Etichetă: rusia

Consilier al lui Putin: Japonia ar putea avea bomba atomică într-un an. Declarația vine după scandalul provocat de vizita lui Putin în insulele revendicate de Tokyo

Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară. „Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS. Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse. Japonia spune că nu vrea bomba atomică Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia. Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție. La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta. Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu. A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic. Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate. Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze. Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup. Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei. Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice. Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată. Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial. Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată. Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”. Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac. Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.

Rusia ar fi declanșat un nou val de atacuri asupra fabricilor de armament din Europa. Kremlinul testează limitele NATO

Potrivit evaluărilor serviciilor de informații, atacurile sunt concepute astfel încât să producă pagube și să afecteze lanțurile de aprovizionare militară ale Ucrainei, fără a ajunge la un nivel care să determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apărarea colectivă, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc în Estonia, unde o clădire aparținând companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiată pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează echipamente militare Ucrainei. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia în legătură cu suspiciunea de incendiere. Autoritățile estoniene investighează inclusiv posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj și să existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii și companiilor care sprijină capacitatea militară a Ucrainei în state NATO. Un oficial NATO a declarat că Rusia și-a intensificat în ultimii ani campaniile de destabilizare împotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupări infracționale pentru atacuri în Europa Potrivit unei evaluări occidentale, serviciul rus de informații militare GRU ar fi schimbat parțial modul în care desfășoară astfel de operațiuni. În loc să trimită agenți direct în țările vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infracțional. Șeful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mežviets, afirma anterior că agenții GRU nu sunt văzuți în mod obișnuit călătorind fizic în țările baltice. Potrivit acestuia, agenții ruși ar rămâne în Rusia și ar recruta persoane din grupări criminale prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din țara vizată, care ar fi plătite inclusiv în criptomonede. Această metodă ar permite Moscovei să păstreze negarea plauzibilă și să facă mai dificilă atribuirea directă a atacurilor către Rusia. Rusia și fabricile de armament din Bulgaria, Italia și Cehia În luna august au fost raportate și alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la o fabrică aparținând EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul inițial ar fi pornit de la un camion parcat în apropierea unui depozit. Trei zile mai târziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. În acest caz, autoritățile au indicat un incendiu izbucnit într-o unitate de procesare a prafului de pușcă, fără ca o cauză să fi fost stabilită imediat. În Cehia, un incendiu a afectat aproape în totalitate o fabrică ce produce drone și sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind o posibilă implicare rusă. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare șase persoane pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici care furnizează Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar încerca să provoace diviziuni în NATO Serviciile occidentale consideră că operațiunile de sabotaj au și o componentă politică. Atacurile ar putea testa modul în care reacționează statele NATO și ar urmări să creeze diferențe de poziție între membrii alianței. Țările din estul NATO, în special statele baltice și Polonia, au adoptat o poziție fermă față de Rusia și au cerut în repetate rânduri o reacție mai dură la acțiunile Moscovei. În schimb, unele state occidentale sunt mai prudente în atribuirea publică a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în repetate rânduri că presupusele operațiuni de sabotaj rusești sunt „nesăbuite și periculoase” și a susținut necesitatea unui răspuns „clar, rapid și decisiv”. Un oficial NATO a transmis că alianța își consolidează reziliența și își dezvoltă instrumentele pentru contracararea acțiunilor hibride, inclusiv a activităților desfășurate prin intermediari. În lipsa unor canale diplomatice eficiente între Moscova și capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o nouă probă pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fără ca tensiunile să escaladeze într-un conflict direct.

Maia Sandu condamnă atacul rusesc asupra centrului comercial din Krivoi Rog. Cel puțin 16 persoane au murit și peste 130 au fost rănite

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat sâmbătă atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, în urma căruia un centru comercial a fost lovit, iar cel puțin 16 persoane au murit și peste 130 au fost rănite. „Îngroziți de atacurile barbare ale Rusiei asupra orașului Krivoi Rog și a altor orașe. Gândurile noastre sunt alături de familiile care își plâng apropiații și de toți cei răniți, inclusiv de atât de mulți copii”, a transmis Maia Sandu pe platforma X. Atacul a avut loc vineri, 21 august, în orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit autorităților ucrainene, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță. Appalled by Russia’s barbaric attacks on Kryvyi Rih and other cities. Our hearts are with the families mourning their loved ones and with all those wounded, including so many children. — Maia Sandu (@sandumaiamd) August 22, 2026 Al doilea atac a avut loc după sosirea echipelor de intervenție la fața locului. Cele mai recente informații arată că au fost 16 persoane ucise și peste 130 de răniți. Printre victime se află și copii. Alte nouă persoane, inclusiv doi minori, erau date dispărute în dimineața zilei de 22 august. În urma a cele întâmplate, președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a calificat drept „cinic”. El a spus că cel de-al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că atacul i-a vizat și pe cei care interveniseră pentru a ajuta victimele. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană, pentru că reacțiile au venit imediat după cele întâmplate. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”.

Volodimir Zelenski a discutat cu secretarul general al ONU despre atacurile rusești și eforturile pentru oprirea războiului

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat vineri, 21 august, cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre atacurile recente ale Rusiei și despre modurile prin care se poate ajunge cât mai repede la încetarea războiului, scrie Kyiv Post. Convorbirea a avut loc după atacul rusesc asupra unui centru comercial din orașul ucrainean Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. „L-am informat despre atacurile continue ale Rusiei”, a declarat Zelenski, precizând că „secretarul general al ONU a condamnat atacurile la scară largă ale Rusiei asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene”. Potrivit președintelui ucrainean, discuția a vizat și continuarea eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții care să ducă la oprirea războiului. „Am convenit că vom căuta în continuare soluții”, a spus Zelenski, adăugând că „ONU se va alătura efortului comun”. Zelenski, după atacul asupra centrului comercial Atacul asupra centrului comercial din Krîvîi Rih a provocat o reacție dură din partea președintelui ucrainean. El a acuzat Rusia că a lovit în mod deliberat un obiectiv civil. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit”, a spus președintele, adăugând că „astfel de atacuri sunt acte de terorism” și cerând partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiune reale asupra agresorului”. Ulterior, președintele ucrainean a spus că „aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta”. Potrivit declarațiilor, în timpul discuției cu Guterres, cei doi au discutat și efectele atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. „Efectele se resimt deja în multe țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, unde prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei.

Kanye West va susține concerte în Rusia. Artistul, refuzat de Europa, stârnește controverse

Concertele au fost programate în această toamnă pe un stadion din Sankt Petersburg. Acestea vor fi de mare amploare, potrivit anunțului dat, luni, de organizatori, citat de New York Times.  Vor fi primele concerte susținute de un artist occidental în Rusia, încă de la începutul Invaziei din Ucraina în februarie 2022. Acestea sunt programate să aibă loc în 20 și 11 octombrie la Gazprom Arena, care este și cel mai mare stadion din Sankt Petersburg. În ultimii ani, artistul afro-american a devenit cunoscut mai mult pentru declarațiile sale antisemite și neo-naziste, decât pentru muzica sa, afirmă sursa citată. Concertele lui „Ye” din Sankt Petersburg ar putea stârni reacții negative. În Rusia, mulți activiști conservatori susțin că țara ar trebui să renunțe la ultimele vestigii ale culturii occidentale. Parlamentarul conservator rus, Vitaly Milonov, a sugerat ca rapperul să interpreteze cântece tradiționale rusești pentru a se integra. „Poate că după asta își va înceta comportamentul dezgustător și va deveni o persoană normală”, a declarat Milonov într-un videoclip. Fanii, entuziasmați de concerte Totuși, concertele au stârnit un val de entuziasm printre fani.  Aproape toate biletele cele mai scumpe, cu prețuri de peste 1.850 de dolari, s-au epuizat în câteva ore de la anunțul de luni, potrivit site-ului concertelor. Biletele cele mai ieftine, la un preț de aproximativ 105 dolari, s-au epuizat până seara în Rusia. Yunis Teimurkhanly, proprietarul unuia dintre cele mai importante hoteluri din Sankt Petersburg, a declarat că a avut: „o explozie de rezervări, apeluri și mesaje” după anunțarea concertelor, potrivit unui anunț dat pe Telegram. Puțini artiști occidentali au mai concertat în Rusia după începerea războiului După începutul invaziei în Ucraina, rapperi americani au renunțat să mai organizeze concerte în Rusia. Totuși, în ciuda sancțiunilor occidentale, artiști precum Tyga și DaBaby au cântat în Rusia anul trecut, iar Jason Derulo a susținut în această vară un concert acolo. Deși zvonuri privind concertele lui „Ye” în Rusia există de ceva vreme, în 2024, rapperul a participat la aniversarea unui designer de modă rus. Kanye, interzis în Europa În ultimele luni, Ye a încercat să susțină un turneu în Europa, însă concertele sale au fost refuzate în mai multe țări, din cauza declarațiilor sale antisemite și pro-naziste. În aprilie, guvernul britanic a anunțat că îi interzice lui Ye intrarea în țară pentru a fi cap de afiș la un festival important din Londra, afirmând că prezența sa „nu ar fi în interesul public”. De atunci, concertele sale din Franța, Italia și Polonia au fost anulate pe fondul unor reacții similare, deși rapperul a susținut concerte de amploare în Olanda, Turcia și Albania, ilustrând atitudini diferite față de libertatea de exprimare în Europa.

Război în Ucraina, ziua 1.636. Zelenski anunță că a ordonat atacuri în profunzimea teritoriului rus și în septembrie

Războiul din Ucraina a intrat marți, 18 august 2026, în a 1636-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armatei sale vor continua și în septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Federației Ruse, relatează EFE. Zelenski: „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime” În cadrul unei întâlniri cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus.  Loading … „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a scris Zelenski pe Telegram. Liderul ucrainean anunțase, la 25 iunie, o campanie intensă de atacuri în adâncimea teritoriului Rusiei care trebuia să dureze 40 de zile, dar a continuat mai mult timp. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au trimis drone spre baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries. Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, imposibil de interceptat, asupra Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la Marea Neagră.

Moscova, vizată de un nou atac masiv cu drone. Rusia susține că peste 600 de aparate au fost lansate spre capitală. Incendii și răniți în regiune

Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat marți dimineață că o fetiță de 10 ani, o femeie și un bărbat de 27 de ani au fost răniți în urma atacurilor și a căderii dronelor sau fragmentelor acestora. Cele mai serioase pagube raportate oficial au fost în zona Pavlovski Posad, la aproximativ 70 de kilometri est de Moscova. Un incendiu a izbucnit pe acoperișul unui bloc de locuințe, iar locatarii au fost evacuați. Un alt incendiu s-a produs într-o clădire de pe strada 1 Mai, iar în satul Kuznețî o casă a ars în totalitate. Canalul ucrainean de monitorizare Exilenova Plus a susținut că incendiul de la blocul din Pavlovski Posad ar fi fost provocat de sistemele rusești de apărare antiaeriană în timp ce încercau să intercepteze dronele. Afirmația nu a putut fi verificată independent. Un nou depozit Wildberries, lovit Autoritățile ruse au confirmat, de asemenea, că o dronă a lovit un depozit Wildberries din zona Atlant-Park, în districtul Bogorodski. A izbucnit un incendiu, care a fost ulterior localizat. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de guvernator, nu au existat victime la acest obiectiv. La Kolomna, fragmente ale dronelor au provocat un incendiu la un pavilion comercial din apropierea centrului comercial Globus. Au fost avariate și clădirea stării civile, un magazin și ferestrele unui imobil de locuințe. În Elektrostal au fost avariate o mașină și o stație de transformare, iar la Kotelniki au luat foc schele și materiale izolante pe șantierul unui complex rezidențial. Canale ucrainene de Telegram au distribuit separat imagini despre care susțin că arată un incendiu la o uzină de aluminiu din regiunea Moscovei și un alt incendiu în zona Liuberțî. Imagini distribuite de locuitori din Staraia Kupavna, la est de Moscova, surprind explozii și mașini care se deplasează în grabă pe străzi, potrivit relatărilor preluate de presa ucraineană. Moscova, atacată din nou la doar două zile după un raid uriaș Atacul din noaptea de 17 spre 18 august vine la numai două zile după un alt raid de proporții asupra Moscovei și a mai multor regiuni din Rusia. Pe 16 august, Sobianin a afirmat că aproximativ 600 de drone s-au îndreptat spre regiunea Moscovei, dintre care 201 au fost distruse deasupra regiunii. Ministerul rus al Apărării a susținut atunci că 822 de drone ucrainene au fost doborâte la nivelul întregii Rusii. Atacul din 16 august a provocat inclusiv un incendiu major la centrul logistic Wildberries din Koledino, în apropiere de Podolsk. Un bărbat în vârstă de 83 de ani a murit, iar mai multe persoane au fost rănite. Imagini filmate de Reuters au arătat o coloană uriașă de fum ridicându-se deasupra depozitului situat la aproximativ 45 de kilometri sud de Moscova. Ucraina a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rus, vizând rafinării, infrastructură industrială și logistică și obiective despre care Kievul susține că sprijină efortul militar al Moscovei. Depozitele Wildberries au devenit în ultimele săptămâni o țintă repetată, Ucraina acuzând compania că este folosită inclusiv în lanțurile logistice care deservesc armata rusă.

Război în Ucraina, ziua 1.635. UE pregătește cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei/Kievul ia la țintă Crimeea

Războiul din Ucraina a intrat luni, 17 august 2026, în a 1635-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Uniunea Europeană intenționează să extindă semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei în lunile următoare, a declarat șefa politicii externe, Kaja Kallas.  Loading … „Sancțiunile au costat deja foarte mult Rusia” „Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului. Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt. Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni. În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede. Ucraina a atacat Crimeea Marina ucraineană a atacat, în weekend, pozițiile sistemului rusesc de rachete de coastă Bastion din peninsula Crimeea. De la această bază Rusia lansează rachete supersonice și hipersonice, informează EFE. Marina ucraineană a relatat pe Telegram că, în urma atacului, „Rusia a suferit pierderi semnificative de armament și personal”. De asemenea, Statul Major General ucrainean a raportat că forțele sale au atacat un hub al unității de rachete rusești și un pod feroviar în zona Svitlodolinske, din regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia. Podul este folosit de forțele ruse pentru reaprovizionare logistică militară și transport de personal. Separat, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a atacat două fabrici militare din Kiev, una producând componente pentru rachete, iar cealaltă, piese pentru drone de atac. Este vorba despre Fire Point, o companie privată ucraineană înființată la începutul războiului, care produce componente, precum și încărcături explozive și combustibili solizi pentru rachetele de croazieră Flamingo.

Rusia elimină ultima opțiune anti-război de pe buletinul de vot. Partidul Yabloko, exclus de la alegeri

Hotărârea a fost luată în urma unei acțiuni introduse de partidul naționalist pro-Kremlin Roblina, arată The Guardian. Instanța a decis retragerea întregii liste federale de candidați Yabloko pentru alegerile pentru Duma de Stat. Decizia afectează una dintre ultimele formațiuni liberale care mai funcționează în Rusia și care nu susține politica Kremlinului față de Ucraina. Ultima opțiune anti-război dispare de pe buletinele de vot Yabloko intenționează să conteste hotărârea. Liderul formațiunii, Nikolai Rîbakov, a declarat că aproximativ 40 de activiști ai partidului sunt în prezent vizați de anchete sau proceduri penale pentru pozițiile lor împotriva războiului. Aproximativ 100 de susținători ai partidului, majoritatea tineri, s-au adunat în fața Curții Supreme după pronunțarea deciziei și au scandat „Rușine!”. „Shame!”: Yabloko supporters in Russia chant in front of the court after the stunning decision to withdraw the party from the elections pic.twitter.com/0oyKzZ2sI9 — PPN – PulsePoint News (@wogoa1) August 10, 2026 Potrivit sursei citate, numeroși adversari ai lui Vladimir Putin se află în închisoare, în exil sau au murit. Practic, Yabloko a rămas una dintre puținele formațiuni politice care exprimă public o poziție liberală și critică față de război. Rîbakov a fost, la rândul său, amendat și împiedicat să candideze după ce a publicat o fotografie cu opozantul Aleksei Navalnîi. Adjunctul său, Maxim Kruglov, a fost condamnat în iunie la șapte ani de închisoare pentru postări pe rețelele sociale. Situația este cu atât mai importantă cu cât sondaje independente citate de sursă indică faptul că majoritatea rușilor susțin negocierile de pace cu Ucraina. Rusia accelerează producția de rachete În paralel cu restrângerea spațiului politic intern, Rusia își consolidează capacitățile militare. Generalul-maior Vadîm Skibițki, unul dintre oficialii de rang înalt ai serviciului de informații militare ucrainean GUR, susține că Rusia a accelerat dezvoltarea sistemului său de comunicații prin satelit Rassvet, conceput ca alternativă la Starlink. Potrivit acestuia, 16 sateliți Rassvet se află deja pe orbită. Rusia intenționează să ajungă la 292 de sateliți până în 2027 și la 924 până în 2035. Skibițki avertizează că un sistem complet ar putea oferi Moscovei capacități similare cu Starlink, folosit de Ucraina inclusiv pentru comunicațiile militare și operațiunile cu drone. În același timp, oficialul ucrainean susține că Rusia și-a atins deja în primele șapte luni ale anului obiectivele anuale de producție pentru rachetele Zircon și Oniks și că producția totală de rachete pentru 2026 depășește cu 10%-20% țintele stabilite. Atacuri asupra Ucrainei și infrastructurii ruse Noile informații vin după o serie de atacuri intense. În orașul ucrainean Zaporojie, cinci persoane au fost ucise și aproximativ 20 au fost rănite în urma unor atacuri rusești cu rachete și bombe aeriene. La Kiev, un depozit dintr-un cartier central a fost cuprins de flăcări după un atac cu rachete, iar o persoană a fost rănită. Atac cu rachete Oreșnik asupra Kievului. Sursă foto: Telegram Ігор Клименко | МВС Ucraina a continuat, la rândul său, atacurile în interiorul Rusiei. O dronă ucraineană a lovit rafinăria Taneco din Nijnekamsk, la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera ucraineană. Autoritățile ruse au anunțat că cel puțin 13 persoane au murit. Într-o evoluție cu implicații directe pentru regiune, Ucraina analizează și posibilitatea transportării cerealelor pe calea ferată prin Republica Moldova către portul Constanța. Kievul ar solicita o reducere de 50% a costurilor de transport pe teritoriul Moldovei, iar un astfel de coridor ar putea asigura aproximativ 10% din exporturile Ucrainei, potrivit sursei citate.

ISW: Rusia pregătește un atac de amploare în Ucraina înainte de 24 august. Moscova ar putea scoate rachete balistice din rezerva strategică

ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care a relatat, pe baza unor informații ale serviciilor americane, că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice a capitalei ucrainene. Potrivit evaluării, Kremlinul ar putea apela la rezerva sa strategică de rachete balistice pentru a produce pagube cât mai mari până la 24 august. Rusia ar putea începe mai devreme campania de iarnă Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa în acest an campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean. În toamna anului 2025, atacurile intensive împotriva infrastructurii energetice au început în septembrie, însă Moscova ar putea începe campania 2026-2027 încă din august. Motivul ar fi vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. Rusia a profitat deja de lipsa interceptorilor: chiar și atacurile cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice au reușit să provoace pagube importante. În aceste condiții, atacurile cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”. Atacurile ar putea lovi exact în perioada în care Ucraina încearcă să repare sistemul energetic Un atac în august ar avea și un al doilea obiectiv: blocarea lucrărilor ucrainene de reparație și fortificare a infrastructurii energetice înainte de iarnă. Ucraina încearcă în prezent să repare instalațiile avariate în timpul campaniei rusești din iarna 2025-2026 și să le protejeze înaintea noilor atacuri anticipate pentru sezonul rece. ISW avertizează că, dacă Rusia lovește aceste obiective încă din august, capacitatea Ucrainei de a pregăti sistemul energetic pentru iarna 2026-2027 poate fi diminuată, ceea ce ar face atacurile rusești din lunile următoare și mai distructive. Dimensiunea distrugerilor provocate deja este foarte mare. Potrivit datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64-70 de miliarde de dolari. Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Șase rachete și 151 de drone într-o singură noapte Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv al Rusiei. În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya. Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri asupra infrastructurii civile și logistice din regiunile Cernihiv, Odesa și Kiev, asupra unui tren de pasageri în regiunea Sumî și asupra unor benzinării din Dnipropetrovsk. Zelenski a declarat că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev.