Cât plătesc rușii factura la gaze, de fapt. Această tânără a făcut calculul complet
Cât plătesc rușii pentru utilități? O tânără a făcut calculul complet și a dezvăluit pe platforma TikTok cât plătește lunar la gaz. Ea provine dintr-o familie unde se gătește constant. „Astăzi, ne uităm la factura de la gaz. Gazul este folosit doar pentru aragaz, iar aragazul este constant aprins pentru că mama mea gătește constant. De asemenea, am o soră adolescentă și un frate adolescent. Și tata mănâncă foarte mult. Deci, mama gătește constant câte ceva. Deci, iată – 207 ruble pe lună. Asta înseamnă 1,5 dolari. Iar mama spune că factura a fost foarte mare luna trecută, că a plătit un 1 dolar și 2 cenți. În următoarele videoclipuri o să vorbesc despre electricitate și apa caldă”, a spus tânăra. De ce plătește România cele mai mari prețuri la energie Capacitatea totală de stocare a țării noastre este de 3,2 miliarde de metri cubi. Pe timpul iernii, România se bazează pe aceste rezerve, dar și pe producția internă curentă, precum și pe importuri.Pentru comparație, cel mai slab stau statele scandinave, Danemarca și Suedia, unde gradul de umplere este de aproximativ 50% și nu vor putea atinge ținta impusă de Bruxelles. În afara UE, Ucraina, care dispune de cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute doar 24%. Sursa foto: Profimedia Deși România intră în iarnă cu o poziție de siguranță în privința gazelor, consumatorii continuă să resimtă povara facturilor mari la energie. Datele oficiale pentru 2025 arată că prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici este de aproximativ 1,8 lei/kWh, în timp ce gazele naturale se situează în jur de 0,31 lei/kWh. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a atras ieri atenția că România plătește, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent electric din Europa, de până la 2.500 lei pe megawatt-oră la importuri, în timp ce îl vinde în Ungaria cu doar câțiva bani. Situația arată paradoxul actual: țara are rezerve de gaze suficiente, dar lipsa unor capacități moderne de producție și stocare de electricitate face ca prețurile finale să rămână ridicate. Sursa Video: @svetafromrussia0 – TikTok Autorul recomandă:Prețul facturilor la UTILITĂȚI în marile orașe ale lumii. Unde se plătesc cele mai mari tarife din România
Explozie uriașă la rafinăria rusească din Riazan. Posibil atac cu drone ucrainene
Un incendiu puternic a izbucnit la rafinăria de petrol din Riazan, la sud-est de Moscova, în urma unui presupus atac cu drone, potrivit relatărilor locuitorilor și canalelor locale de Telegram. Rafinăria, una dintre principalele surse de combustibil pentru regiunea centrală a Rusiei, a fost scena unor explozii puternice în cursul nopții de miercuri spre joi. Canalul rusesc Astra a raportat că drumurile de acces spre rafinărie au fost blocate, iar în zonă s-a instituit o prezență masivă a forțelor de securitate. Ministerul rus al Apărării a declarat că a doborât 14 drone ucrainene deasupra regiunii Riazan, iar guvernatorul local, Pavel Malkov, a afirmat că incendiul ar fi fost provocat de resturile unor drone distruse. Nu a precizat însă în mod explicit că este vorba despre rafinărie. Rafinăria din Riazan a fost ținta mai multor atacuri similare de la începutul anului 2025, în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit Kyiv Independent. Instalația are un rol esențial în aprovizionarea cu combustibil a regiunii centrale și a armatei ruse. Atacul de la Riazan ar fi făcut parte dintr-un val amplu de lovituri cu drone, care a vizat peste 10 regiuni din Rusia.
Tomac, atac la Șoșoacă: o trădătoare vândută Kremlinului. Consilierul lui Nicușor Dan își exprimă solidaritatea cu tinerii ruși care protestează împotriva lui Putin
„În timp ce o trădătoare vândută Kremlinului, care aduce deservicii enorme României pe plan european, a ales să meargă la Moscova pentru a primi noi instrucțiuni de discreditare a țării noastre și a Uniunii Europene, câțiva adolescenți ruși au zdruncinat puternic cu vocea și curajul lor inocent un regim barbar”, a declarat Eugen Tomac, care este și europarlamentar, într-o postare publică. Consilierul prezidențial a criticat ferm regimul rus pentru reprimarea tinerilor care și-au exprimat opoziția față de războiul din Ucraina: „Arestarea tinerilor care cântă împotriva războiului declanșat de Putin evidențiază disperarea ce bântuie acest regim criminal. Nu pot să nu-mi exprim deplina solidaritate cu aceste voci curajoase, care își strigă dorința de libertate într-o țară transformată într-un gulag de către un dictator cu mâinile pătate de sânge.” Mesajul vine după ce The Moscow Times a relatat că Diana Loginova, o artistă stradală de 18 ani din Sankt Petersburg, a fost arestată și pusă sub acuzare pentru „organizarea ilegală a unei adunări publice”. Tânăra, care cântă sub numele de scenă Naoko în trupa Stoptime, a fost filmată interpretând alături de public versurile piesei „Swan Lake Cooperative”, compusă de rapperul exilat Noize MC, cunoscut pentru poziția sa critică față de Kremlin. Tomac a subliniat contrastul dintre curajul acestor adolescenți ruși și comportamentul „servil” al unor politicieni români care aleg să legitimeze regimul de la Moscova.
Țările UE aprobă cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Slovacia și-a retras obiecțiile
Anunțul a fost făcut de președinția daneză a UE. „Suntem foarte încântați să anunțăm că tocmai am fost informați de către statul membru rămas că acesta poate acum să-și ridice rezerva cu privire la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni”, se menționează în comunicat, potrivit Reuters. Slovacia era ultima țară care se opunea pachetului de sancțiuni, după ce țările UE au convenit asupra textului final săptămâna trecută. Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a dorit asigurări din partea Comisiei Europene cu privire la prețurile ridicate ale energiei și alinierea obiectivelor climatice la nevoile producătorilor de automobile și ale industriei grele. „În consecință, a fost lansată o procedură scrisă pentru aprobarea Consiliului. Dacă nu se primesc obiecții, pachetul va fi adoptat mâine până la ora 8 dimineața”, se mai arată în comunicat. Interdicția privind gazul natural lichefiat va intra în vigoare în două etape: contractele pe termen scurt vor înceta după șase luni, în timp ce contractele pe termen lung vor înceta de la 1 ianuarie 2027, cu un an mai devreme decât foaia de parcurs a Comisiei pentru a pune capăt dependenței blocului de combustibilii fosili ruși. Cel de-al 19-lea pachet restricționează și circulația diplomaților ruși în cadrul UE. Aceștia vor trebui să notifice guvernele celorlalte state membre ale UE cu privire la deplasările lor înainte de a trece frontiera țării gazdă, notează POLITICO. Anunțul privind aprobarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni vine după ce timp de câteva săptămâni, Austria, Slovacia și Ungaria au blocat acordul. Potrivit Bloomberg, cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni are scopul de a priva Moscova de veniturile din energie, dar și de a crește presiunea asupra lui Vladimir Putin pentru a se așeza la masa negocierilor de pace.
Trump impune sancțiuni Rusiei și anunță oficial anularea întâlniri cu Putin / Trump spune că a simțit că era momentul pentru sancțiuni, menționând că a așteptat mult timp
Administrația Trump a impus miercuri noaptea sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, solicitând Moscovei să accepte un armistițiu imediat în războiul cu Ucraina. Președintele Donald Trump a semnalat de săptămâni întregi că ar putea impune sancțiuni împotriva Rusiei pentru continuarea războiului, dar până miercuri nu a luat măsuri punitive majore. Anunțul a venit în momentul în care Trump a declarat că a „anulat” o întâlnire anticipată cu Putin, deoarece „nu simțea că vor ajunge unde trebuie să ajungă”. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații plăcute, dar apoi nu ajungem nicăieri. Pur și simplu nu ajungem nicăieri”, a spus el. În declarațiile făcute în Biroul Oval, Trump a explicat că „a simțit că era momentul” pentru sancțiuni, menționând că „a așteptat mult timp” pentru a le impune. Cu toate acestea, președintele SUA a declarat că speră „să nu dureze mult”, deoarece războiul se va termina. SUA, pregătită de măsuri suplimentare Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri într-un comunicat că „este momentul să se pună capăt uciderilor și să se instaureze un armistițiu imediat”. „Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanțează mașina de război a Kremlinului”, a spus el. Bessent a adăugat: „Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Îi încurajăm pe aliații noștri să ni se alăture și să adere la aceste sancțiuni”. Sancțiunile au lovit Rosneft și Lukoil și alete zeci dintre filialele lor. Regatul Unit a vizat cele două companii petroliere săptămâna trecută, iar Uniunea Europeană a convenit miercuri asupra unui alt pachet de sancțiuni. Ucraina a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei pe măsură ce războiul continuă să facă ravagii. Eforturile diplomatice de a pune capăt războiului au stagnat, iar Rusia a respins ideea înghețării conflictului pentru negocieri – o măsură pe care Ucraina și Europa au declarat că o susțin. Trump a declarat săptămâna trecută că intenționează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta. Cu toate acestea, Trump a declarat miercuri că a „anulat” summitul anticipat, spunând reporterilor: „Pur și simplu nu mi s-a părut corect”, deși a afirmat că se vor întâlni în viitor.
Dan Dungaciu: Orice se va întâmpla în războiul din Ucraina, Europa va rămâne în război cu Rusia pe termen nelimitat
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre felul în care „sistemul occidental” gestionează conflictul din Ucraina. El spune că, deși se vorbește despre pace, în realitate nu există voință pentru concesii sau oprirea războiului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. „Nu contează că va fi schilodită Ucraina. Nu-i interesează” Dungaciu consideră că actualul sistem politic internațional e complet ideologizat și incapabil să oprească conflictul. El spune că obsesia pentru „proiectele de pace” e, de fapt, o formă de control și de prelungire a războiului. „Sistemul ăsta e atât de ideologizat în acest moment încât nu va face nici o concesie. Pentru el se merge mai departe. Nu contează că Ucraina rămâne fără curent. Nu contează că va fi schilodită Ucraina… Nu-i interesează. Ei merg mai departe, vin cu proiecte de pace, trebuie să oprim războiul pe linia frontului și decât să faci concesii, te duci mai departe.”, afirmă Dungaciu. Dan Dungaciu: „Deci pedeapsa aplicată Ungariei prin acel sabotaj e semnul foarte clar că cineva e cu ochii pe aceste state” Analistul spune că, imediat după ce s-a pus problema ca Ungaria să găzduiască întâlnirea internațională, compania Mol a fost ținta unui sabotaj. El consideră incidentul un avertisment adresat Budapestei. „Uitați-vă ce s-a întâmplat foarte interesant cu Viktor Orban, când s-a pus problema să găzduiască o asemenea întâlnire. A fost un sabotaj la Mol Ungaria. A fost unul și pe la noi, zice-se, pe la Lukoil. Cine a făcut lucrurile acestea? Că nu le-au făcut rușii la Lukoil. Asta arată că există inclusiv o capacitate de reacție și o ripostă la nivel european, în interiorul NATO, în interiorul Uniunii Europene, a unor forțe în relație cu care nu e bine să te pui împotrivă dacă ele te-au pus la putere, ca să zic așa. Deci pedeapsa aplicată Ungariei prin acel sabotaj, care nu se știe cine l-a făcut, e semnul foarte clar că cineva e cu ochii pe aceste state.” , spune analistul.
Washingtonul anunță o înăsprire majoră a sancțiunilor împotriva Moscovei
Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a declarat miercuri că Washingtonul va anunța o nouă rundă de sancțiuni împotriva Moscovei, în urma amânării pe termen nelimitat a unei întâlniri dintre Donald Trump și Vladimir Putin la Budapesta, Ungaria, pe tema războiului din Ucraina, potrivit Le Figaro. „Vom anunța, fie astăzi târziu, după închiderea (bursei de pe Wall Street, nota editorului), fie mâine dimineață devreme, o înăsprire majoră a sancțiunilor împotriva Rusiei ”, a declarat Bessent reporterilor de la Casa Albă. Miercuri, Bessent a declarat pentru Fox Business că noile sancțiuni vor fi „unele dintre cele mai severe”, menționând dezamăgirea lui Trump față de președintele rus Vladimir Putin și stadiul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, după summitul din Alaska de acum două luni, notează CNN. „Președintele Putin nu s-a prezentat la masa negocierilor într-o manieră onestă și directă, așa cum speram. (…) Acestea sunt sancțiuni, nu tarife secundare. (…) Vor fi substanțiale și puternice, și îi îndemnăm pe aliații noștri europeni și din G7, precum și pe Canada și Australia, să ni se alăture,” a subliniat Bessent.
Armata rusă a lovit o grădiniță din Harkov cu drone Shahed. O persoană a murit; 48 de copii erau înăuntru
Forțele ruse au atacat Harkovul miercuri dimineață, lovind și incendind o grădiniță în care se aflau 48 de copii, potrivit autorităților. Primarul orașului, Ihor Terehov, și șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sinehubov, au anunțat că au avut loc cel puțin trei explozii în zonă. „O grădiniță privată din districtul Kholodnohirsk a fost lovită. La locul atacului s-a declanșat un incendiu”, a declarat Terehov, adăugând ulterior că nu există informații despre răniți în rândul copiilor. Un bărbat a fost ucis și alte șase persoane au fost rănite în urma atacului, care a avut loc în jurul orei 09:00. Potrivit primarului, datele preliminare indică faptul că Rusia a folosit drone Shahed pentru a lovi orașul. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că mulți copii prezintă „reacții acute de stres”. El a distribuit fotografii ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, care arată copii fiind evacuați din locul atacului. „Nu există nicio justificare pentru un atac cu dronă asupra unei grădinițe și nici nu poate exista vreodată. Este clar că Rusia devine tot mai sfidătoare. Aceste lovituri sunt o palmă dată tuturor celor care insistă asupra unei soluții pașnice. Bandiții și teroriștii pot fi puși la punct doar prin forță”, a declarat Zelenski.
Mark Rutte, secretarul general NATO, se întâlnește cu Donald Trump pentru sprijinul Ucrainei și pace în regiune
Potrivit sursei, întâlnirea va avea loc pe 22 octombrie și va aborda „diverse aspecte legate de sprijinul NATO pentru Ucraina”. De asemenea, discuțiile vor include și „eforturile SUA de a obține o pace durabilă” în contextul conflictului din Ucraina, precizează oficialul. Vizita lui Mark Rutte survine în contextul întârzierilor în pregătirea întâlnirii planificate între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta. Conform rapoartelor anterioare, Rusia a respins public propunerea de a înceta ostilitățile și de a începe negocierile de pace, inițiativă susținută de Trump. Neoficial, Moscova și-a reiterat cererile maximaliste după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, desfășurată pe 17 octombrie. Principalele solicitări includ controlul complet asupra regiunii Donbas și interzicerea desfășurării trupelor NATO în Ucraina în cadrul unui eventual acord postbelic. În acest context, vizita lui Mark Rutte în Statele Unite subliniază importanța menținerii sprijinului NATO pentru Ucraina și a coordonării cu Washingtonul în vederea găsirii unei soluții pașnice în regiune. Oficialii NATO au subliniat că discuțiile vor fi esențiale pentru consolidarea cooperării transatlantice și pentru evaluarea modului în care Alianța poate susține mai eficient Ucraina în fața presiunilor Rusiei. Experții militari și diplomați internaționali consideră că întâlnirea dintre Rutte și Trump poate influența atât politica NATO față de Ucraina, cât și dinamica negocierilor de pace.
Războiul din Ucraina, ziua 1336. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei / Europa și Ucraina dezvoltă un plan de 12 puncte pentru încetarea războiului cu Rusia
Tările europene colaborează cu Ucraina pentru a formula o propunere de 12 puncte menită să pună capăt războiului cu Rusia, relatează Bloomberg News, marți. Un consiliu pentru pace condus de președintele american Donald Trump va supraveghea aplicarea planului, potrivit raportului, care citează surse apropiate situației. Întâlnirea de la Budapesta, anulată! Un oficial de la Casa Albă anunță că nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Trump-Putin în „viitorul imediat” Nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Donald Trump-Vladimir Putin „în viitorul imediat”, a declarat un oficial al Casei Albe pentru BBC. De asemenea, o întâlnire între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care era programată să aibă loc în această săptămână, nu mai este „necesară”, după ce aceștia au avut o „discuție productivă” la telefon. Reuters: Care sunt condițiile de pace reiterate de Moscova într-un comunicat privat adresat SUA Moscova a reiterat condițiile sale de până acum pentru încheierea unui acord de pace cu Ucraina într-un comunicat privat adresat Washingtonului la sfârșitul săptămânii trecute, cunoscut sub numele de „non paper”. Doi oficiali americani și o persoană familiarizată cu situația au declarat acest lucru în exclusivitate pentru Reuters. Comunicatul a inclus cererea Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas din Ucraina. Această cerință respinge perspectiva lui Trump potrivit căreia liniile frontului ar trebui înghețate în locațiile actuale, relevă sursa citată. Parlamentul Ucrainei modifică bugetul pentru 2025 și majorează cheltuielile pentru apărare la un nivel record Parlamentul Ucrainei a aprobat marți o schimbare a bugetului pentru 2025, care aduce o creștere mare a cheltuielilor pentru apărare. Decizia vine în timp ce războiul cu Rusia continuă pentru al patrulea an. Deputații au votat o majorare de 325 de miliarde de grivne (7,7 miliarde de dolari), iar suma totală pentru apărare ajunge acum la aproape 2,96 trilioane de grivne (70,86 miliarde de dolari). „Înțelegem că situația este în continuă schimbare și este o necesitate forțată să creștem cheltuielile pentru a rezista eficient agresiunii. Guvernul, cu sprijinul partenerilor, are resursele necesare pentru a asigura cheltuieli suplimentare pentru apărătorii Ucrainei.”, a spus ministrul Finanțelor, Serhiy Marchenko. Zelenski: Fiecare țară trebuie să înțeleagă clar nevoile Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis marți, într-un mesaj publicat pe X, că statele care sprijină Kievul trebuie să înțeleagă clar care sunt nevoile Ucrainei în acest moment critic al războiului. „Fiecare țară și fiecare lider trebuie să înțeleagă clar ce ne poate sprijini cel mai eficient în acest moment”, a spus Zelenski, referindu-se la discuțiile planificate în această săptămână cu liderii europeni și cu așa-numita Coaliție a Voluntarilor – grupurile de state care s-au angajat să susțină Ucraina prin programe militare specializate, fără a aștepta decizii colective NATO sau UE. Rusia va ridica submarinele nucleare scufundate din cauza temerilor legate de radiații Rusia a dezvăluit planurile de a ridica două submarine nucleare de pe fundul mării arctice din cauza temerilor că acestea ar putea scurge deșeuri radioactive în apele din apropiere. La zeci de ani după ce au fost scufundate, submarinele nucleare K-27 și K-159 urmează să fie extrase în cadrul unui proiect de miliarde de lire sterline pregătit de Kremlin. Măsura vine în contextul în care oficialii sunt din ce în ce mai îngrijorați de starea de degradare a submarinelor, care conțin ambele substanțe nucleare, potrivit Telegraph. Tetyana Berezhna, noul ministru al Culturii din Ucraina Tetyana Berezhna a fost confirmată ca noul ministru al Culturii al Ucrainei de către Parlamentul de la Kiev, primind 266 de voturi favorabile. Ea a ocupat funcția de ministru interimar din august, după ce anterior fusese subsecretar de stat în Ministerul Economiei, și preia postul în contextul unui guvern concentrat pe stabilitate și reforme în timpul războiului. Rusia trimite pentru prima dată petrol rafinăriei din Georgia Compania rusă Russneft a livrat primul transport de țiței rafinăriei Kulevi din Georgia, marcând un nou pas în apropierea economică dintre Moscova și Tbilisi, potrivit agenției Reuters. Pentru prima dată, Rusia a trimis un transport de petrol către noua rafinărie Kulevi din Georgia, potrivit unor surse din industrie și datelor de urmărire a navelor citate de Reuters. Petrolierul Kayseri a transportat peste 105.000 de tone de țiței din portul rusesc Novorossiisk până la terminalul Kulevi, pe 6 octombrie. Rafinăria, prima unitate de acest tip cu ciclu complet din Georgia, și-a început activitatea la începutul lunii octombrie și are o capacitate inițială de prelucrare de 1,2 milioane de tone de petrol anual. Livrarea vine pe fondul unei încălziri vizibile a relațiilor dintre Rusia și Georgia, conduse de partidul Visul Georgian, aflat la putere din 2012. Atacuri cu drone rusești în nordul Ucrainei: patru morți și 16 răniți în regiunile Sumî și Cernihiv Cel puțin patru persoane au fost ucise și alte 16 rănite în urma unor atacuri cu drone lansate de armata rusă asupra orașelor Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile nordice ale Ucrainei, au anunțat, marți, autoritățile locale. Forțele ruse au atacat în noaptea de luni spre marți orașele Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile Sumî și Cernihiv, folosind drone de tip Shahed, potrivit guvernatorilor locali. Conform Kyiv Independent, în urma loviturilor, patru civili, două femei și doi bărbați, au murit, iar alți 16 au fost răniți. Guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat pe Telegram că aproximativ 20 de locații au fost afectate în Novhorod-Siverskîi. Zelenski: Putin a renunțat la diplomație imediat ce amenințarea cu rachetele Tomahawk s-a diminuat Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în timp ce presiunea internațională asupra președintelui rus Vladimir Putin începe să se diminueze, a declarat, marți, Volodimir Zelenski. Rusia a crescut atacurile asupra sectorului energetic ucrainean în ultimele luni, exact în momentul în care un val de frig crește cererea și pune o presiune suplimentară pe infrastructura energetică a țării. „În regiunile Cernihiv și Sumî, lucrările de reparație sunt în desfășurare în toate zonele afectate de loviturile rusești asupra infrastructurii noastre energetice. În regiunea Zaporijjea, (forțele ruse) au folosit chiar și drone FPV pentru a ataca transformatoare”, a scris Zelenski pe Telegram. Marea Britanie este pregătită să trimită trupe în Ucraina dacă Trump negociază