Sancțiunile americane asupra Rusiei, la un pas de realitate. Proiectul de lege are nevoie de semnătura lui Trump
Proiectul de lege ce conține un amplu pachet de sancțiuni menit să-l priveze pe Vladimir Putin de resursele financiare pentru susținerea invaziei în Ucraina, a fost adoptat, miercuri, în Camera Reprezentanților. Proiectul a fost pentru prima dată prezentat în urmă cu un an și jumătate de răposatul senator american republican, Lindsey Graham, dar și alți zeci de senatori, potrivit Associated Press. Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a votat cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă în favoarea proiectului de lege. Documentul a fost trimis președintelui Trump, care urmează să-l semneze pentru a fi, practic, promulgat. Legea privind sancțiunile Rusiei impune sancțiuni oficialilor ruși, băncilor și unei flote „din umbră” de petroliere care asigură transportul țițeiului rus. De asemenea, îi impune lui Trump să impună tarife de până la 100% asupra celor mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă mai puțin de 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au luat măsuri semnificative pentru a reduce aceste importuri. Legislația reprezintă cel mai ambițios efort de sprijinire a Ucrainei de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă și ar pune capăt unei perioade de aproape doi ani de impas relativ în această chestiune, care a urmat unui pachet de ajutor de urgență din 2024. Susținătorii au afirmat că această prevederea ce îi vizează pe importatorii de petrol și gaze rusești are scopul de a descuraja China și India să cumpere resurse din Rusia. Criticii proiectului de lege și-au exprimat temerea că Trump va folosi prevederea pentru a viza aliații SUA din Uniunea Europeană și din alte părți. „Acest președinte a spus întotdeauna că iubește tarifele. Și cunoaștem istoricul acțiunilor sale în ceea ce privește tarifele impuse aliaților noștri europeni și aliaților noștri de pretutindeni”, a acuzat deputatul democrat Gregory Meeks. Cu toate acestea, demersul a fost încurajat pe președintele Zelenski. Acesta a insistat pentru adoptarea proiectului de lege, lansând chiar un apel direct către senatori cu puțin timp înainte ca documentul să fie supus la vot în Senatul american, luna trecută. Zelenski a precizat că, în timpul războiului, uneori este mai bine să „iei o decizie nu tocmai perfectă decât să nu faci nimic”. „Iar acesta este un moment istoric foarte important pentru Statele Unite. Proiectul de lege trebuie adoptat, supus la vot și susținut”, se arată în mesajul publicat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. „Pe lângă asta, sunt importante deciziile ferme ale Administrației SUA. Deciziile personale ale președintelui Trump. Sper din tot sufletul că vom vedea acest lucru”, șeful statului ucrainean.
Zelenski la CBS: Rusia a atacat intenționat Moldova cu drone în timp ce avionul meu era aici / A încălcat și spațiul aerian al României
Într-un interviu acordat CBS News și citat de Kyiv Independent, liderul ucrainean a spus că o dronă rusească de tip Shahed aproape a lovit avionul său la decolarea din Moldova, cu câteva zile înainte. „Avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova”, a spus Zelenski, potrivit CBS News. Întrebat dacă Rusia a urmărit să îl sperie, nu neapărat să îl lovească direct, președintele ucrainean a fost de acord că aceasta este o posibilitate. A trecut peste Moldova și România Incidentul a avut loc pe 8 septembrie. O sursă citată de The Kyiv Independent a declarat că o dronă suspectată ca fiind rusească, de tip Shahed, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și a ajuns foarte aproape de avionul lui Zelenski în momentul în care acesta părăsea Moldova. Avionul prezidențial ucrainean se îndrepta spre Norvegia, unde Zelenski urma să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre înaintea funeraliilor regelui Harald al V-lea. „Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat Støre pentru postul norvegian NRK. Zelenski: „Nu am spus presei” După vizita în Norvegia, Zelenski a mers în Islanda și Canada. La Ottawa, el a semnat un parteneriat pe 100 de ani cu autoritățile canadiene, înainte să pornească spre Ucraina. La întoarcere, președintele ucrainean a trecut din nou prin Republica Moldova. Potrivit lui Zelenski, și atunci au avut loc atacuri cu drone. „Nu am spus presei. Da, dar când ne-am întors acasă, din nou, prin Chișinău, au făcut același lucru”, a afirmat el. Zelenski a sugerat că autoritățile ruse știau că avionul său urma să treacă prin Moldova. „Nu am încredere în ei. Cred că știau”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski nu oferă însă dovezi publice care să demonstreze că dronele au fost lansate cu scopul precis de a-i lovi avionul. Zelenski spune că armistițiul energetic nu funcționează În același interviu, președintele ucrainean a vorbit și despre armistițiul energetic anunțat pe 14 septembrie de președintele american Donald Trump. Zelenski a spus că înțelegerea privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu este, în opinia sa, în vigoare. El a respins și ideea că Ucraina ar trebui să răspundă cu reținere în fața Rusiei. „Putin nu respectă și nu vede oamenii slabi și nici măcar nu se gândește să negocieze cu cei slabi”, a spus Zelenski. „De aceea răspundem. Noi nu atacăm niciodată primii.”
Rusia a luat decizia și a trecut la atac! Apel și deznodământul e așteptat de o lume întreagă
Federația rusă nu a mai stat la discuții și a făcut apel, iar verdictul pe care îl vor da organismele internaționale e așteptat de o lume întreagă cu sufletul la gură. Prin apelul făcut la organismele internaționale din domeniul sportului și drepturilor omului se cere ajutor în privința ridicării interdicției impuse de World Athletics. Rușii argumentează că perioada de suspendare a privat o întreagă generație de posibilitatea unei cariere Ca multe alte federații internaționale, cea de atletism a interzis sportivilor ruși și belaruși, după invazia din Ucraina din 2022, să participe la competițiile de sub tutela World Athletics. Un an mai târziu, forul mondial a votat ridicarea suspendării de 8 ani impuse Federației Ruse de Atletism din cauza dopajului, dar a menținut-o pe cea legată de sportivi. Mai mult, în urmă cu două luni, mai precis pe 3 iulie, Consiliul World Athletics și-a confirmat decizia de a nu permite sportivilor ruși și belaruși să participe la competiții internaționale. Din acest motiv, sportivii ruși au făcut apel la organismele internaționale din domeniul sportului și al drepturilor omului pentru a cere ajutor. Într-o scrisoare deschisă, ei au afirmat că perioada de suspendare, care depășește 4 ani, a privat o întreagă generație de sportivi de posibilitatea unei cariere sportive, scrie Reuters. Scrisoarea a fost adresată Comisiei Sportivilor din cadrul Comitetului Olimpic Internațional, Comitetului Consultativ al CIO pentru Drepturile Omului și Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Autorii apelului au descris consecințele acestei interdicții prelungite ca fiind devastatoare pentru sportivi, deoarece 4 ani pot reprezenta cea mai importantă etapă pentru un atlet. Președintele World Athletics spune că organizației pe care o conduce este neschimbată Pe 9 iulie, Federația Rusă de Atletism a depus o contestație la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) împotriva acestei decizii, repetând mișcarea depunând și luna trecută. De asemenea, sportivii au transmis că, la 17 iulie, au cerut separat instanței permisiunea de a participa la procedura de apel, însă nu au primit încă un răspuns. Înaintea audierii, președintele World Athletics, Sebastian Coe, a transmis că poziția organizației a rămas neschimbată. Astfel, în timpul etapei de Cupă Mondială de la Budapesta, care a avut loc zilele acestea, el a spus că decizia viza integritatea competițiilor, nu aspecte politice sau legate de cetățenie. În context, fostul mare atlet, dublu campion olimpic la 1.500 de metri, a mai menționat că organizația urmărește o participare globală deplină a sportivilor la competiții. La rândul lor, autorii scrisorii au calificat poziția federației ca o formă de pedeapsă colectivă. Ei amintesc că alte federații au permis treptat sportivilor ruși și belaruși să concureze ca neutri. Coe a câștigat prima medalie olimpică de aur în 1980, la competiția care a avut loc la Moscova, cu timpul de 3:38,4. El și-a apărat titlul 4 ani mai târziu, la Los Angeles.
Liderul NATO analizează un scenariu terifiant. De ce China ar putea cere Rusiei să atace Europa
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a comentat scenariul în care China va decide să atace Taiwanul pe care îl revendică. Potrivit Clash Report, liderul NATO a spus că pentru a atenua orice reacție a NATO, președintele chinez îl va suna pe cel rus și îi va cere să provoace probleme în Europa. Deși sunt în zone diferite ale planetei, Indo-Pacificul și Europa sunt din ce în ce mai interconectate, a avertizat Rutte. „Dacă China ar decide să acționeze împotriva Taiwanului, Xi Jinping și-ar suna mai întâi partenerul, pe Vladimir Putin, la Moscova, pentru a ne ține ocupați aici. (…) Vom avea o situație complicată în ambele locuri. Cu alte cuvinte, Indo-Pacificul și Europa sunt din ce în ce mai interconectate”, a declarat Mark Rutte. Liderul NATO susține că Rusia are pierderi uriașe pe frontul ucrainean Secretarul general NATO a mai spus că Rusia suferă pierderi enorme, estimate la peste 40.000 de persoane ucise sau grav rănite în fiecare lună. „Gândiți-vă la asta pentru un moment. Peste 40.000. În fiecare lună. În ciuda acestor pierderi grele, Putin nu dă semne că ar dori să pună capăt războiului”, a mai spus Rutte. Relația Rusia-China Relația dintre Rusia și China a ajuns la un nivel fără precedent în ultimii ani. Prietenia dintre liderii Vladimir Putin și Xi Jinping este încurajată de opoziția comună față de influența Statelor Unite și de izolarea Moscovei pe plan occidental. Cele două state colaborează strâns în cadrul unor organizații internaționale, inclusiv în interiorul grupului BRICS pentru a contracara polul de putere occidental. În plan diplomatic, Rusia susține poziția Beijingului privind Taiwanul, în timp ce China adoptă o atitudine de înțelegere față de preocupările de securitate ale Rusiei legate de NATO.
Ucraina emite un raport cumplit: Peste 1,5 milioane de soldați ruși morți
Rusia a pierdut 1.497.980 de militari în Ucraina de la începutul invaziei, din data de 24 februarie 2022, a anunțat, luni, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Conform raportului, Rusia ar fi pierdut, de asemenea, 12.332 de tancuri, 25.284 de vehicule blindate de luptă, 145.026 de vehicule și cisterne de combustibil, 49.311 sisteme de artilerie, 2.103 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.609 sisteme de apărare aeriană, 441 de avioane, 355 de elicoptere, 2.516 sisteme terestre fără pilot, 502.717 drone aeriene, 35 de nave și ambarcațiuni, precum și două submarine”, notează kyivindependent.com. Statul Major al Ucrainei nu a dezvăluit însă care sunt propriile pierderi suferite în timpul invaziei, invocând faptul că aceste informații sunt „secret operațional”. Războiul din Ucraina a intrat luni 7 septembrie 2026, în a 1656-a zi. Emisarii lui Trump, turneu pentru negocieri de pace Un avion special provenind din Statele Unite a aterizat, sâmbătă, la Moscova, transportându-I pe emisarii speciali ai lui Donald Trump. Jared Kushner și Steve Witkoff s-au întâlnit cu președintele Vladimir Putin pentru a relansa negocierile de pace din Ucraina. Bancherul rus Kirill Dmitriev i-a așteptat pe americani la aeroport. El a declarat pentru Reuters că a rămas în contact cu negociatorii americani în timpul unei pauze în cadrul vizitelor lor în Rusia și a participat la toate întâlnirile lor anterioare cu Vladimir Putin. De asemenea, el a jucat un rol în negocierea derogărilor de la sancțiunile SUA pentru petrolul rusesc din acest an, amintește agenția de presă britanică.
Emisarii lui Trump au ajuns la Kiev direct după negocierile cu Putin. Zelenski: Vrem să aducem mai aproape sfârșitul războiului
Cei doi încearcă să avanseze o nouă inițiativă americană pentru încheierea războiului, în timp ce Volodimir Zelenski transmite că Ucraina este pregătită pentru negocieri, dar insistă asupra garanțiilor de securitate, relatează France24. Witkoff și Kushner au venit cu trenul din Polonia Cei doi reprezentanți americani au sosit la Kiev cu trenul, după ce avionul guvernamental care îi transporta de la Moscova a aterizat în cursul nopții la Rzeszów, în Polonia, aproape de granița ucraineană. La un moment dat fusese luată în calcul inclusiv posibilitatea unui zbor direct Moscova – Kiev, o variantă neobișnuită în condițiile în care aeroporturile ucrainene sunt închise de la începutul războiului. Vizita are loc după ce Witkoff și Kushner s-au întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu Vladimir Putin. Discuțiile au durat aproximativ trei ore și au fost descrise de consilierul Kremlinului Iuri Ușakov drept „constructive” și „extrem de sincere”. Casa Albă a anunțat ulterior că reprezentanții lui Trump au discutat cu liderul rus despre „planuri substanțiale” privind următorii pași în dosarul ucrainean, care ar urma să fie făcuți publici în săptămânile următoare. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru această discuție” Înaintea întâlnirii cu emisarii americani, Volodimir Zelenski a publicat duminică un mesaj în care a anunțat că s-a consultat cu echipa ucraineană de negociere și că Kievul are propriile propuneri pregătite. „Suntem pregătiți pentru această discuție. Ucraina a fost întotdeauna și va rămâne constructivă. Suntem interesați să ne apropiem de sfârșitul războiului”, a transmis președintele ucrainean în mesajul publicat pe rețelele sociale. Zelenski a subliniat însă trei elemente pe care Kievul le consideră esențiale: pacea, garanțiile de securitate și condițiile în care va fi construită perioada de după război. „Pacea este necesară. Garanțiile de securitate sunt necesare. Este necesar un caracter demn al păcii postbelice. Propunerile noastre sunt pregătite”, a transmis liderul de la Kiev, adăugând că negocierile trebuie purtate într-o manieră coordonată, substanțială și realistă. Noi atacuri în timp ce negocierile se intensifică Demersurile diplomatice se desfășoară în paralel cu continuarea atacurilor. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat asupra Ucrainei 108 drone și rachete, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Kievul a susținut că majoritatea au fost doborâte, însă 11 locații au fost lovite. La rândul său, Rusia a afirmat că a neutralizat 258 de drone ucrainene. Cel puțin trei civili au fost răniți în Ucraina în atacurile din timpul nopții și dimineții, în timp ce autoritățile ruse au raportat un mort și o femeie rănită într-un atac ucrainean asupra unui vehicul în regiunea Belgorod. Vizita lui Witkoff și Kushner la Kiev deschide astfel următoarea etapă a efortului diplomatic american. Detaliile noii propuneri promovate de administrația Trump nu au fost încă făcute publice, iar pozițiile Moscovei și Kievului asupra eventualelor condiții ale unui acord rămân elementele decisive ale negocierilor.
Un nou atac al Rusiei asupra Kievului a avariat o clădire rezidențială
Un nou atac rusesc asupra Kievului a dus la avarierea unei clădiri rezidențiale. Acoperișul și ultimul etaj al unei clădiri rezidențiale cu nouă etaje a fost avariat și incendiat în orașul Boryspil, lângă capitală, a anunțat Administrația Militară a regiunii Kiev, potrivit The Kyiv Independent. O explozie s-a auzit și în centrul orașului Kiev în noaptea zilei de vineri. S-au auzit mai multe alerte aeriane în timpul nopții Alerte de raid aerian au fost declarate în capitală și în regiunea Kiev de mai multe ori peste noapte, inclusiv între orele 23:55 și 00:26, ora locală, în districtul Boryspil din regiune. O altă alertă a mai fost declarată la ora 01:55, potrivit sursei. În capitala Ucrainei, alertele au fost declarate în jurul orei 21:00, la miezul nopții și din nou în jurul orei 2:00, ora locală. În jurul orei 2 dimineața, ora locală, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat, de asemenea, că dronele se îndreptau spre Kiev și regiunea înconjurătoare. Vineri, o dronă rusească a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), vizavi de Catedrala Sfânta Sofia din centrul Kievului. Au fost rănite cel puțin doisprezece persoane, au declarat autoritățile locale.
Nicușor Dan a primit noii ambasadori ai 17 țări. Ce a discutat cu reprezentanții Iranului, Canadei și Danemarcei
Printre diplomații primiți de șeful statului s-au numărat noii ambasadori ai Vietnamului, Arabiei Saudite, Iranului, Coreei de Sud, Serbiei, Algeriei, Danemarcei, Chile, Kazahstanului și Canadei. La Cotroceni și-au mai prezentat scrisorile de acreditare reprezentanții diplomatici ai Thailandei, Côte d’Ivoire, Panama, Cambodgiei, Guatemalei, El Salvadorului și Ghanei. Nicușor Dan le-a urat succes în exercitarea mandatelor și i-a asigurat de sprijinul autorităților române. Mesaj privind Iranul: este nevoie de o soluție diplomatică Una dintre întrevederile cu o miză internațională importantă a fost cea cu noul ambasador al Iranului în România, Seyed Mohsen Emadi. Nicușor Dan a evocat relația tradițională dintre București și Teheran, iar cele două părți au subliniat necesitatea identificării unei soluții diplomatice pentru conflictul din regiune, astfel încât tensiunile să fie reduse și stabilitatea regională consolidată. În discuția cu ambasadorul Arabiei Saudite, Khalid bin Eid Al-Shammari, președintele a evidențiat statutul regatului de partener-cheie al României în Orientul Mijlociu și în regiunea Golfului. Bucureștiul urmărește dezvoltarea cooperării inclusiv în energie, agricultură, securitate alimentară, apărare și afaceri interne. Războiul din Ucraina și securitatea la Marea Neagră Temele de securitate au ocupat un loc important și în întrevederea cu ambasadorul Danemarcei, Stig Paolo Piras. Discuțiile s-au concentrat asupra securității la Marea Neagră și consecințelor războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Cele două părți au reconfirmat viziunea comună asupra securității Flancului Estic și asupra amenințărilor la adresa Europei și NATO. Nicușor Dan a reiterat, totodată, importanța pe care România o acordă parcursului european al Republicii Moldova. Sprijinul acordat Ucrainei a apărut și în discuția cu ambasadorul Canadei, Kevin Rex. Pe agendă s-au aflat eficiența NATO, securitatea energetică și cooperarea bilaterală în domeniul securității. A fost menționată inclusiv participarea Canadei la activitățile Grupului operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră. Autostrada Timișoara – Belgrad, discutată cu ambasadorul Serbiei În relația cu Serbia, Nicușor Dan și ambasadorul Dragan Simeunović au abordat două proiecte majore de conectivitate: autostrada Timișoara-Belgrad și gazoductul Arad-Mokrin. Discuțiile au vizat și situația minorității române din Serbia, precum și rolul comunității sârbe din România în apropierea celor două țări. Cu ambasadorul Coreei de Sud, Hur Seung-chul, președintele a discutat despre Parteneriatul Strategic și cooperarea în industria de apărare, energia nucleară civilă și infrastructură. Agenda diplomatică a inclus, de asemenea, dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor cu celelalte state reprezentate, precum și cooperarea în domenii precum energia, agricultura, educația, tehnologia și securitatea cibernetică.
CEDO închide 879 de dosare individuale împotriva Rusiei, dar continuă examinarea cazurilor legate de războiul din Ucraina
Instanța de la Strasbourg subliniază însă că decizia nu exonerează Rusia de răspunderea internațională pentru încălcările grave ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Rusia a ieșit din Convenție în 2022 Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 16 septembrie 2022, însă continuă să răspundă pentru presupusele încălcări comise înaintea acestei date. CEDO și-a menținut competența de a examina asemenea fapte, inclusiv în condițiile în care autoritățile ruse nu cooperează cu instanța. Dosarele sunt împărțite în două mari categorii. Prima include cazurile legate de acțiunile militare ale Rusiei împotriva Ucrainei și Georgiei, controlul exercitat asupra unor teritorii din afara frontierelor sale recunoscute internațional și presupusele încălcări ale drepturilor omului comise în aceste zone. CEDO precizează că aproximativ 5.700 de cereri individuale din această categorie se află în prezent pe rol. Examinarea dosarelor legate de conflicte rămâne o prioritate, Curtea înființând inclusiv o unitate specializată pentru procesarea lor mai rapidă. De ce au fost închise 879 de dosare A doua categorie privește cazuri individuale fără legătură cu conflictele interstatale, referitoare, între altele, la opoziția politică și activiștii democratici, libertatea de exprimare, condițiile de detenție, imigrație, libertatea de circulație sau protecția datelor personale. În septembrie 2022 existau aproximativ 15.800 de asemenea cereri, majoritatea fiind între timp soluționate. Peste 60 de cauze considerate de importanță deosebită, reunind mai mult de 600 de cereri, au fost examinate de Marea Cameră sau de camerele CEDO. Au rămas 879 de cereri, reunite în cauza „Lebedeva și alții împotriva Rusiei”. CEDO a decis în unanimitate scoaterea acestora de pe rol, considerând că examinarea individuală ar necesita resurse judiciare semnificative, în condițiile în care principalele probleme privind Convenția au fost deja analizate în hotărâri anterioare. CEDO: Rusia nu este eliberată de obligațiile sale Curtea insistă că măsura nu trebuie interpretată ca o exonerare retroactivă a Rusiei de obligațiile pe care le avea în perioada în care era parte la Convenție. Ieșirea Moscovei din sistem nu afectează nici obligațiile care decurg din hotărârile deja pronunțate de CEDO. Decizia privind cele 879 de cereri este definitivă, însă Curtea își păstrează posibilitatea de a repune o cerere pe rol dacă circumstanțele justifică acest lucru.
Rusia a decis să închidă Institutele Goethe
Rusia a decis să închidă Institutele Goethe din Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg, într-o nouă escaladare a conflictului diplomatic cu Germania. Decizia a fost anunțată joi de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și vine după măsurile adoptate de Berlin în urma unui incident cu o dronă la aeroportul Leipzig. Moscova consideră măsura Germaniei o provocare și răspunde prin închiderea instituțiilor culturale germane care au continuat să funcționeze în Rusia chiar și după deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, notează Bloomberg. Serghei Lavrov a declarat că decizia Rusiei reprezintă o reacție directă la închiderea de către Germania a unui centru cultural rus din Berlin. ”Nu puteau să nu înțeleagă” consecințele deciziei lor, a afirmat Lavrov, potrivit Reuters. Ministrul rus a susținut că închiderea centrului cultural rus de la Berlin echivalează cu sfârșitul prezenței culturale germane în Rusia. Institutul Goethe are un rol important în promovarea limbii și culturii germane în străinătate și face parte din rețeaua culturală oficială a Germaniei. Germania a închis un centru cultural rus după incidentul cu drona Decizia Moscovei vine după ce Germania a acuzat Rusia că s-ar afla în spatele unui incident cu o dronă produs la aeroportul Leipzig. În urma incidentului, autoritățile germane au decis închiderea unui centru cultural rus din Berlin, cunoscut drept ”Russian House”, precum și a consulatului rus din Bonn. Berlinul a susținut că măsurile sunt necesare ca urmare a responsabilității atribuite Rusiei pentru incident. Însă, Moscova respinge acuzațiile. Președintele Vladimir Putin a afirmat că Germania ar fi fabricat dovezi pentru a pune responsabilitatea asupra Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a calificat acuzațiile drept nefondate. Rusia amenință și cu alte măsuri Închiderea Institutului Goethe nu este singura măsură anunțată de Moscova. Adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksandr Grușko, avertizase anterior că Rusia va răspunde în curând și la decizia Germaniei privind consulatul din Bonn. Escaladarea marchează o nouă deteriorare a relațiilor ruso-germane, deja grav afectate de războiul din Ucraina. Primul Institut Goethe din Rusia a fost deschis la Moscova în 1992, la scurt timp după prăbușirea Uniunii Sovietice. Institutul a continuat să funcționeze în Rusia în pofida deteriorării relațiilor dintre Moscova și Occident. Decizia de joi pune astfel capăt unei prezențe culturale germane de peste trei decenii în Rusia și adâncește ruptura diplomatică dintre cele două state.