Japonia oferă 14,7 milioane de dolari pentru sprijinirea Ucrainei prin programul NATO PURL
Japonia a anunțat o contribuție de 14,7 milioane de dolari la inițiativa NATO „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), în demersul lor de a sprijni Kievul, scrie Kyiv Post. Potrivit Ministerului de Externe al Japoniei, suma se ridică la 2,2 miliarde de yeni și provine din bugetul suplimentar al Japoniei pentru anul fiscal 2025. Reprezentanții politici din Tokyo au precizat că banii vor fi folosiți exclusiv pentru echipamente neletale, iar detaliile pachetului vor fi stabilite împreună cu NATO. Autoritățile japoneze au transmis că echipamentele finanțate vor fi în conformitate cu sprijinul anterior oferit prin Fondul fiduciar NATO pentru Pachetul de asistență cuprinzător pentru Ucraina, care a inclus tot ajutor neletal. Ministerul japonez de Externe a mai transmis că Japonia „va continua să sprijine Ucraina pentru a realiza o pace justă și durabilă” și că își dorește să întărească în continuare cooperarea cu NATO. Reacțiile au venit rapid din partea Kievului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat decizia și a spus că „sprijinul principial și consecvent al Japoniei transmite un mesaj puternic de solidaritate”. Și președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Japoniei pentru contribuție, adăugând că țara asiatică sprijină Ucraina încă de la începutul invaziei rusești la scară largă. „Mulțumesc Japoniei pentru contribuția sa la inițiativa PURL”, a scris Zelenski pe X. „Încă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, Japonia a ajutat foarte mult Ucraina și poporul nostru. Și apreciem profund tot sprijinul pe care l-am primit.” Tot el a transmis mulțumiri și altor state care au contribuit la program în acest an, inclusiv Norvegia, Olanda, Canada, Bulgaria, Belgia, Regatul Unit, Spania, Suedia, Lituania, Estonia, Letonia și Islanda. Președintele a mai precizat că unele contribuții nu au fost făcute publice, doar că totalul ajutorului din acest an a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Sunt 28 de țări implicate în inițiativa PURL până acum.
Concluzia lui Nicușor Dan după vizita la Galați: Rusia nu va reuși să dezbine societatea noastră
Mesajul a fost trimis vineri seara pe Facebook. „M-am întâlnit azi, la Galați, cu persoanele afectate de explozia dronei, cărora le-am transmis compasiune și solidaritate în urma celor întâmplate. Am mulțumit autorităților locale și centrale implicate pentru reacția promptă. Mi-au comunicat măsurile următoare pentru persoanele afectate”, a explicat Nicușor Dan. El a făcut comentarii despre incident. „Evenimentul de la Galați este mai mult decât un incident de securitate. Federația Rusă a comis un act grav, care a pus în pericol viețile cetățenilor români pe pământ românesc. Este o escaladare care nu poate fi acceptată, nu va fi tolerată și nici nu va rămâne fără răspuns. Este consecința iresponsabilității cu care Rusia folosește diverse tactici, în total dispreț față de viața civililor. Toate fac parte din arsenalul Moscovei pentru a induce frică, pentru a submina încrederea, pentru a face rău”, a adăugat Nicușor Dan. Concluzia președintelui a fost că Rusia nu va reuși să-i dezbine pe români. „De aceea, vreau ca mesajul meu să fie înțeles foarte clar: indiferent cât de mult încearcă să ne dezbine, indiferent de opiniile noastre diferite pe diverse teme, Rusia nu va reuși să dezbine societatea noastră când este vorba despre integritatea României, despre democrație și libertate în România. Sunt valori pe care societatea noastră și le-a asumat în momente istorice și în jurul cărora suntem uniți”, a precizat președintele. Președintele Nicușor Dan a fost huiduit la Galați în timp ce vizita blocul avariat de o dronă rusească.
Pe teritoriul UE. Reacția Ursulei von der Leyen după incidentul cu drona de la Galați
Într-o postare publicată pe platforma X, Ursula von der Leyen a declarat că incursiunea unei drone rusești într-o zonă dens populată din România, soldată cu rănirea unor civili, reprezintă un nou episod grav al conflictului declanșat de Moscova. „O incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul Uniunii Europene”, a scris șefa Comisiei Europene. Oficialul european a transmis solidaritatea instituțiilor europene cu România și cu cetățenii afectați de incident. Bruxelles anunță noi presiuni asupra Rusiei Von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană va continua să își consolideze măsurile de securitate și descurajare, în special pe flancul estic. „Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul român. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea și capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei”, a transmis aceasta. Russia’s war of aggression has crossed yet another line. A Russian drone incursion struck a densely populated area in Romania, injuring civilians. On EU territory. We stand in full solidarity with Romania and its people. As we continue strengthening our security and… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 29, 2026 În același mesaj, președinta Comisiei Europene a anunțat că Bruxellesul pregătește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Reacția vine în contextul în care incidentul de la Galați a atras atenția mai multor lideri europeni, fiind unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de la începutul războiului din Ucraina.
Cel mai tensionat moment de la finalul Războiului Rece. Japonia trimite trupe în apropiere de Rusia
Japonia a mutat în regim de urgență trupe în apropiere de frontiera cu Rusia, potrivit NEXTA. Se pare că oficialii japonezi se tem că rușii ar putea porni un conflict în Extremul Orient. Autoritățile de la Tokyo au trimis trupe pe insula Hokkaido, aflată foarte aproape de granița cu Rusia. Decizia a fost luată că răspuns la mișcările din Rusia. Recent, Moscova a amplasat avioane de vânătoare Su-35 și rachete antinavă pe insulele Kurile, un teritoriu disputat de ambele țări. Tensiune mare între cele două țări Experții spun că este cel mai tensionat moment de la finalul Războiului Rece care ar putea duce la o escaladare periculoasă a situației din regiune. În paralel, cele două țări se confruntă la nivel diplomatic. Ambasadorul Japoniei la ONU, Kazuyuki Yamazaki, a respins joi criticile venite din partea Rusiei referitor la consolidarea forțelor armate japoneze, ca urmare a războiului din Ucraina. Reacția oficialului japonez a venit după ce ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat marți, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU că „remilitarizarea” Japoniei și Germaniei este „o amenințare periculoasă la adresa securității globale”.
MAE condamnă amenințările Rusiei asupra Ucrainei: Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe a transmis miercuri, pe paginile oficiale de social media, un mesaj după amenințările venite din partea diplomației ruse la adresa Ucrainei, pe care le califică drept o escaladare gravă. În reacția oficială, MAE a declarat că mesajele transmise de Ministerul de Externe al Rusiei au un caracter extrem de grav și că, dacă ar fi puse în aplicare, ar încălca dreptul internațional. „Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional.”, a transmis MAE. Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din… — Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) May 27, 2026 Ambasadorul Rusiei, convocat la București În urma acestor declarații, Ministerul Afacerilor Externe a decis convocarea ambasadorului Federației Ruse la București. Oficialii români au transmis că obligațiile internaționale ale Rusiei rămân valabile indiferent de comunicările publice. „În acest sens, a fost convocat astăzi la MAE ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional.”, a transmis MAE. Tot aceștia au făcut și câteva precizări în ceea ce privește poziția României în contextul tensiunilor actuale, spunând că activitatea diplomatică va continua fără schimbări. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” „Ucraina are dreptul legitim și inalienabil la suveranitate și libertate în deplină securitate.”, a mai declarat ministerul.
Reuters: Un comandant ucrainean anunță că un moment de cotitură e iminent în războiul cu Rusia
Generalul de brigadă Andriy Biletsky, care comandă Corpul III al Armatei Ucrainene, a acordat un interviu agenției Reuters, în care a declarat că el este de părere că armata Rusiei este epuizată și incapabilă să realizeze progrese majore. În aceste condiții, el a subliniat că dacă forțele ucrainene vor reuși să-și mențină avântul pe parcursul a câteva luni, va putea prelua și inițiativa pe câmpul de luptă, determinând Rusia să renunțe la o parte din planurile sale privind regiunea Donețk. „Cred că următoarele șase până la nouă luni vor fi un moment de cotitură. Mai precis, cred că următoarele șase luni sunt cele mai critice”, a spus Biletsky pentru Reuters. Regiunea Donețk, punct de blocaj în negocierile de pace Controlul asupra regiunii Donețk a fost un punct de blocaj în negocierile susținute de SUA. În timp ce Rusia vrea să controleze întreaga regiune, deși nu a ocupat-o complet, Ucraina refuză să se retragă din zonele în care încă să află trupele sale. „Trebuie să stabilim direcțiile în care ne putem îmbunătăți pozițiile, să cucerim câteva puncte strategice și apoi să discutăm cu rușii dintr-o poziție de forță – nu de slăbiciune – despre un armistițiu cu adevărat stabil. Din punct de vedere militar, acest lucru este realist”, a declarat Biletsky pentru sursa citată. Oboseala, o problemă pentru forțele ruse Remarcile lui Biletsky privind epuizarea trupelor rusești sunt reiterate și de către John Helin, de la grupul de analiză a conflictelor Black Bird. Acesta a subliniat că oboseala este o problemă pentru forțele ruse, în timp ce Ucraina se confruntă cu o lipsă de efective militare. „Se pare că, la patru sau cinci luni de la începutul acestui an, este mult mai probabil ca soldații ruși să devină epuizați înainte ca problemele Ucrainei să ajungă la un punct critic”, a declarat el pentru Reuters. Pe de altă parte, Biletsky subliniază că asalturile de pe câmpul de luptă au contribuit la epuizarea forțelor ruse și au dus la pierderi grele de comandanți de pe teren, descriind acest lucru drept o degradare profesională a armatei de la Moscova. „Lipsa de personal nu le mai permite să avanseze așa cum o făceau, de exemplu, acum un an”, a spus Biletsky. Declarațiile comandantului ucrainean de rang înalt vin în contextul în care Rusia a înregistrat mici progrese pe câmpul de luptă în ultimul an, în timp ce trupele ucrainene depune eforturi pentru a respinge inamicul. În prezent, Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean.
Rusia acuză SUA că a refuzat viza unui viceministru pentru reuniunea ONU
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat marți că Statele Unite nu i-au acordat viză vice-ministrului rus de externe, Alexander Alimov, pentru a participa la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, scrie Reuters. Acesta a acuzat Washingtonul că a încălcat obligațiile prevăzute în Acordul privind sediul ONU. Declarațiile au fost făcute în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, format din 15 membri, prezidată de ministrul chinez de externe, Wang Yi. Potrivit lui Nebenzia, Alexander Alimov urma să participe la această întâlnire la invitația părții chineze. „Delegația rusă… pe baza invitației ministrului de externe Wang Yi, ar fi trebuit să fie reprezentată în timpul reuniunii de astăzi la nivelul viceministrului de externe pentru afaceri externe al Federației Ruse, Alexander Alimov, care supraveghează aspectele legate de Națiunile Unite”, a declarat Nebenzia. Diplomatul rus a susținut că Moscova a încercat să obțină aprobarea vizei, însă fără succes. „Cu toate acestea, în ciuda tuturor încercărilor noastre de a convinge partea americană să-i elibereze o viză, viza respectivă nu a fost în cele din urmă acordată”, a spus ambasadorul Rusiei la ONU. Departamentul de Stat al SUA și misiunea americană la ONU nu au oferit imediat un punct de vedere privind acuzațiile formulate de partea rusă. Nebenzia a afirmat că, potrivit Acordului privind sediul ONU, autoritățile americane trebuie să permită accesul oficialilor statelor membre la sediul organizației din New York. „Accesul la sediul ONU din New York trebuie să fie asigurat tuturor oficialilor statelor membre, fără excepție”, a declarat acesta. Ambasadorul rus a susținut și că refuzul acordării vizei reprezintă „un exemplu flagrant de lipsă de respect față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de subiectul care este discutat astăzi, și anume Carta Națiunilor Unite”. „Politica de remilitarizare subminează sistemul internațional centrat pe ONU”, a spus el. Diplomatul rus a adăugat că „țările care au fost învinse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial caută pretexte plauzibile pentru a-i rescrie rezultatele”, susținând că această evoluție „merită atenția întregii comunități internaționale”. La rândul său, Wang Yi a spus că este nevoie de o „revigorare” a Cartei ONU. „O navă gigantică a civilizației globale navighează în ape periculoase”, a avertizat ministrul chinez de externe.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, profund îngrijorat de planul Moscovei de a lovi Kievul
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat marți că este „profund îngrijorat” de anunțul Rusiei privind dorința de a lansa noi atacuri asupra întreprinderilor din industria de apărare și a centrelor decizionale din Kiev, în Ucraina. Guterres a făcut declarațiile în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, după ce Moscova a anunțat luni aceste planuri de viitor, la doar o zi după unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul războiului. Potrivit Reuters, el a spus că anunțul Rusiei a venit în contextul unor informații privind un atac cu drone ucrainene asupra unei clădiri universitare și a unui cămin din orașul Starobilsk. „Am condamnat atacul asupra școlii – așa cum condamnăm toate atacurile asupra civililor și a infrastructurii civile, oriunde s-ar produce”, a spus Guterres. El a adăugat: „Acum, mai mult ca niciodată, este imperativ să evităm orice escaladare a unui conflict care a avut deja un impact devastator asupra civililor și care riscă să îndepărteze și mai mult căutarea păcii, prelungind suferința oamenilor”.
UE reacționează după amenințările Rusiei la adresa diplomaților din Kiev
„Amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților de a părăsi Kievul reprezintă o escaladare inacceptabilă”, a scris Anitta Hipper pe X. UE l-a convocat pe diplomatul rus Potrivit acesteia, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei și a cerut Moscovei „să înceteze atacurile asupra civililor” și „să se angajeze în negocieri de pace reale, începând cu o încetare completă și necondiționată a focului”. EEAS, serviciul diplomatic al Uniunii Europene, este responsabil de politica externă și de delegațiile UE din afara blocului comunitar. „Nicio misiune diplomatică nu poate fi vreodată ținta unor atacuri”, a transmis aceasta. Hipper a subliniat că reprezentanții Uniunii Europene vor rămâne în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. Moscova își justifică amenințările Luni, Rusia a avertizat diplomații și cetățenii străini aflați la Kiev să părăsească orașul, susținând că armata rusă pregătește lovituri asupra unor ținte militare și a unor „centre de decizie” din capitala ucraineană. Potrivit autorităților ruse, atacurile ar reprezenta un răspuns la „atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk”, zonă din estul Ucrainei ocupată de ruși din 2014. Kievul respinge acuzațiile și susține că ținta loviturii ar fi fost un centru de comandă pentru dronele rusești. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov l-a informat telefonic pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Rusiei de a lansa aceste atacuri, a anunțat Moscova. Diplomații UE rămân la Kiev În același timp, șefa delegației UE la Kiev, Katarina Mathernova, a transmis că Uniunea Europeană „nu pleacă nicăieri” și că diplomații europeni își vor continua activitatea în capitala ucraineană. Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului și a folosit din nou racheta balistică Oreșnik, cu capacitate nucleară, potrivit autorităților ucrainene și surselor occidentale.
Ursula von der Leyen va merge în Lituania pentru discuții privind criza dronelor
Ursula von der Leyen urmează să se întâlnească cu șefi de stat și de guvern din țările baltice pentru a discuta un răspuns coordonat la incursiunile cu drone, au declarat pentru Politico trei oficiali familiarizați cu vizita, sub protecția anonimatului. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, va merge și el în Lituania. Pe lângă transmiterea unui mesaj de „solidaritate cu statele baltice”, vizita se va concentra pe consolidarea capacităților comune de apărare prin principalele programe de finanțare și planificare ale Comisiei, a spus unul dintre oficiali. Incidente cu drone Lituania a emis miercuri o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea frontierei țării cu Belarus, iar misiunea NATO de poliție aeriană în zona baltică a fost activată în urma incidentului. Incidentul a avut loc după ce două drone ucrainene, care vizau Rusia, au căzut la începutul acestei luni peste un depozit de combustibil din Letonia, declanșând o criză care a dus la prăbușirea coaliției de guvernare. Săptămâna trecută, un avion românesc F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor noastre baltice sunt complet inacceptabile”, a transmis von der Leyen într-un mesaj publicat săptămâna trecută pe rețelele sociale. „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic. Europa va răspunde cu unitate și forță”. Cele trei țări baltice au avertizat că Moscova încearcă să profite de aceste incidente pentru a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi din UE.