participare la competițiile internaționale. Pe site-ul sport-express.ru au fost expuse rezultatele înregistrate de către boxerii ruși în „sferturi”, marți, 22 septembrie: la feminin – cat. 48 kg: Yulia Chumgalakova – Marta Lopez del Arbol (Spania) – 4:1; cat. 65 kg: Azalia Amineva – Sara Beram (Croația) – 5:0; cat. 70 kg: Nadezhda Golubeva – Barbara Marcinkowska (Polonia) – TKO runda 2; cat. 75 kg: Saltanat Medenova – Alma Garcia Adame (Spania) – TKO runda 2; cat. 80 kg: Anastasia Demurchyan – Sofia Sorensen (Norvegia) – 5:0; la masculin – cat. 50 kg: Bair Batlaev – Martin Molina Salvador (Spania) – TKO runda 1; cat. 55 kg: Vyacheslav Rogozin – Nicolas Pawlik (Polonia) – 5:0; cat. 90 kg: David Surov – Davit Chaloyan (Armenia) 5-0. Lăcrămioara Perijoc, învinsă în „sferturi” la Europenele de la Sofia O altă veste importantă? Pugilista română Lăcrămioara Perijoc a fost învinsă de către Esra Yildiz Kahraman, miercuri, în sferturile de finală ale categoriei 57 kg. Turcoaica Esra Yildiz Kahraman, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 și la Mondialele de anul trecut, organizate în Serbia, s-a impus la puncte, cu 5-0. România a aliniat nouă sportivi la Campionatele Europene – trei la feminin și șase la masculin. Cele mai bune rezultate au fost „sferturile” atinse de către Crinuța Andra Nicoleta Sebe (categoria 65 kg) și Lăcrămioara Perijoc. „Este cea mai importantă competiție de anul viitor, la care se adaugă participarea la alte competiții internaționale. Îmi doresc ca până la Europene să intru într-o formă fizică foarte bună, pentru a putea obține un rezultat cât mai bun acolo. Pot spune că este un domeniu care mă captivează de ceva vreme. Tot timpul descopăr lucruri noi, care mă ajută în viața de zi cu zi, dar și în sport. Mă bucur că pot împărtăși oamenilor din experiența mea”, spunea Lăcrămioara Perijoc pentru ProSport, în ultima parte a anului precedent VEZI ȘI: Luna cadourilor vine cu un eveniment special pentru Lăcrămioara Perijoc: „Abia aștept. Voi fi foarte emoționată”. SPECIAL