Riscurile războiului din Ucraina. Ion Cristoiu: Este o greșeală să faci presiune asupra Rusiei cu drone pentru că Putin poate escalada repede
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum războiul din Ucraina poate escalada din cauza forțelor radicale din jurul lui Putin. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Judecăm că e foarte grav în momentul în care tu vii și ceri de la ruși taxe și impozite… Și te mândrești că ești cel mai tare din lume, că ai silozuri cu rachete nucleare. Și-ți trimite Zelenski drone care atacă, care îți cad în cap… Este o prostie! Cine crede că duce la îngenuncherea Rusiei greșește. Duce la o presiune extraordinară asupra lui Putin. Nu știu cât o să reziste să nu escaladeze. Și o escaladeze în cele din urmă.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum războiul din Ucraina poate escalada din cauza forțelor radicale din jurul lui Putin. Acesta a început prin a spune că la dreapta lui Putin sunt forțe slavofone și rusofile. Aceste forțe sunt asemănate de jurnalist cu Gărzile Revoluției din Iran. Acesta afirmă că Putin este chiar un personaj echilibrat, un tip de centru față de acele forțe. Scriitorul susține că cei care cred că taxele mărite sau atacurile cu dronă asupra Rusiei vor îngenunchia țara greșesc. Acesta afirmă că va fi o presiune imensă pe Putin, iar conflictul poate escalada ușor. „La dreapta lui Putin, din punct de vedere al slavofiliei, a rusofiliei, sunt niște forțe cum au fost în Iran Gărzile Revoluționare. Ori, în orice moment, Putin, care este mult mai echilibrat, este chiar un tip de centru… Dar ele acționează acum foarte puternic. Deci ele acționează, forțele acelea pe care le știm cu toții, chiar fasciste rusești… Există și fascism rusesc și fascism ucrainean. Este o exagerare națională și ajunge la următoarea concluzie… Judecăm că e foarte grav în momentul în care tu vii și ceri de la ruși taxe și impozite și te mândrești că ești cel mai tare din lume, că ai silozuri cu rachete nucleare. Și-ți trimite Zelenski drone care atacă, care îți cad în cap… Este o prostie! Cine crede că duce la îngenuncherea Rusiei greșește. Duce la o presiune extraordinară asupra lui Putin, nu știu cât o să reziste să nu escaladeze. Și o escaladeze în cele din urmă.”, a explicat jurnalistul.
Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american
Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”. De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025. Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA. Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia
Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru
Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.
Sub președinția lui Trump, SUA au devenit cel mai mare exportator de petrol. Producem cât Rusia și Arabia Saudită la un loc
Statele Unite dețin pentru a treia lună consecutiv primul loc în topul exportatorilor de petrol. În fiecare zi, americanii au exportat 10,5 milioane de barili în luna mai. Federația Rusă a ocupat poziția a doua la nivel mondial, având o producție de 7 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită, care în trecut a deținut primul loc, a căzut pe locul trei, având o producție de 5,9 milioane de barili. Producția petrolieră din Rusia și Arabia Saudită, grav afectată de războaie Potrivit Reuters, SUA au reușit să depășească Rusia datorită sancțiunilor economice impuse exporturilor Rusiei. Atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor petroliere ruse. Arabia Saudită și celelalte țări arabe producătoare de petrol au fost grav afectate de scăderea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Ca ripostă la atacurile din 28 februarie, Iranul a bombardat sistematic infrastructura energetică a țărilor din golf și a închis strâmtoarea Ormuz. SUA n-au scăpat neafectate de blocajul iranian din strâmtoarea Ormuz, însă politica energetică a lui Trump bazată pe „Drill, baby, drill” a făcut America imună în fața celei mai mari crize petroliere de după 1979. Departamentul Energiei din SUA susține că SUA produc mai mult petrol decât Rusia și Arabia Saudită la un loc. Ascensiunea SUA În comparație, Arabia Saudită exportase 8,1 milioane de barili pe zi în 2025, SUA livrase 6,6 milioane, iar Rusia în jur de 5,8 milioane de barili, arată datele de pe Vortexa. Pentru o țară care a fost dependentă timp de câteva decenii și chiar a fost victima embargoului OPEC din 1973, ascensiunea SUA în vârful clasamentului este privită cu uimire. Succesul ar fi datorat deciziilor luate de către companiile private mânate de dorința de profit și care au dispus de multă libertate, spre deosrbire de Rusia și Arabia Saudită, unde guvernele au fost implicate în producție. SUA sunt impulsionate de politicile lui Trump, care au schimbat traiectoria țării de la tranziția către energiile verzi promovate intens de fostul președinte democrat Joe Biden, înapoi la combustibilii fosili. Tehnologia superioară americană ar fi un alt factor: boom-ul tehnologiilor de extracție a petrolului, de la fracturarea hidraulică la forajul orizontal care permite forarea puțurilor pe traiectorii curbate. Țările europene și asiatice, dependente de SUA Pe de altă parte, statele europene sunt dependente tot mai mult de SUA de când livrările de gaz rusesc au încetat după războiul din Ucraina. Continentul european importă 47% din petrolul american în 2026. În urmă cu 5 ani, a importat 37%. Și țările asiatice ajung să depindă tot mai mult de SUA, după ce au cumpărat 46% din exporturile de petrol ale SUA. În mai 2025, SUA au exportat 37% din petrol către țările asiatice. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock
Victor Ponta comentează incidentul din Portul Constanța: Nu există nicio perioadă din istoria României în care o altă țară să desfășoare acțiuni militare în România, iar noi să nu știm
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre incidentul din Portul Constanța. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Domnule, chiar îmi place istoria României, am fost olimpic, sunt pasionat. Nu există nicio perioadă în istoria României în care o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Nu venea URSS-ul să bombardeze pe cineva pe la noi și noi să nu știm.” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre incidentul din Portul Constanța. Acesta spune că în istoria României nu a existat ca o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Politicianul afirmă că nava pe care armata ucraineană voia să o scufunde transporta petrol din Kazakhstan. Petrolul urma să ajungă la rafinăria Rompetrol unde statul român este acționar, a mai adăugat Ponta. „Eu, de exemplu, cred și venisem pregătit să discut cu tine. Eu cred că noi trebuie să plătim despăgubiri Ucrainei pentru dronele alea care s-au, detonat. Nu le dăm și bani? Adică nu e normal? Noi facem haz de necaz. Domnule, chiar îmi place istoria României, am fost olimpic, sunt pasionat. Nu există nicio perioadă în istoria României în care o altă țară să desfășoare operațiuni militare și noi să nu știm. Adică de la Imperiu Otoman, Imperiul Habsburgic, URSS-ul, domnule. Nu venea URSS-ul să bombardeze pe cineva pe la noi și noi să nu știm. Că se supăra Ceaușescu… Trăim într-o schizofremie politică. Da, domnule, așa este Putin a început războiul, nu contestăm niciunul. Rusia este de vină, dar totuși tu, Ucraina, nu poți să ataci pe niște ruși sau pe cine vrei tu să-i ataci pe teritoriul României, fără să-mi spui mie. Nu există așa ceva în nicio țară. Dacă nu știu, noi suntem în război cu patagonezii. Nu mă duc în Ungaria să omor patagonez, că se supără unguri? Bă, tu ce faci? Vii la mine în casă și omor pe cine? După aia treci la punctul doi în care spui da, de fapt: Voi ce război duceați aici? Păi vrem să scufundăm o navă? Bă, sunteți nebuni scufundați o navă la mine în port. Și dacă exploda în curte? Cum adică scufundați o navă la mine în curte? Să explicăm oamenilor. Și a treia întrebare: Ce navă voia să scufundați? Băi, una care era pe lista lor, dar nu-i pe lista noastră a Uniunii Europene. Pe lista Uniunii Europene nu este. De ce? Ca să explicăm ce-i cu nava aia. Nava aia transportă petrol din Kazakhstan, care n-are mare, vine prin Rusia, e adevăra. Este petrol din Kazakhstan, pe care îl aduce la rafinăria Rompetrol, la care statul român este acționar, domnule, alături de kazahi.”, a declarat politicianul.
Prim-ministrul rus, declarații la forumul BRICS:Rusia este dispusă pentru o cooperare internațională în cercetare cuantică
Premierul Mihail Mișustin a delcarat la Primul Forum Internațional BRICS privind Tehnologiile Cuantice organizat pe 8 iunie că „Rusia este deschisă cooperării în cercetarea cuantică la nivel global. Premierul rus a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului 21. „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice și este gata să își împărtășească experiența, a declarat prim-ministrul rus, Mihail Mișustin, într-un discurs adresat participanților, potrivit TASS . „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice. În ultimii ani, țara noastră a obținut o serie de rezultate de talie mondială. Și suntem gata să ne împărtășim experiența și cele mai bune practici în acest domeniu”, a remarcat șeful guvernului. El a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului XXI, în timp ce realizările în acest domeniu contribuie la progrese majore în domeniul energiei, industriei, securității informațiilor și altor sectoare de importanță critică. Potrivit lui Mișustin, este extrem de important ca țările partenere BRICS să dezvolte în comun resurse de cercetare pentru a depăși cât mai rapid posibil barierele tehnologice și a implementa soluții la scară largă în industriile cheie. „Sunt încrezător că primul forum privind tehnologiile cuantice sub umbrela BRICS va deveni o platformă eficientă pentru consolidarea cooperării, atragerea investițiilor și lansarea de noi proiecte reciproc avantajoase. Și, per total, va contribui la dezvoltarea economiilor naționale ale statelor membre ale asociației”, a concluzionat prim-ministrul rus. Câteva țări deja au început să inoveze în domeniul cuantic, preucm China, Regatul Unit, Canada, Germania, Franța, Japonia și Singapore, însă SUA sunt liderul de necontestat în domeniu, cu giganți tech ca IBM, Google și Microsoft care investesc în calculatoarele cuantice, pe lângă startup-uri. Sursa Foto: Envato/Premierul Rusiei Autorul recomandă:Contre între ruși și ucraineni la ONU, pe tema dronei din Galați. Reprezentantul Rusiei neagă că era rusească. Ucraineanul acuză „teoria conspirației”
Război în Ucraina, ziua 1.564. Andrii Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei: Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat
Războiul din Ucraina a intrat, duminică, 7 iunie 2026, în a 1564-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Într-o postare publicată pe X, ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, susține că Vladimir Putin și-a ratat șansa de a ieși din „acest război eșuat”, după ce a refuzat „ramura de măslin” întinsă de Zelenski. „Nu sunt vești bune pentru ruși” „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat. Situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei. În consecință, intensitatea acestor sancțiuni va crește – „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”. Mai departe, ministrul ucrainean al Externelor se declară convins că Vladimir Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua. Rusia va fi nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”. Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”. În context, ar urma o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Zelenski, scrisoare controversată Zilele trecute, președintele Ucrainei a dat un semnal fără precedent. El a publicat o scrisoare deschisă, în care i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. Președintele Federației Ruse a refuzat „oferta”, afirmând că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat, spune ministrul de Externe al Ucrainei
„Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Șeful ucrainean al Externelor a precizat că „situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. „Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, atrage atenția Sybiha. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei, dar că intensitatea acestor sancțiuni impuse va crește. „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”, afirmă Sybiha. Ministrul ucrainean al Externelor a reiterat că Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua”. „Rusia va fi totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”, a scris Sybiha. Refuzul lui Putin de a accepta pacea va duce la înăsprirea sancțiunilor Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea” ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”, afirmând și că aduce după sine o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Recent, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat un semnal fără precedent. Acesta a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă, în care a cuprins, pe larg, efectele războiului, atât în Rusia, cât și în Ucraina, solicitându-i totodată o întâlnire lui Putin, în vederea începerii negocierilor unui acord de pace. Cu toate acestea, vineri, Vladimir Putin a refuzat oferta propusă de Zelenski, în cadrul unor declarații la Forumul Economic Internațional de la Stankt Petersburg, afirmând că refuză întâlnirea până când ceea ce el numește „condiții” solicitate de Rusia nu vor fi îndeplinite de președintele Ucraiean. La puțin timp după declarațiile lui Putin, Zelenski a afirmat că „Mosscova alege din nou războiul”, criticând „reacția slabă” a omologului rus.
Război în Ucraina, ziua 1.563. Zelenski: Partea rusă încă alege războiul. Putin a refuzat o întâlnire față în față
Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 6 iunie 2026, în a 1563-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a declarat că respingerea de către omologul său rus, Vladimir Putin, a propunerii de a organiza o întâlnire față în față pentru a negocia încheierea războiului care durează de peste patru ani demonstrează că liderul de la Kremlin „alege, încă, războiul”. Președintele Ucrainei a comentat răspunsul dat de Kremlin cu privire la scrisoarea sa deschisă. „A dezamăgit mulți oameni” „Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului. Cred că acest răspuns a dezamăgit mulți oameni din întreaga lume”, a spus Zelenski. Vineri, în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a transmis că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. Mai departe, președintele Federației Ruse a criticat stilul „grosolan” ales de Zelenski în scrisoarea deschisă publicată joi și în care liderul ucrainean formulează amenințări și caută să evidențieze pagubele și pierderile umane suferite de Rusia. „Această scrisoare conține unele remarce mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă”, a nuanțat Putin. În scrisoarea publicată joi, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Germania, Franța și Marea Britanie pregătesc un plan pentru discuții cu Rusia privind războiul din Ucraina
Oficiali din cele mai mari trei economii ale Europei (Germania, Franța și Marea Britanie) au discutat posibilitatea organizării unor negocieri la care să participe ambele părți, afirmă surse citate de Bloomberg. Ei au discutat această chestiune și cu omologii lor ucraineni. În condițiile în care negocierile conduse de SUA sunt blocate, iar forțele ruse suferă pierderi tot mai mari pe fondul unui impas pe câmpul de luptă, cele trei state văd o oportunitate de a-l aduce, eventual, pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor, au spus sursele. Presiunea asupra Kremlinului crește și pe fondul atacurilor ucrainene cu drone tot mai eficiente în interiorul Rusiei. Prin deschiderea negocierilor acum, aliații europeni ar urmări să evite încă o iarnă în care Rusia va intensifica, cel mai probabil, atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice, în timp ce Putin încearcă să submineze moralul ucrainenilor. Decizia finală rămâne la Kiev Persoanele au subliniat că orice decizie finală privind lansarea unor tentative de dialog cu Rusia îi aparține lui Zelenski și că statele europene nu îl vor presa pe președintele ucrainean să accepte o strategie cu care nu este de acord. Premierul britanic Keir Starmer este așteptat să discute în zilele următoare cu Friedrich Merz, din Germania, și cu Emmanuel Macron, președintele Franței. Zelenski a avertizat că Ucraina are nevoie urgentă de mai multe sisteme Patriot și de alte capabilități de apărare aeriană, în timp ce Rusia continuă să bombardeze orașele țării. Luna trecută, el a spus că Europa ar trebui să încerce să își contureze un rol în eforturile de negociere care până acum au fost conduse în principal de SUA. Bloomberg a relatat luni că înalți oficiali din Ministerul rus de Finanțe l-au avertizat pe Putin că nivelul cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei se află pe o traiectorie nesustenabilă.