Etichetă: rusia

Sentimentul rus al beției se extinde: campanie de dezinformare pe rețelele poloneze cu ucraineni beți, pusă la cale de Moscova

Autoritățile ucrainene acuză Rusia că desfășoară o nouă campanie de dezinformare pe rețelele sociale din Polonia, folosind un videoclip manipulat care pretinde că arată doi ucraineni beți provocând scandal într-un autobuz polonez. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, imaginile au fost filmate, în realitate, în Rusia, iar distribuirea lor face parte dintr-o operațiune menită să tensioneze relațiile dintre polonezi și ucraineni. Police in southern Poland arrested a man for verbally assaulting and threatening several Ukrainian children on a city bus. The incident occurred in Bielsko-Biała when the suspect began shouting xenophobic insults at the young passengers. A 12-year-old Ukrainian girl recorded the… pic.twitter.com/OVfWjbPhDB — TVP World (@TVPWorld_com) July 14, 2026 Imaginile, cu subtitrări, au fost manipulate și au provocat comentarii numeroase ale polonezilor revoltați Videoclipul, însoțit de subtitrări în limba polonă, prezintă doi bărbați fără cămașă, aflați în stare de ebrietate, care cântă zgomotos în limba rusă. Înregistrarea este însoțită de numeroase comentarii aparent publicate de utilizatori polonezi revoltați. Analiștii susțin însă că imaginile au fost manipulate și că o parte dintre reacțiile online provin de la rețele de boți. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, autobuzul din imagini este un model utilizat pe scară largă în Rusia, iar prin geamurile acestuia pot fi observate steaguri tricolore rusești. Instituția afirmă că filmarea a fost realizată în orașul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, și a apărut pentru prima dată la începutul lunii iunie. Campania a apărut după un incident real din Polonia Difuzarea videoclipului are loc la scurt timp după un incident autentic petrecut în orașul polonez Bielsko-Biała, unde un bărbat de 54 de ani a fost arestat după ce a insultat și a agresat verbal două adolescente ucrainene într-un autobuz. Cazul a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale, iar specialiștii în combaterea dezinformării susțin că o parte dintre mesajele anti-ucrainene au fost amplificate artificial de conturi coordonate. ONG-ul Res Futura, specializat în monitorizarea dezinformării, a raportat că multe dintre comentariile ostile proveneau de pe aceleași conturi, care publicau simultan mesaje aproape identice pe mai multe platforme. La rândul său, Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării a anunțat că a detectat „un nivel neobișnuit de ridicat de activitate a rețelelor de boți ruși” în discuțiile generate de incident. Acuzații privind o campanie de dezinformare bazată pe inteligență artificială Potrivit autorităților ucrainene, videoclipul manipulat și activitatea coordonată a boților fac parte dintr-o campanie mai amplă de dezinformare desfășurată de Rusia. Scopul acesteia ar fi alimentarea sentimentelor anti-ucrainene în Polonia și deteriorarea relațiilor dintre cele două state. Analiștii spun că numeroase comentarii făceau trimitere la disputele istorice dintre Varșovia și Kiev privind masacrele comise asupra polonezilor de naționaliștii ucraineni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării susține că Moscova desfășoară în prezent o campanie de amploare pentru „incitarea la ostilitate între Ucraina și Polonia”, folosind inclusiv conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate

„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.

Donald Trump anunță că proiectul de sancțiuni împotriva Rusiei ar putea fi aplicat și împotriva Iranului și grupării Hezbollah

„Urmează să includă Iranul, ceea ce este un lucru foarte important. S-ar putea să includă și Hezbollah”, a spus Trump despre proiectul de legi privind sancționare a Rusiei, potrivit CNN.  Trump a precizat că proiectul are „șanse mari” să fie adoptat după finalizarea detaliilor legislative și a afirmat că inițiativa reprezintă și un omagiu adus senatorului republican Lindsey Graham, care a fost un susținător important al legii.  „Lindsey și-a dorit asta foarte mult. Asta este în onoarea lui Lindsey”, a declarat Trump.  Proiectul legislativ, elaborat de mai multe luni de senatori republicani și democrați, prevede impunerea de sancțiuni și împotriva statelor care continuă să desfășoare relații comerciale cu Rusia, inclusiv prin achiziționarea de petrol și gaze naturale, pe fondul refuzului Moscovei de a negocia un acord de pace cu Ucraina.   Vinerea trecută, senatorul Lindsey Graham, aflat într-o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că a ajuns la un acord cu administrația prezidențială pentru avansarea proiectului de lege și îi oferă președintelui Donald Trump noi instrumente pentru a exercita presiuni în vederea incheierii conflictului.  Senatorul Lindsey Graham a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 71 de ani în urma unei boli scurte și subite. În urma decesului său, guvernatorul Carolinei de Sud, Henry McMaster, a numit-o pe Darline Graham Nordone, sora acestuia pentru continuarea mandatului său. 

Financial Times: Companiile maritime grecești au câștigat aproape 4 miliarde de dolari din transportarea petrolului rusesc în ultimii trei ani

Companiile maritime grecești au câștigat cel puțin 3,8 miliarde de dolari din transportul de țiței rusesc de la mijlocul anului 2023. Armatorii greci au avut un rol major în ocolirea sancțiunilor comerciale asupra petrolului rusesc.  Petrolierele deținute de greci au fost printre cei mai mari transportatori de țiței rusesc în urma regimului de plafonare a prețului petrolului impus de G7. Reprezintă o cincime din „flota fantomă a Rusiei” care transportă țiței rusesc către țările asiatice.  Loading … Fluxul de petrol a fost o „gură de aer proaspăt” pentru Kremlin, care a cheltuit 40% din bugetul pentru apărare. Iar cheltuielile militare continuă să crească. Rolul armatorilor greci în transportarea țițeiului rusesc a devenit o sursă de tensiuni între guvernele de la Atena și Kiev. Cei mai mari beneficiari Cel mai mare beneficiar a fost Dynacom Tankers, controlată de magnatul grec George Prokopiou, care a generat venituri de 915 milioane de dolari din transportul de țiței rusesc din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times. Cifra omului de afaceri reprezintă un sfert din veniturile obținute de armatorii greci din comerți în același interval. Dynacom a fost listat de Ucraina drept „sponsor internațional al războiului” din 2023, dar a fost ulterior scos de pe listă în urma presiunilor guvernului grec. Miliardarul George Prokopiou a făcut una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni din cariera sa de 55 de ani: a trimis cel puțin cinci nave prin Strâmtoarea Hormuz, după ce SUA a declanșat războiul împotriva Iranului. Pe locul doi s-a clasat Olympic Shipping and Management, din cadrul Grupului Onassis. A obținut venituri de 404 milioane de dolari. Operatorii de petroliere Stealth Maritime și Polembros Shipping, cu sediul la Atena, au obținut peste 200 de milioane de dolari. Cum se apără armatorii greci se apără Dynacom a declarat că toate transporturile sale către porturile rusești au fost „în deplină conformitate cu toate cadrele legale și de sancțiuni aplicabile și în vigoare”. „Facturile la energie electrică, costurile la benzină și presiunile inflaționiste suplimentare au fost atenuate datorită contribuției transportului maritim grecesc”, a adăugat compania. Olympic Shipping a declarat: „Am respectat „sancțiunile UE, Regatul Unit și SUA. Dar politica noastră este să nu comentăm tranzacțiile individuale”. Stealth a declarat că toate încărcăturile pe care le transporta au respectat regimurile de sancțiuni relevante și au fost verificate de avocați americani și britanici. Unul dintre petrolierele sale, care transporta o încărcătură de amoniac rusesc, a fost vizat într-un presupus atac ucrainean anul trecut. Compania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța navigatorilor săi. TMS a declarat că „politica companiei este să nu comenteze aspecte comerciale”, dar că este „angajată să respecte cu strictețe toate sancțiunile aplicabile”.Polembros și Thenamaris nu au răspuns la solicitările publicației Financial Times. Rusia iese în pierdere după ultimele atacuri ucrainene și apelează la „flota fantomă” Comerțul cu țiței rusesc este permis atâta timp cât se încadrează în regimul plafonării prețurilor G7. Presiunea de a înăspri regimurile de sancțiuni s-a intensificat, pe măsură ce SUA și UE au încercat să diminueze influența Moscovei înainte de un posibil acord de pace cu Ucraina. Guvernele occidentale solicită restricții suplimentare asupra veniturilor energetice ale Moscovei, după ce prețurile la petrol au scăzut în ultimii 3 ani. Însă, restricțiile ar presupune oprirea comerțului cu Grecia. Moscova se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea internă cu combustibil, deoarece Ucraina îi atacă tot mai des infrastructura energetică cu drone cu rază lungă de acțiune.  „Petrolul rusesc continuă să genereze miliarde pentru Kremlin, deoarece guvernele nu au reușit să acopere lacunele evidente din sistem”, a declarat Svitlana Romanko, directoarea grupului de campanie ucrainean Razom We Stand. „Guvernul grec a ales în mod repetat interesele industriei sale de transport maritim în detrimentul unor sancțiuni mai puternice și al păcii.”, a adăugat ea. În martie 2025, Germania a devenit prima țară europeană care a confiscat un petrolier rusesc din „flota fantomă” – Eventin. Al doilea a fost confiscat în septembrie. Pe 30 septembrie 2025, forțele navale franceze au confiscat petrolierul Boracay, cu steagul Beninului. Pe 7 ianuarie 2026, flota SUA și Garda de Coastă au confiscat pentru prima oară un petrolier rus, Marinera, care transporta țiței russsc sub pavilonul Republicii Guyana. Sursa Foto: Ships & Ports

Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că raportul anual privind Republica Moldova a fost adoptat în plenul Parlamentului European cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 de abțineri. Mureșan a precizat că raportul include mai multe amendamente depuse de el, alături de alți eurodeputați, prin care se cere accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Arătăm, astfel, sprijinul total pe care Parlamentul European îl acordă parcursului european al Republicii Moldova”, a transmis Mureșan. Eurodeputatul a mai spus că Parlamentul European consideră Republica Moldova „fruntașă în procesul de aderare” și că progresele făcute de Chișinău trebuie răsplătite prin accelerarea negocierilor. Raportul condamnă și „încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova”, inclusiv tentativele de influențare a rezultatelor alegerilor. „Ca atare, cerem creșterea sprijinului financiar și tehnic pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova, astfel încât aceasta să fie mai sigură, să combată amenințările externe și să continue pe drumul european”, a adăugat eurodeputatul. Siegfried Mureșan a subliniat că viitorul european al Republicii Moldova este „una dintre marile priorități ale Parlamentului European”, deoarece „o Moldovă sigură, stabilă și integrată în Uniunea Europeană este în beneficiul securității întregii Europe”.

Rusia pregătește un nou atac masiv asupra Ucrainei, avertizează Zelenski

Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a transmis că „rușii pregătesc un nou atac masiv”. Liderul ucrainean a precizat că afirmațiile sale se bazează pe datele serviciilor de informații ucrainene și că momentul ales de Moscova nu este întâmplător: „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”. „Rusia vrea să provoace și mai mult rău și să ucidă oameni. Vă rog să aveți grijă și să respectați toate alertele de raid aerian”, a avertizat Zelenski, adresându-se cetățenilor ucraineni. Zelenski: Avem nevoie de rachete Patriot Președintele Ucrainei a făcut apel și la aliații occidentali să accelereze livrările de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot. „Orice întârziere în livrarea de rachete pentru apărarea noastră antiaeriană – rachete pentru sistemele Patriot – înseamnă pierderi de vieți omenești și încurajează Rusia să continue războiul. Țările aliate dispun de suficiente sisteme de apărare antiaeriană și de suficiente rachete. Ceea ce lipsește este voința de a lua deciziile necesare pentru a proteja cu adevărat viețile oamenilor din Ucraina”, a scris Zelenski. „Decizia este în mâinile aliaților” El a subliniat că responsabilitatea pentru aceste decizii revine în primul rând Statelor Unite și celorlalte state puternice din Europa și din lume: „Mai presus de toate, acestea sunt decizii ale Statelor Unite și ale țărilor puternice din Europa și din lume”. „Rachetele pentru sistemele Patriot nu trebuie să stea acum în depozite, ci să ajungă în unitățile Patriot din Ucraina. Le mulțumesc tuturor celor care oferă ajutor real”, a mai spus liderul ucrainean. Patriot este principalul sistem occidental folosit de Ucraina pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete. Kievul cere de mai mult timp aliaților occidentali să trimită atât noi sisteme Patriot, cât și rachete pentru cele deja aflate în serviciu.

Ambasada Rusiei la Washington: Rusia și SUA ar putea și ar trebui să coexiste constructiv

Într-un mesaj publicat sâmbătă pe platforma X, reprezentanții ambasadei afirmă că, „în lipsa unor diviziuni ideologice fundamentale”, Rusia și Statele Unite „ar putea și ar trebui să coexiste constructiv”. Mesaj pentru Washington Potrivit ambasadei, relația dintre Moscova și Washington ar trebui construită pe „un parteneriat autentic, viabil din punct de vedere economic, bazat pe respect reciproc și pe egalitate”. Reprezentanța diplomatică susține, de asemenea, că cele două țări sunt conduse de lideri care au „o chimie personală excelentă” și promovează „valorile tradiționale ale familiei și religiei, suveranitatea și statul-națiune”, în opoziție cu ceea ce numește „ordinea liberal-globalistă bazată pe reguli”. Argumente istorice Reprezentanții instituției susțin că Rusia „a fost alături de americani” încă din perioada Războiului de Independență și că a avut „un rol esențial în sprijinirea fostelor 13 colonii” împotriva Imperiului Britanic. Aceștia amintesc și de Războiul Civil American, susținând că Rusia s-a opus încercărilor Marii Britanii și Franței de a legitima Confederația și că a trimis, în 1863, două escadre navale în apele americane. În acest context, ambasada citează o declarație atribuită fostului ministru rus de Externe Alexander Gorchakov, care ar fi transmis că „politica Rusiei față de Statele Unite este clar definită și nu se va schimba”. „Mai presus de toate, dorim ca Statele Unite să rămână unite și indivizibile”, a precizat Gorchakov, potrivit mesajului publicat de Ambasada Rusiei. Aliați în război, rivali în pace De asemenea, oficialii ruși amintesc și cooperarea dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite în timpul celui de-al doilea război mondial și susține că, inclusiv în perioada Războiului Rece, Moscova și Washingtonul „au găsit modalități de a evita confruntarea”, în pofida tensiunilor dintre cele două puteri.

Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Ankara. România va cere întărirea apărării pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre

Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de stat aliat. Programul reuniunii include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii va fi adoptată Declarația Summitului. Războiul din Ucraina și bugetele pentru apărare, pe agenda liderilor NATO Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul se desfășoară într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest context, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare, asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Nicușor Dan va susține consolidarea securității la Marea Neagră Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele Alianței. Șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. Președintele va avea și întâlniri bilaterale În marja Summitului NATO, Nicușor Dan va participa și la o serie de întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care participă Nicușor Dan în calitate de președinte al României. Reuniunea are loc într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare în contextul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu.

Eurodeputații cer FIFA să excludă Rusia de la prima Cupă Mondială U15

După anunțul FIFA privind organizarea primei Cupe Mondiale U15, 44 de membri ai Parlamentului European i-au transmis o scrisoare președintelui forului, Gianni Infantino, prin care cer retragerea deciziei ce permite participarea Rusiei la turneul din Azerbaidjan. Eurodeputații susțin că Rusia nu ar trebui să revină în competițiile organizate de FIFA până când nu va începe negocieri de pace cu Ucraina, nu va înceta focul și nu va accepta repatrierea copiilor ucraineni deportați din teritoriile ocupate. În scrisoare, parlamentarii acuză FIFA că ignoră situația celor aproximativ 20.000 de copii ucraineni despre care spun că au fost „răpiți cu forța și separați de familiile lor de regimul lui Vladimir Putin”. „Îndemnăm FIFA să fie de partea păcii și să nu facă pe plac agresorului – Rusia”, se arată în documentul citat de Politico. Prima ediție a Cupei Mondiale U15 Săptămâna trecută, FIFA a anunțat lansarea Cupei Mondiale U15, o competiție nouă, destinată celor mai bune selecționate naționale de băieți și fete cu jucători de până la 15 ani. Prima ediție va avea loc în luna octombrie, în Azerbaidjan. Competiția reprezintă cel mai nou turneu din calendarul FIFA și are ca scop dezvoltarea fotbalului juvenil la nivel internațional. FIFA a precizat că turneul este deschis tuturor federațiilor membre, ceea ce înseamnă că și Rusia este eligibilă să participe. Șeful FIFA: Interdicțiile „creează mai multă ură” După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, FIFA a exclus echipele și cluburile rusești din toate competițiile sale. În 2023 însă, forul mondial a decis să permită, în principiu, revenirea echipelor de juniori, însă reprezentativele Rusiei nu au mai participat la Campionatele Mondiale U17 organizate de FIFA. Gianni Infantino a declarat, în februarie, că interdicțiile impuse Rusiei ar trebui ridicate, argumentând că astfel de măsuri „creează mai multă ură”. Competiția ar putea fi boicotată Eurodeputații avertizează că participarea Rusiei la Cupa Mondială U15 ar putea determina alte federații să boicoteze competiția, afectând desfășurarea turneului. Ei amintesc că Federația Ucraineană de Fotbal a anunțat deja că nu va participa la competiții în care sunt prezente și echipe din Rusia. În martie 2022, Federația Rusă de Fotbal a contestat suspendarea impusă de FIFA la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, însă apelul a fost respins. De atunci, fiecare pas privind reintegrarea sportivilor ruși în competițiile internaționale a stârnit reacții critice din partea Ucrainei și a mai multor oficiali europeni.

Rusia a atacat România! Ministerul de Externe a reacționat: Nu vom lăsa situația fără consecințe!

Scandalul de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj continuă să genereze tensiuni între Rusia și România, iar Ministerul de Externe de la Moscova a lansat mai multe amenințări după decizia luată de Emil Boc. Reamintim că edilul din Cluj-Napoca a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, iar acest lucru nu a fost trecut cu vederea de către ruși. Reacția Ministerului de Externe de la Moscova Emil Boc a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj. Din această cauză, oficialii ruși au decis să își retragă toți sportivii din competiție, în semn de protest. Acum, de la Moscova a venit o reacție dură, iar Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a luat atitudine și a transmis un mesaj ferm. „Participanții ruși la competiția de gimnastică ritmică FIG World Challenge Cup, desfășurată în orașul românesc Cluj-Napoca în perioada 26-28 iunie, s-au confruntat cu un nou exemplu de arbitrar vădit și de politizare a sportului internațional. Contrar deciziilor recente ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea tuturor restricțiilor aflate în vigoare și restabilirea deplină în drepturi a sportivilor noștri, acestora li s-a interzis utilizarea drapelului național și a imnului național la competiția desfășurată în România. Singura reacție posibilă și firească din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție. Situația pare cu atât mai absurdă cu cât menținerea așa-numitelor sancțiuni împotriva gimnastelor noastre a fost impusă de primarul local, sub pretextul declarațiilor de rutină privind combaterea «statului agresor»”, a fost reacția Zaharovei, postată pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România. Rusia cere măsuri drastice împotriva României Maria Zaharova a continuat și a precizat că România nu trebuie să mai poate candida pentru organizarea competițiilor sportive importante. Totodată, aceasta a precizat că Rusia nu va accepta ca această situație să rămână fără consecințe. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu». Este regretabil că rusofobia cultivată în România în toți acești ani produce asemenea efecte monstruoase. Scoate la iveală dezordinea care domnește acolo, unde unor personaje întâmplătoare li se permite să acționeze în mod arbitrar și să compromită o țară care, în mod evident, nu este capabilă să asigure condiții egale pentru participanții la competiții internaționale de anvergură. În consecință, ar trebui să fie privată de dreptul de a candida pentru organizarea unor asemenea competiții. Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe”, a mai spus Maria Zaharova.