Ursula von der Leyen va merge în Lituania pentru discuții privind criza dronelor
Ursula von der Leyen urmează să se întâlnească cu șefi de stat și de guvern din țările baltice pentru a discuta un răspuns coordonat la incursiunile cu drone, au declarat pentru Politico trei oficiali familiarizați cu vizita, sub protecția anonimatului. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, va merge și el în Lituania. Pe lângă transmiterea unui mesaj de „solidaritate cu statele baltice”, vizita se va concentra pe consolidarea capacităților comune de apărare prin principalele programe de finanțare și planificare ale Comisiei, a spus unul dintre oficiali. Incidente cu drone Lituania a emis miercuri o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea frontierei țării cu Belarus, iar misiunea NATO de poliție aeriană în zona baltică a fost activată în urma incidentului. Incidentul a avut loc după ce două drone ucrainene, care vizau Rusia, au căzut la începutul acestei luni peste un depozit de combustibil din Letonia, declanșând o criză care a dus la prăbușirea coaliției de guvernare. Săptămâna trecută, un avion românesc F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor noastre baltice sunt complet inacceptabile”, a transmis von der Leyen într-un mesaj publicat săptămâna trecută pe rețelele sociale. „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic. Europa va răspunde cu unitate și forță”. Cele trei țări baltice au avertizat că Moscova încearcă să profite de aceste incidente pentru a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi din UE.
Semnalul GPS al avionului ministrului britanic al Apărării, bruiat în apropierea graniței cu Rusia
John Healey se întorcea în Regatul Unit joi, după o vizită la militarii britanici din Estonia, când a avut loc incidentul, a relatat pentru prima dată publicația The Times, citată de BBC. Se crede că Rusia se află în spatele atacului, care a obligat piloții să folosească un alt sistem de navigație, după ce GPS-ul aeronavei a fost dezactivat în timpul zborului de trei ore. Incidentul a avut loc la o zi după ce s-a aflat că două avioane de vânătoare rusești au interceptat „repetat și periculos” un avion spion al RAF deasupra Mării Negre luna trecută. Nu se știe dacă Healey a fost vizat în mod deliberat, însă publicația a relatat că traiectoria zborului era vizibilă pe site-uri de urmărire a aeronavelor. În timpul vizitei sale în Estonia, Healey a discutat cu militari britanici care participau la un exercițiu NATO în apropierea frontierei cu Rusia. Într-un incident separat, luna trecută, un avion de vânătoare rus Su-35 s-a apropiat de o aeronavă de supraveghere Rivet Joint, ajungând suficient de aproape încât să declanșeze sistemele de urgență și să dezactiveze pilotul automat. De asemenea, un avion Su-27 a efectuat șase treceri în fața aeronavei RAF, apropiindu-se la doar șase metri de botul acesteia. Healey a lăudat „profesionalismul excepțional” al echipajului RAF în timpul acestor survoluri rusești „inacceptabile”. Ministerul Apărării le-a descris drept cele mai periculoase acțiuni rusești de după 2022, când un pilot „necinstit” a lansat o rachetă asupra unui Rivet Joint deasupra Mării Negre. În 2024, un avion RAF care îl transporta pe atunci ministrul apărării Grant Shapps a avut semnalul GPS bruiat în timp ce zbura în apropierea teritoriului rus.
Rasputin, călugărul care a deschis ușa către sfârșitul imperiului rus
„Era un om unic”, a comentat despre Rasputin o celebră scriitoare rusă. „Fără egal, ca un personaj de roman: a trăit o viață de legendă, a avut o moarte de legendă și amintirea lui este învăluită în legendă.” Nadejda Lojvițkaia, cunoscută mai bine sub pseudonimul Teffi, s-a bucurat de rara distincție de a fi citită și apreciată atât de țarul Nicolae al II-lea, cât și de Vladimir Ilici Lenin. În mod curios, deși a fost și una dintre numeroasele femei pe care Rasputin a încercat să le seducă, cu Teffi acesta și-a găsit, fără îndoială, nașul, notează El Pais. Un țăran din Siberia aproape analfabet care a schimbat cursul istoriei Figura lui Rasputin mă fascinează de mult timp, chiar înainte de a începe cercetarea pentru cartea mea anterioară: „Rusia. Revoluție și război civil”. Cum a fost posibil ca un țăran din Siberia, aproape analfabet, să provoace un efect atât de devastator asupra cursului istoriei? Nu avea nicio funcție oficială. Nu avea trupe sub comandă. Era un monarhist devotat, nu un revoluționar. Și totuși, fără să intenționeze, a contribuit mai mult decât oricine altcineva la prăbușirea celei mai mari autocrații din lume. Poetul Aleksandr Blok, care a lucrat în Comisia Extraordinară care a analizat cazul în ansamblu imediat după revoluția din februarie 1917, a scris: „Oricine ar fi fost acest om, sfera lui de influență a fost enormă. Zilele lui s-au desfășurat într-un mediu unic de adorație isterică și ură permanentă; unii i se rugau, alții au încercat să-l distrugă. Caracterul unic al mujicului libidinos care a fost ucis cu un glonț în spate la petrecerea cu gramofon a lui Iusupov s-a datorat mai presus de toate faptului că glonțul care l-a ucis a lovit chiar în inima dinastiei conducătoare.” Această imagine a glonțului care a distrus regimul țarist este puternică, dar și prea simplistă. Rănile mortale au fost cumulative și, în realitate, fuseseră provocate deja mai devreme. Corpul ofițeresc al Imperiului era atât de demoralizat de știrile exagerate despre corupția politică și financiară, ca să nu mai vorbim de zvonurile, complet false, despre desfrâul lui Rasputin cu împărăteasa și chiar cu fiicele ei, încât în 1917, când a izbucnit Revoluția din Februarie, aproape că nu s-a ridicat nicio sabie în apărarea țarului. În lanțul de cauze și efecte al istoriei, rar s-a văzut o influență atât de puternică a unui singur om de origine umilă, precum și a unor zvonuri nefondate. Importanța lui Rasputin oferă o perspectivă diferită și intrigantă asupra teoriei istoriei bazate pe ceea ce se numește „oamenii mari”. Miturile și minciunile care roiau în jurul lui erau fake news-ul vremii Există un alt aspect al a ceea ce Teffi a numit „legenda” lui Rasputin, care nu este mai puțin intrigant. Miturile și minciunile care roiau în jurul lui erau fake news-ul vremii. Însuși Rasputin a fost în parte responsabil pentru ele, din cauza modului în care se lăuda cu legăturile sale cu familia imperială. Dar consecințele evidențiază un fenomen pe care istoricii îl ignoră prea des: zvonurile și teoriile despre presupuse conspirații pot produce efecte chiar mai puternice decât realitatea. Relația extraordinară dintre țăranul siberian și familia imperială subliniază spațiul incert dintre adevăr și mituri, dintre fapte și fantezii, care este o parte esențială atât a istoriei lui Rasputin, cât și, din ce în ce mai mult, a prezentului nostru. Când, la începutul anului 1868, împărăteasa văduvă era însărcinată cu primul ei copil, viitorul țar Nicolae al II-lea, se spune că a fost traumatizată de o predicție sau de un vis: o înspăimânta ideea că fiul ei va muri asasinat de un țăran rus, un mujic. Potrivit profesorului Aleksandr Bojanov și altora, „a trăit sub presiunea profeției” întreaga ei viață. De aceea, când, treizeci și opt de ani mai târziu, a aflat brusc că fiul și nora ei erau fascinați de un țăran numit Rasputin, a fost îngrozită. În interiorul familiei Romanov, ea a condus opoziția față de influența lui Rasputin la curte. Jurnalul lui Rasputin În 1919, Maria, fiica lui Rasputin, i-a povestit lui Nikolai Sokolov, însărcinat cu investigarea masacrului familiei imperiale, că țarina îi spusese chiar lui Rasputin că știa că un țăran o va ucide. Potrivit profesorului Bojanov, împărăteasa văduvă auzise o astfel de predicție de la o bătrână fără nume. Totuși, în arhiva centrală de stat a Rusiei se păstrează un jurnal al lui Rasputin care descrie visul în detaliu și cu dramatism, presupus redat de împărăteasa Alexandra. În această versiune, mama țarului a cerut unei vechi doici din familie să îl interpreteze. Experții au denunțat acest jurnal drept fals, dar chiar și așa, relatarea are un evident caracter veridic. Falsificatorul cunoștea, fără îndoială, foarte bine pe Rasputin sau pe cineva din cercul său apropiat. Oricum ar fi, întreaga poveste era bine cunoscută în familia regală. O veche prietenă și vecină de la țară, prințesa Olga Romanoff, a aflat despre visul străbunicii sale prin intermediul tatălui ei, prințul Andrei, care era, întâmplător, fratele frumoasei mari ducese Irina, căsătorită cu prințul Iusupov, asasinul lui Rasputin. Din toate aceste motive, visul, fie că a fost real sau nu, este un bun exemplu al observației lui Teffi despre viața lui Rasputin „învăluită în legendă”. Mai presus de toate, subliniază faptul fundamental că, în ceea ce privește efectul lui Rasputin asupra cursului evenimentelor, percepția a fost mult mai puternică decât realitatea. Adevărata față a lui Rasputin Ascensiunea sa fulgerătoare către o poziție de influență a fost atât de improbabilă încât a atras atenția nu doar în Marea Rusie, ci și în străinătate. Majoritatea știrilor din presă exprimau o formă de dezgust. Din fericire pentru istorici, numeroși bărbați și femei de mare inteligență l-au observat îndeaproape și ne-au lăsat relatări foarte lămuritoare. Lucrările publicate chiar de Rasputin au fost atât de mult corectate de cei din jurul lui, inclusiv de țarină, încât aproape că nu a mai rămas nimic din haosul care le caracteriza. Singurele excepții, care trebuie totuși tratate cu mare prudență, sunt câteva interviuri jurnalistice. Să nu uităm că, după cum spunea marele poet din
Giorgia Meloni condamnă ferm atacul nocturn al Rusiei asupra Kievului
Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a răspuns, duminică, în legătură cu atacul nocturn al Rusiei asupra Ucrainei din noaptea precedentă, relatează AFP. „Condamn cu fermitate atacul violent rusesc care a lovit din nou infrastructura civilă din Ucraina, cu o escaladare progresivă a amplorii armelor folosite ”, a declarat premierul italian. Cel puțin patru oameni și-au pierdut viața Cel puțin patru persoane au fost ucise și peste 100 rănite în Ucraina în bombardamente intense rusești efectuate în timpul nopții. Acestea au vizat în special capitala, potrivit autorităților. Kievul și Moscova au raportat utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreshnik. Aceasta are capacitate nucleară, mai arată sursa. Autoritățile ucrainene au raportat zeci de rachete Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat zeci de rachete ce se îndreptau spre Kiev. Acestea au avut loc în jurul orei 00:30, ora locală. În urma atacurilor, Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a raportat pagube la mai multe locuri din oraș. Bombardamentele au vizat inclusiv districtele Obolon, Șevcenko, Holosiiv, Solomiansk, Desna, Darnîța, Dnipro și Podil din Kiev. Atacul nocturn vine la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește un asalt mai amplu în toată țara. El a avertizat inclusiv asupra utilizarii rachetei cu rază medie de acțiune Oreshnik, împotriva Ucrainei.
Atac devastator iminent al Rusiei. Zelenski: „Posibil, o rachetă de tip Oreșnik se îndreată asupra Ucrainei”
Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că există riscul unui atac rusesc de amploare „iminent”. Posibil rușii vor lansa rachetă hipersonică Oreșnik, asupra Ucrainei. Informațiilor vin de la serviciile de informații ucrainene, inclusiv de la parteneri americani și europeni. „Serviciile noastre de informații au raportat că au primit date, inclusiv de la partenerii noștri americani și europeni, despre pregătirea de către Rusia a unei lovituri cu racheta Oreșnik”, a transmis pe rețelele de socializare președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizând că informațiile sunt încă verificate. Kiev, posibilă țintă El a mai spus că „vedem semne de pregătire pentru o lovitură combinată pe teritoriul Ucrainei, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de arme”, și a avertizat că populația trebuie să reacționeze imediat la alertele aeriene. „Este important să acționăm responsabil la alertele de raid aerian, începând din această seară. Folosiți adăposturile pentru a vă proteja viețile”, a transmis liderul ucrainean. Oreșnik, vedeta hipersonică a Rusiei Oreșnik este un sistem de rachetă balistică hipersonică cu rază intermediară. Este una dintre cele mai recente arme ale Rusiei, cu potențial de utilizare convențională sau nucleară. În mesajul său, Zelenski a cerut și sprijin internațional, subliniind că situația are implicații globale. „Atragem atenția partenerilor noștri din Statele Unite și din Europa că utilizarea unor astfel de arme și prelungirea acestui război creează un precedent global pentru alți potențiali agresori”, a mai spus el. Ucrainenii sfătuți să se pregătească El a insistat că răspunsul internațional trebuie să fie preventiv. „Ne așteptăm la un răspuns din partea lumii – nu post-factum, ci unul preventiv. Este necesară presiune asupra Moscovei pentru a nu extinde războiul”, a adăugat Zelenski. „Ne pregătim apărarea aeriană cât mai bine posibil și vom răspunde în mod complet și echitabil fiecărei lovituri rusești. Războiul trebuie oprit. Avem nevoie de pace, nu de rachete care satisfac ambițiile bolnave ale unui individ. Vă rog, aveți grijă de voi și mergeți în adăposturi”, a încheiat el. Recomandarea autorului: Bilanțul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Rafinăriile rusești, lovite de 158 de ori de la începutul războiului
Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.
Letonia sugerează că tehnologiile rusești de bruiaj ar fi putut redirecționa dronele ucrainene căzute pe teritoriul său
Postul de televiziune leton LSM a relatat că două drone s-au prăbușit în apropierea unei instalații petroliere din orașul Rēzekne, pe 7 și 8 mai, după ce s-au abătut de la traiectoriile inițiale de zbor. Incindetele au ridicat semne de întrebare în Letonia cu privire la posibilitatea ca dronele să fi identificat din greșeală aceeași locație ca țintă. „Există forme incipiente de inteligență artificială în dronele cu rază lungă de acțiune. Acestea caută ținte care le-au fost programate în prealabil. Este posibil ca drona să fi lovit butoaie dintr-un terminal petrolier care semănau vizual cu țintele din Rusia”, a declarat Modris Kairišs, șeful Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al Forțelor Armate Naționale din Letonia pentru televiziunea letonă, citată de Kyiv Post. Oficialii letoni în Apărare nu au o confirmare directă Totuși, oficialii letoni nu au încă o confirmare directă care să explice de ce ambele drone s-au prăbușit aproape în același loc. Potrivit televiziunii letone, dronele ucrainene care intră în spațiul aerian baltic sunt probabil „victime” ale sistemelor rusești de război electronic, concepute pentru a bruia semnalele de navigație prin satelit. GPS-ul funcționează prin triangularea timpului necesar semnalelor pentru a parcurge distanța dintre satelit și dispozitiv, oferind dronei un punct de referință extern pentru a-și ajusta traiectoria de zbor. Rusia utilizează bruiaj electronic Experții au afirmat că Rusia utilizează atât bruiajul GPS, cât și „spoofing-ul”, care implică furnizarea de semnale false de marcare temporală prin satelit pentru a le modifica treptat traiectoria fără a declanșa corecții ale pilotului automat. Astfel, dronele pot „crede” că își mențin traiectoria programată, în timp ce, de fapt, acestea zboară în altă parte. Reamintim că marți, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhiy Tykhyi, a acuzat că Rusia redirecționează în mod deliberat dronele ucrainene către țările baltice, folosind sisteme de bruiaj electronic, comentând pe marginea doborârii unei drone desupra Estoniei. „Moscova face acest lucru în mod deliberat, combinându-l cu o propagandă intensificată. Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate”, declarat purtătorul de cuvânt. Nu sunt singurele incidente misterioase cu drone ucrainene La începutul lunii mai, după ce o dronă ucraineană a fost găsită tocmai într-o peșteră din insula greacă Lefkada. Drona a fost găsită de un pescar și avea încărcătură explozivă. O săptămână mai târziu, ministrul grec al Apărării a afirmat că identificarea dronei ucrainene reprezintă „o problemă gravă”. De asemenea, vinerea trecută, autoritățile din Helsinki au emis o alertă aeriană, cu privire la posibila prezență a unor drone ucrainene în spațiul aerian finlandez, iar urma alertei, zborurile pe aeroportul din Helsinki au fost suspendate temporar în acea zi. Cu privire la acest incident, Serviciul de Securitate și Informații al Finlandei a atras atenția că Moscova beneficiază de pe urma incidentelor cu drone ucrainene, care pot fi folosite în influențarea informațională a percepției opiniei publice.
Suedia, reacție în forță după decizia în favoarea Rusiei
Suedezii au reacționat, după ce Federația Internațională de Gimnastică a decis, luni, să ridice toate restricțiile aplicate sportivilor din Rusia și Belarus de la începutul conflictului armat din Ucraina. Potrivit agenției de presă de la Moscova – TASS, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că atleții săi au din nou dreptul de a concura în echipamentele proprii, cu drapelul și imnul național. Din 2024, aceștia fuseseră autorizați să participe la evenimente ca sportivi neutri. Suedia, reacție puternică după hotărârea pro-Rusia luată de către reprezentanții Federației Internaționale de Gimnastică La doar câteva zile după vestea venită dinspre Federația Internațională de Gimnastică, suedezii au lansat un mesaj categoric în spațiul public. „Federația Suedeză de Gimnastică își menține opinia fermă de a nu fi de acord cu participarea Rusiei și a Belarusului și continuă să-și arate sprijinul pentru Ucraina”, au comunicat federalii nordici, potrivit informațiilor apărute pe site-ul esentiallysports.com. „Vom participa doar dacă toți se simt confortabil” În plângerea întocmită, suedezii au mai subliniat un aspect crucial. Concret, ei au transmis că participarea sportivilor lor la viitoarele întreceri va depinde de confortul tuturor persoanelor implicate. „Vom lua parte doar dacă gimnaștii, liderii, fizioterapeuții și arbitrii se simt confortabil. Dacă nu este cazul, vom susține pe deplin decizia lor”, au mai arătat suedezii. După părerea FSG, accentul ar trebui să fie pus pe sportivi, căci aceștia s-au pregătit mulți ani pentru competiții, dar și pe asigurarea că ei pot bifa pașii necesari în condiții optime. Decizia se referă la toate cele cinci discipline pe care le guvernează FIG: gimnastică artistică, ritmică, trambulină, acrobatică și aerobică. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui să aibă drept de participare” Comitetul Executiv al Federației Internaționale de Gimnastică a renunțat la interdicțiile pentru sportivii din Rusia și Belarus după o întâlnire organizată la Sharm el-Sheikh. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui ca sportivii din Rusia și Belarus să aibă drept de participare”, au concluzionat suedezii. O reacție vehementă a venit și din partea germanilor, care au opinat că verdictul FIG e „o palmă peste obrazul Ucrainei”. „A te aștepta ca sportivii ucraineni să concureze în aceeași competiție cu cei ruși, în timp ce soldații ruși le atacă propria țară, este o perspectivă intolerabilă”, au spus nemții, cerând anularea hotărârii Federației Internaționale de Gimnastică.
Atac cu drone ucrainene în Rusia. Gigantul petrolier Rosneft a fost lovit
Atacul face parte din campania Kievului împotriva infrastructurii energetice a Rusiei. În ultimele săptămâni, o mare parte din capacitatea energetică a Rusiei a fost afectată de atacurile ucrainene, potrivit Kyiv Post. Atacul a survenit joi dimineața și a fost urmat de incendiu la una dintre principalele stații de prelucrare a combustibililor, a companiei Rosneft. Guvernatorul regiunii, Vyacheslav Fedorishchev, a confirmat atacul asupra orașului Syzran din regiunea Samara, Rusia, afirmând că două persoane au murit și că alte câteva au fost rănite. Oficialii ruși au dat vina pe atacurile cu drone ale „inamicului”, în timp ce imaginile locale distribuite online arătau flăcări uriașe și fum negru dens care învăluiau complexul rafinăriei. Potrivit publicației independente ruse Astra și canalului ucrainean de monitorizare Exilenova+, ținta a fost rafinăria din Syzran, care prelucrează până la 8,5 milioane de tone de petrol anual. In early morning strikes, Ukraine’s Drones of Freedom brought terms of civility to the savage Russian hinterland, targeting Russia’s Syzran oil refinery in the Samara region, 800km distance from Ukraine. Part of Rosneft, this facility has/had capacity processing of up to 8.9… pic.twitter.com/F2sh0aGMLI — Jay in Kyiv (@JayinKyiv) May 21, 2026 Acesta este al doilea atac asupra instalației. Primul a avut loc la jumătatea lunii aprilie, când dronele ucrainene cu avariat echipamente tehnologice ale uzinei, iar unitatea de rafinare primară AVT-6, care asigura peste 70% din capacitatea de procesare a rafinăriei, a fost oprită.
Război în Ucraina, ziua 1547. Kievul se pregătește de un eventual atac dinspre Belarus. Ce ordin a dat Zelenski
Războiul din Ucraina a intrat, joi, 21 mai 2026, în a 1547-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a anunțat o consolidare a pozițiilor forțelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul țării, la frontiera cu Belarus. Zelenski a analizat „informațiile de «intelligence»” „Am analizat informațiile de «intelligence» referitoare la planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive dinspre acea zonă”, a scris Zelenski pe social media, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți ai armatei. Ucraina se pregătește să răspundă oricărui scenariu posibil legat de acțiunile Rusiei, a afirmat el. Astfel, liderul de la Kiev anunță că a dat instrucțiuni Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. De altfel, Zelenski susține de câteva săptămâni că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război. Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului în direcția Cernihiv-Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO care se învecinează cu Belarus, declara președintele ucrainean acum o săptămână. El a făcut referire la rapoarte ale serviciilor de informații, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens. În plus, Zelenski a transmis că dispune de informații privind pregătirile pentru noi măsuri de mobilizare din partea Moscovei, la fel, tot fără a furniza dovezi. Ar fi vorba de circa 100.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran