Atacurile Rusiei din Marea Neagră afectează comerțul de cereale în Turcia. Ce este dispus Erdoğan să facă pentru a rezolva problema?
„Perspectiva Turciei de a deveni membru (cu drepturi depline) al organizației nu implică o ruptură față de niciun alt bloc sau față de Occident”, a declarat Erdoğan, potrivit unei transcrieri a declarațiilor pe care le-a făcut jurnaliștilor în timpul zborului de întoarcere din Kârgâzstan, potrivit Reuters. Declarațiile vin pe fondul participării președintelui Erdoğan la un summit al SCO de la Shanghai. Turcia este, în același timp, membru NATO, dar și „partener de dialog” în cadrul blocului de Apărare condus de China și Rusia. Marți, Erdoğan s-a întâlnit cu liderul rus, Vladimir Putin, în marja summitului. Potrivit consilierului de securitate de la Kremlin, Yuri Ușakov, cei doi lideri au discutat despre situația din Marea Neagră, informează Jerusalem Post. Atacurile Rusiei din Marea Neagră afectează cerealele Turciei Turcia se confruntă cu o criză a cerealelor, în ceea ce privește transporturile pe sectorul maritim din Marea Neagră. În declarațiile publicate, miercuri, de biroul său, Erdoğan a precizat că Turcia trebuie să rezolve „această problemă”. Demersul vine după de în 2023, Rusia s-a retras din „Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră”, acordul care permitea Ucrainei să transporte 33 de milioane de tone metrice de cereale prin Marea Neagră. Turcia, dar și ONU, s-au implicat anterior în medierea acordului cu Rusia, însă fără succes. Recent, Rusia și-a întețit atacurile asupra rutelor de transport a cerealelor ucrainene din Marea Neagră, în contextul sezonului recoltelor. Astfel, Kievul devine obligat să caute rute alternative de transport pentru a-și asigura exporturile. „Siguranța tuturor transporturilor maritime civile din Marea Neagră este importantă pentru noi. Confruntările dintre părți nu ar trebui să se agraveze până la un punct în care să pună în pericol siguranța civililor și a activităților comerciale. Trebuie să rezolvăm această problemă”, a declarat Erdoğan, miercuri. Cu toate acestea, Moscova nu vede „niciun motiv pentru reluarea acordului privind cerealele din Marea Neagră”, potrivit declarațiilor date, miercuri, de viceministrul rus de Externe, Alexander Grushko. Potrivit președintelui Erdoğan este vorba și despre o criză a cerealelor în Africa. Acesta a afirmat că este nevoie de un mecanism înainte ca situația să se agraveze.
Vladimir Putin s-a urcat în Dacia Rusiei și le-a înghețat zâmbetul: Vă era frică…
Președintele Rusiei, Vladimir Putin (73 de ani), s-a ocupat personal de testarea noului Volga K50 în timpul unei vizite efectuate la Institutul Auto din Nijni Novgorod. În timp ce conducea, liderul de la Kremlin a făcut comentarii despre reacția muncitorilor. Aceștia s-au dat la o parte când au observat cine stătea în spatele volanului. Camerele au înregistrat conversația dintre Putin și însoțitoarea sa. Glumețul Vladimir Putin: „Au crezut că este un începător la volan” Președintele rus a analizat unitățile de producție, a semnat pe capota unei mașini, apoi a luat loc pe scaunul șoferului și și-a expus părerea. „Cum vă simțiți la volan?”, a întrebat pasagera. Putin a răspuns în următorul mod: „Este confortabil. Este foarte confortabil”. Apoi, femeia din dreapta a lansat o indicație, iar șeful de la Moscova a făcut o glumă despre muncitorii care îl urmăreau: „Vă era frică. Au crezut că este un novice la volan”. După ce pasagera a transmis că autovehiculul „se conduce foarte lin”, fiind „extrem de silențios”, Vladimir Putin a venit cu o confirmare: „Așa este. De asemenea, este foarte confortabil în interior”. Mașini asamblate în fostele fabrici Volkswagen Președintele Rusiei a evaluat întreaga gamă a mărcii. Mașinile sunt asamblate în fostele fabrici Volkswagen din Nijni Novgorod. Vânzările au început în iunie 2026, iar oferta cuprinde două crossover-uri, K50 și K40, plus modelul C50. K50, mașina testată de către Vladimir Putin, e vârful de lance. Potrivit presei din Serbia, acest model îmbină „tehnologia modernă cu tradiția industriei auto din Rusia” și a fost creat în colaborare cu producătorul chinez Geely. Putin și a sa Lada În urmă cu doi ani, Vladimir Putin, la acea vreme proaspăt candidat pentru un nou mandat, își făcea publică declarația de avere, în conformitate cu prevederile legale. În ceea ce privește proprietățile, el deținea atunci un apartament de 77 de metri pătrați în Sankt Petersburg și un garaj de 18 metri pătrați în același oraș. E greu de crezut, totuși, că Putin a indicat tot. Datele publicate de către Comisia Electorală arătau că liderul de la Kremlin avea și două mașini GAZ M21 din 1960, respectiv 1965, produse sub licență Ford, o Lada 2121, dar și o remorcă sovietică tip SCRIF, care poate fi folosită ca mini-rulotă. Între cele declarate se număra și un cont în care Vladimir Putin reușise să depună peste 40 de milioane de ruble. CITEȘTE ȘI: „Soția secretă” a lui Vladimir Putin e de nerecunoscut. Cum arată după ce a slăbit: „Fața nu pare naturală”
Expert american: Avantajul militar s-a schimbat în favoarea Ucrainei. Ce îl îngrijorează pe Putin
Generalul-locotenent în rezervă Richard Newton, fost adjunct al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat pentru Fox News că, în ultimul an, „dinamica s-a schimbat în favoarea Ucrainei”. Newton a indicat în special capacitatea Ucrainei de a lovi obiective aflate mult în interiorul teritoriului rus. Dronele ucrainene au vizat infrastructura energetică, lanțurile logistice și alte obiective importante pentru economia și capacitatea militară a Rusiei. „Ucrainenii au demonstrat o reziliență și o capacitate extraordinare de a riposta împotriva Rusiei”, consideră expertul militar. Infrastructura energetică, logistică și comercială, țintă în război Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii rusești, în timp ce Rusia continuă să lovească orașele și infrastructura ucraineană. Potrivit liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone asupra Ucrainei în numai patru zile, mai mult de jumătate dintre acestea fiind propulsate cu motoare cu reacție. Atacurile asupra Kievului au intrat luni în cea de-a cincea zi consecutivă, afectând transportul public și activitatea cotidiană din capitală. Și Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice și comerciale a Ucrainei, lovind, de asemenea, depozite și centre de distribuție ale marilor lanțuri comerciale. În tot acest timp, Ucraina încearcă să ducă războiul pe teritoriul Rusiei. Dronele sale au lovit instalații petroliere, depozite și obiective logistice, vizând infrastructura importantă pentru economie și aprovizionare. Lipsa rachetelor Patriot, vulnerabilitatea Ucrainei Generalul american avertizează însă că avantajul obținut de Ucraina nu elimină problemele grave cu care se confruntă armata ucraineană. „Provocarea actuală pentru Ucraina este lipsa interceptoarelor americane Patriot”, a declarat acesta. Sistemele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Armata ucraineană are nevoie de mai multe interceptoare pentru a face față atacurilor rusești, însă producția lor este limitată, iar SUA trebuie să asigure astfel de rachete atât pentru propriile nevoi, cât și pentru alți aliați. Ce l-ar putea împiedica pe Putin să încheie războiul Speculațiile privind posibilitatea încheierii războiului sunt tot mai numeroase, iar The Economist relatează că Vladimir Putin s-ar teme că încheierea conflictului fără ca Rusia să atingă ceea ce consideră obiectivul minim – controlul întregului Donbas – i-ar putea pune în pericol poziția și chiar siguranța personală. Potrivit publicației britanice, referindu-se la posibilitatea unui final al războiului fără o victorie decisivă, Putin ar fi spus la un moment dat: „Mă vor spânzura”. Sursa citată precizează că nu a putut verifica independent această afirmație. Rusia continuă să considere cucerirea întregului Donbas unul dintre obiectivele sale centrale, în timp ce Ucraina respinge retragerea din teritoriile pe care încă le controlează. Războiul a intrat în al cincilea an Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a început la 24 februarie 2022. După primele încercări de negocieri din primăvara acelui an, luptele au continuat, iar frontul s-a transformat într-un război de uzură în care ambele tabere folosesc tot mai mult drone, rachete și atacuri asupra infrastructurii. Rusia controlează în continuare aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, însă nu a reușit să ocupe în totalitate regiunile pe care le revendică, inclusiv Donbasul. În același timp, Ucraina și-a dezvoltat rapid propria industrie de drone și a început să lovească tot mai frecvent obiective aflate la mare distanță în interiorul Rusiei. În ultimele luni au existat noi încercări de negociere, inclusiv demersuri susținute de administrația Trump, însă fără un acord de încetare a focului. Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate și refuză să cedeze teritorii pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din estul Donbasului. Un oficial ucrainean a declarat recent că pot avea loc noi discuții tehnice, dar a avertizat că nu trebuie așteptată o soluție rapidă.
Rusia ar putea încerca din nou să cucerească Kievul. Moscova pregătește scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei
Pavlo Palisa a declarat, în timpul unei discuții cu jurnaliștii, că autoritățile ucrainene au primit informații potrivit cărora conducerea militară rusă a primit sarcina de a elabora mai multe variante ale unei operațiuni care ar putea viza din nou nordul Ucrainei. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne. Palisa a insistat asupra faptului că, în acest moment, este vorba despre planificarea și pregătirea unor variante operaționale, nu despre existența unei decizii confirmate de lansare imediată a unui atac. Potrivit acestuia, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a elaborat, la rândul său, posibile scenarii de răspuns, apărare și contracarare în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord. Direcția este însă una extrem de sensibilă. Regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei. Ofensiva s-a încheiat prin retragerea trupelor ruse din nordul țării, însă Kievul urmărește de atunci cu atenție orice concentrare militară de cealaltă parte a frontierei. Belarus dezvoltă infrastructură care poate primi trenuri militare Avertismentul lui Palisa apare într-un moment în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, situată în apropierea frontierei ucrainene, este construită infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor ce transportă militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community. Documentele consultate de organizație indică realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația subliniază că lucrările nu demonstrează în sine pregătirea unei invazii, însă infrastructura ar permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. Autoritățile ucrainene au atras atenția și asupra extinderii facilităților pentru cazarea militarilor, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus. Opoziția belarusă a transmis Kievului o listă de „semnale de alarmă” În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă cu indicatori despre care susțin că ar putea semnala o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre elementele invocate se numără majorarea cheltuielilor militare, recrutarea suplimentară de militari profesioniști, militarizarea societății și schimbările produse în doctrina de apărare a Belarusului. Kievul a amplificat în ultimele luni mesajele de descurajare adresate Minskului. În iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko, estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a putea încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului.
Sunt statele baltice în siguranță? Vizita șefului CIA la Moscova ridică mai multe întrebări decât răspunsuri
Ratcliffe s-a deplasat în această săptămână la Moscova, într-o misiune neobișnuită care a generat speculații cu privire la informațiile care au determinat Washingtonul să trimită șeful serviciului de informații pentru a transmite un mesaj direct Kremlinului. Potrivit relatărilor din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia să nu atace state membre NATO, în special Estonia, Letonia și Lituania. Vizita a avut loc pe fondul evaluărilor potrivit cărora Moscova ar putea încerca să testeze Alianța Nord-Atlantică în timp ce războiul din Ucraina rămâne blocat, scrie Euronews. Rusia ar putea testa NATO printr-o operațiune limitată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că deplasarea lui Ratcliffe sugerează că Washingtonul a considerat informațiile primite suficient de urgente și sensibile pentru ca directorul CIA să meargă personal la Moscova. Potrivit organizației americane, o eventuală acțiune rusă împotriva unui stat NATO nu ar presupune neapărat o ofensivă de amploare. Moscova ar putea recurge la un atac aerian, cu rachete sau drone, ori la o incursiune terestră de mici dimensiuni, cu scopul de a verifica dacă aliații NATO ar reacționa colectiv în baza Articolului 5. În același timp, ISW subliniază că nu există în prezent semne ale unei concentrări militare ruse de amploarea celei observate înaintea invaziei Ucrainei din februarie 2022. Amenințarea Rusiei în statele baltice, contestată de fostul președinte al Estoniei Fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves a pus sub semnul întrebării ipoteza potrivit căreia statele baltice s-ar afla în centrul misiunii lui Ratcliffe. Într-un interviu acordat Euronews, Ilves a declarat că are „îndoieli serioase” că deplasarea directorului CIA a fost determinată de o amenințare rusă la adresa Estoniei, Letoniei sau Lituaniei. El a sugerat că principala preocupare a administrației americane ar putea fi sprijinul acordat de Rusia Iranului, inclusiv furnizarea de informații pentru identificarea țintelor. Un oficial militar european a declarat însă că serviciile de informații monitorizează de luni de zile indicii potrivit cărora Rusia ar putea încerca să profite de schimbarea politicii administrației Trump față de aliații europeni din NATO. Rusia și NATO: paralela cu avertismentul din 2021 Vizita lui Ratcliffe amintește de deplasarea la Moscova a predecesorului său, William Burns, în noiembrie 2021. La acel moment, Rusia acumulase deja importante efective militare în apropierea Ucrainei, iar câteva luni mai târziu a lansat invazia pe scară largă. Există însă o diferență importantă. În prezent, nu este observată o concentrare militară rusă comparabilă în apropierea statelor baltice. Totuși, o operațiune menită să testeze NATO ar putea fi mult mai limitată și nu ar necesita aceeași pregătire militară vizibilă. Estonia și Lituania sunt considerate în prezent mai bine pregătite pentru o eventuală confruntare cu Rusia decât multe alte state europene. Statele baltice își mențin evaluările privind amenințarea Rusiei Oficialii baltici încearcă să calmeze temerile populației. Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că posibilitatea unor provocări rusești împotriva NATO trebuie luată în serios, dar a insistat că evaluarea Estoniei privind amenințarea nu s-a modificat. La rândul lor, oficialii letoni au transmis că evaluarea amenințării militare convenționale rămâne neschimbată și că riscul unei invazii ruse este scăzut. În paralel, statele europene de pe flancul estic își intensifică măsurile de pregătire pentru eventuale atacuri hibride, sabotaje, incursiuni ale dronelor și atacuri asupra infrastructurii critice. În iulie, liderii Lituaniei și Letoniei avertizau deja că Rusia ar putea încerca să atace infrastructura critică din regiune sau să testeze angajamentul NATO față de Articolul 5 fără a recurge la o invazie pe scară largă. Cu toate acestea, premierul eston Kristen Michal declara în urmă cu o săptămână, în cadrul unui summit desfășurat la Kiev, că nu există o amenințare convențională rusă directă la adresa statelor baltice sau nordice.
Războiul nu a fost niciodată atât de aproape. Germania trimite o brigadă de luptă pe flancul estic al NATO
Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, relatează Euronews. Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I. Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută și drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenționează să o transforme într-o prezență militară permanentă. Aproape 4.800 de militari germani, desfășurați în Lituania Germania intenționează ca până la sfârșitul anului 2027 să staționeze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locații și va avea cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat al acestei desfășurări este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, în cadrul prezenței înaintate consolidate a Alianței. Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezență aliată mai puternică și permanentă. Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această țară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize. O premieră în istoria Bundeswehrului Planurile Berlinului au evoluat ulterior către staționarea permanentă a unei brigăzi complete. Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfășurat până acum permanent în afara teritoriului național o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. Decizia de consolidare a prezenței a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eșuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, și deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus. Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militari Una dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenționează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. În cazul forțelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unitățile care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%. Printre specializările unde există dificultăți de recrutare se numără domeniul IT și logistica. Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, subliniind că detașarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobișnuit în Bundeswehr. Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc estic Importanța acordată misiunii este sintetizată și de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. Desfășurarea germană are o semnificație mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte și România. În timp ce Germania își consolidează prezența în regiunea baltică, strategia Alianței urmărește întărirea capacității de descurajare și apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Exercițiile din Lituania arată și modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convențional: alături de tancuri, infanterie și artilerie, dronele și sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.
Nicușor Dan, despre ipoteza că Rusia ar putea testa NATO: Nu există informații care să o susțină
O ipoteză neconfirmată Șeful statului a precizat că discuțiile pe marginea unei potențiale escaladări rusești au apărut în diverse formate internaționale, dar nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină”, a declarat Nicușor Dan. Șeful statului a reiterat că postura României și a Alianței Nord-Atlantice rămâne una strict defensivă, adaptată unei amenințări rusești persistente. „NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO, continuă președintele. Avertismentele de la Washington Reacția președintelui vine după ce o nouă evaluare a serviciilor secrete americane avertizează că Putin ar putea testa hotărârea NATO cu acțiuni limitate, chiar și în timp ce războiul din Ucraina continuă. Oficialii evaluează acum că Putin ar putea încerca un atac limitat asupra unui membru NATO în următorii ani. În contextul evaluării, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită secretă catalogată ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”.
Raportul privind apărarea SUA îi îndeamnă pe aliații NATO să demonstreze că își asumă rolul de lider în Europa
SUA au început să reducă efectivele staționate în Europa: aproximativ 80.000 de soldați sunt încă dislocați. Pentagonul a făcut o analiză pentru a stabili amploarea următoarelor reduceri ale efectivelor de soldați americani din UE, potrivit Associated Press. Reducerile vor depinde de cât de eficient vor răspunde aliații europeni, dar și Canada la solicitarea SUA pentru NATO 3.0. Asta ar însemna ca ei să preia apărarea convențională a Europei. SUA va oferi totuși sprijin, inclusiv arme nucleare, însă doar dacă va fi necesar. După o ședință informativă la sediul NATO din Bruxelles, subsecretarul american al apărării, Elbridge Colby, a lăudat Germania și Polonia, precum și țările scandinave, pentru eforturile lor. Oficialul american le-a declarat, însă, reporterilor: „Sperăm să vedem mai mult din partea unor țări precum Marea Britanie”. SUA vor să transforme „NATO” într-o alianță „mai realistă” Potrivit subsecretarului Apărării SUA, obiectivul Washingtonului este de a transforma „NATO într-o structură mai realistă, adaptată scopului, adaptată vremurilor și mai echilibrată. Și acesta este spiritul în care vom continua revizuirea poziției noastre față de Europa”. Pentagonul a distribuit un chestionar prin care solicită răspunsuri scrise la întrebări privind modul în care aliații intenționează să îndeplinească obiectivele Statelor Unite. „Tocmai am primit câteva dintre chestionare, așa că așteptăm cu interes să le analizăm”, a spus Colby, fără a preciza care sunt țările care au răspuns. Chestionarul include solicitări de informații care nu au legătură cu NATO, cum ar fi dacă aliații vor acorda forțelor americane acces neîngrădit la bazele și spațiul lor aerian. Unii din Europa au ezitat atunci când Statele Unite au declanșat războiul împotriva Iranului fără a-i consulta. „Europa are interesul să se asigure că nici Iranul nu va intra în posesia unei arme nucleare, ceea ce este, desigur, obiectivul nostru. Trebuie să avem capacitatea de a acționa eficient. Avem nevoie de previzibilitate”, a declarat subsecretarul general al Apărării SUA, Elbridge Colby. Un demers promovat încă din primăvară Responsabilizarea liderilor NATO din Europa este un demers promovat încă din primăvara acestui an de liderii europeni. În cadrul summitului B9 de la București, liderii europeni, alături de președintele Nicușor Dan, au anunțat că statele europene membre NATO își vor mări contribuția pentru dotarea alianței, ajungând la 5% din PIB-ul național. Cu toate că la acea vreme nu se vorbea deschis despre reducerea efectivelor militare ale SUA din Europa, SUA au început să-și retragă soldații americani, cel puțin din România, încă din octombrie anul trecut. România, un aliat de nădejde al SUA În ceea ce privește rolul României în NATO, dar și ca partener al SUA, președintele Nicușor Dan, a publicat, joi, un editorial în Fox News, adresat lui Trump, precizând că România a investit 2,5 miliarde de euro, în baza Kogălniceanu care urmează să fie un hub strategic de apărare. De asemenea, România a înzestrat armata cu tehnică americană precum avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS și tancuri Abrahams, prezentându-le ca pe investiții. De asemenea, șeful statului a mai afirmat că România a fost printre primele țări care au oferit SUA disponibilitatea de a utiliza baza militară românească pentru a lansa atacuri în Orientul Mijlociu, decizie controversată, fiind criticată. Prezența americană, necesară, totuși, în Europa Cu toate că americanii își doresc să retragă efective de soldați din Europa, este nevoie, totuși, de o prezență americană în Europa pentru descurajarea unor adversari europeni precum Rusia. În editorialul său publicat în una dintre cele mai influente platforme conservatoare din SUA, președintele Nicușor Dan a precizat că „un flanc puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei”, după cum a precizat acesta în articolul său publicat pe Fox News. Miercuri, Marius Lazurca, consilierul președintelui Nicușor Dan, a purtat discuții la Bruxelles cu ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în aceeași perioadă în care subsecretarul Apărării din SUA, Elbridge Colby, negociază cu liderii europeni despre reorganizarea NATO 3.0.
Consilier al lui Putin: Japonia ar putea avea bomba atomică într-un an. Declarația vine după scandalul provocat de vizita lui Putin în insulele revendicate de Tokyo
Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară. „Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS. Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse. Japonia spune că nu vrea bomba atomică Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia. Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție. La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta. Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu. A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic. Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate. Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze. Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup. Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei. Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice. Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată. Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial. Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată. Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”. Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac. Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.
Rusia ar fi declanșat un nou val de atacuri asupra fabricilor de armament din Europa. Kremlinul testează limitele NATO
Potrivit evaluărilor serviciilor de informații, atacurile sunt concepute astfel încât să producă pagube și să afecteze lanțurile de aprovizionare militară ale Ucrainei, fără a ajunge la un nivel care să determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apărarea colectivă, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc în Estonia, unde o clădire aparținând companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiată pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează echipamente militare Ucrainei. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia în legătură cu suspiciunea de incendiere. Autoritățile estoniene investighează inclusiv posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj și să existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii și companiilor care sprijină capacitatea militară a Ucrainei în state NATO. Un oficial NATO a declarat că Rusia și-a intensificat în ultimii ani campaniile de destabilizare împotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupări infracționale pentru atacuri în Europa Potrivit unei evaluări occidentale, serviciul rus de informații militare GRU ar fi schimbat parțial modul în care desfășoară astfel de operațiuni. În loc să trimită agenți direct în țările vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infracțional. Șeful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mežviets, afirma anterior că agenții GRU nu sunt văzuți în mod obișnuit călătorind fizic în țările baltice. Potrivit acestuia, agenții ruși ar rămâne în Rusia și ar recruta persoane din grupări criminale prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din țara vizată, care ar fi plătite inclusiv în criptomonede. Această metodă ar permite Moscovei să păstreze negarea plauzibilă și să facă mai dificilă atribuirea directă a atacurilor către Rusia. Rusia și fabricile de armament din Bulgaria, Italia și Cehia În luna august au fost raportate și alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la o fabrică aparținând EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul inițial ar fi pornit de la un camion parcat în apropierea unui depozit. Trei zile mai târziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. În acest caz, autoritățile au indicat un incendiu izbucnit într-o unitate de procesare a prafului de pușcă, fără ca o cauză să fi fost stabilită imediat. În Cehia, un incendiu a afectat aproape în totalitate o fabrică ce produce drone și sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind o posibilă implicare rusă. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare șase persoane pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici care furnizează Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar încerca să provoace diviziuni în NATO Serviciile occidentale consideră că operațiunile de sabotaj au și o componentă politică. Atacurile ar putea testa modul în care reacționează statele NATO și ar urmări să creeze diferențe de poziție între membrii alianței. Țările din estul NATO, în special statele baltice și Polonia, au adoptat o poziție fermă față de Rusia și au cerut în repetate rânduri o reacție mai dură la acțiunile Moscovei. În schimb, unele state occidentale sunt mai prudente în atribuirea publică a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în repetate rânduri că presupusele operațiuni de sabotaj rusești sunt „nesăbuite și periculoase” și a susținut necesitatea unui răspuns „clar, rapid și decisiv”. Un oficial NATO a transmis că alianța își consolidează reziliența și își dezvoltă instrumentele pentru contracararea acțiunilor hibride, inclusiv a activităților desfășurate prin intermediari. În lipsa unor canale diplomatice eficiente între Moscova și capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o nouă probă pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fără ca tensiunile să escaladeze într-un conflict direct.