Regatul Unit va investi 4,6 milioane de euro în apărarea cibernetică din Balcani pentru a face față amenințării ruse
Șefa diplomației britanice a făcut acest anunț înainte de a prezida joi, la castelul Hillsborough, în apropiere de Belfast (Irlanda de Nord), o reuniune a așa-numitului „Proces de la Berlin”, la care participă miniștrii de externe ai Uniunii Europene (UE) și ai celor șase națiuni din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Kosovo), scrie EFE. „Este în beneficiul tuturor să protejăm securitatea și stabilitatea în Balcanii de Vest, și trebuie să fim atenți la întreaga gamă de amenințări cu care se confruntă partenerii noștri din regiune — de la eforturile Rusiei de a reaprinde tensiunile etnice până la bandele josnice de traficanți de persoane care fac comerț cu vieți omenești”, a declarat Cooper într-un comunicat. Potrivit Ministerului britanic de Externe, summitul va aborda strategii pentru stimularea creșterii economice și a comerțului în regiune, precum și pentru intensificarea cooperării în lupta împotriva criminalității organizate legate de migrație. Consolidarea „rezilienței” Balcanilor Londra a subliniat importanța consolidării „rezilienței” țărilor din Balcanii de Vest pentru a combate „fluxul constant de amenințări hibride rusești menite să destabilizeze regiunea și să amplifice tensiunile etnice”. De asemenea, Marea Britanie a pledat pentru un efort comun în abordarea traficului de migranți în cadrul reuniunii, unde va fi anunțată o investiție de 10 milioane de lire sterline (11,5 milioane de euro) destinată dezvoltării de programe pentru combaterea imigrației ilegale. „Sprijinul pe care îl oferim partenerilor noștri din Balcanii de Vest pentru a combate traficul de persoane va avea un impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra câștigurilor rețelelor de criminalitate organizată implicate în migrație și va reduce amenințarea pe care acestea o reprezintă pentru Regatul Unit”, a explicat Cooper. Guvernul britanic a precizat că o parte din această investiție va finanța noi proiecte în regiune, cum ar fi formarea forțelor de ordine din Kosovo, consolidarea securității la frontiere și sprijinirea potențialelor victime ale traficului de persoane din Serbia. „Cooperarea internațională este esențială pentru a stimula creșterea economică, a proteja securitatea națională și a asigura frontierele noastre. Alianțele pe care le construim în afara țării ne fac mai puternici acasă”, a adăugat ministra laburistă. Pe lângă miniștrii de externe ai țărilor din Balcanii de Vest, la acest summit participă și omologii lor din Austria, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Germania, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia, precum și reprezentantul Danemarcei, ca președinte în exercițiu al UE. Regatul Unit deține, de asemenea, președinția rotativă a Procesului de la Berlin și, după reuniunea de la Belfast, este programată pentru 22 octombrie o nouă întâlnire la Londra între liderii țărilor participante.
Parlamentul European susține inițiativa Ucrainei de a lansa atacuri în Rusia cu arme din Occident
Potrivit European Pravda,Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție care cuprinde un răspuns comun la recentele violări ale spațiului aerian al UE, dar și asupra infrastructurii critice afectate. Membrii Parlamentului European au solicitat eliminarea restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare în Rusia. „Parlamentul European… solicită ridicarea restricțiilor privind utilizarea sistemelor de armament occidentale livrate Ucrainei împotriva țintelor militare de pe teritoriul rus, întrucât acestea sunt utilizate pentru lansarea de atacuri asupra populației ucrainene și a infrastructurii civile critice” se arată în rezoluția adoptată. De asemenea, demnitarii europeni de la Strasbourg îndeamnă ca banii proveniți din înghețarea activelor rusești să fie alocați Ucrainei. „Parlamentul European… reiterează apelul său către statele membre, împreună cu partenerii lor din G7, să aprobe imediat propunerea Comisiei de a utiliza toate activele rusești înghețate ca bază pentru o subvenție și un împrumut substanțial acordate Ucrainei, cu rambursarea condiționată de plata viitoare a reparațiilor de război de către Rusia, ca o modalitate legală și semnificativă din punct de vedere financiar de a menține și spori sprijinul UE pentru nevoile militare ale Ucrainei, inclusiv apărarea împotriva dronelor”, arată rezoluția adoptată joi. De asemenea, rezoluția adoptată joi prevede și permisiunea de a doborî dronele rusești în cazul în care acestea pătrund în spațiul aerian al țărilor membre UE.
Putin recunoaște că rușii sunt de vină pentru prăbușirea avionului azer de pasageri
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că apărarea aeriană a Rusiei este responsabilă pentru doborârea unui avion de linie azer în decembrie, soldată cu 38 de morți, potrivit AP. Este prima sa recunoaștere a responsabilității ruse pentru incidentul aviatic. Putin a făcut declarația în timpul unei întâlniri cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, în capitala Tadjikistanului, Dușanbe, unde ambii participă la un summit al fostelor națiuni sovietice. Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe 25 decembrie 2024, în timp ce zbura de la Baku spre Groznâi, capitala regională a republicii ruse Cecenia. Autoritățile azere au declarat că avionul a fost lovit accidental de focurile trase de apărarea aeriană a rușilor. Ulterior, pilotul a încercat să aterizeze în vestul Kazahstanului, dar avionul s-a prăbușit, ucigând 38 din cele 67 de persoane aflate la bord. Atunci, Vladimir Putin a prezentat scuze președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, pentru ceea ce a numit un „incident tragic”, dar nu a recunoscut și responsabilitatea rușilor. În replică, Aliyev a criticat Moscova pentru încercarea de a „mușamaliza” incidentul.
Ursula von der Leyen, cu ochii pe România. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: Se întâmplă ceva periculos
Uniunea Europeană trebuie să se doteze cu sisteme ”strategice” pentru a răspunde amenințărilor Rusiei, a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, evocând incursiunile aeriene produse în ultimele săptămâni în mai multe state europene, inclusiv în România. ”Se întâmplă ceva nou și periculos pe cerul Europei. În ultimele două săptămâni, avioane de vânătoare MIG au pătruns ilegal în spațiul aerian al Estoniei, iar numeroase drone au survolat obiective esențiale din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania. Numeroase curse aeriene au fost blocate, au fost mobilizate avioane de vânătoare și au fost aplicate măsuri de contracarare pentru protejarea cetățenilor noștri. Nu vă lăsați păcăliți: este vorba de un model îngrijorător de amenințări tot mai mari”, a declarat Ursula von der Leyen, în discursul rostit miercuri în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. ”Misiunea fondatoare a Uniunii Europene este menținerea păcii. Astăzi, acest lucru înseamnă dobândirea capabilităților de respingere a agresiunilor și provocărilor. Europa trebuie să dobândească urgent capacitățile strategice de reacție. Rusia vrea să ne divizeze, iar noi trebuie să răspundem prin unitate. Zidul anti-dronă este reacția noastră la realitățile războiului modern”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au stabilit să intensifice acțiunile comune de contracarare a amenințărilor Rusiei. ”Europa trebuie să furnizeze un răspuns puternic și unitar la incursiunile dronelor Rusiei de la frontierele noastre. De aceea, vom propune acțiuni imediate pentru a crea un zid anti-dronă în cadrul Sistemului pentru monitorizarea flancului estic. Trebuie să acționăm rapid, împreună cu Ucraina și prin coordonarea strânsă cu NATO”, a anunțat săptămâna trecută Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. La rândul său, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a cerut acțiuni concrete pentru protejarea spațiului aerian european. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 3-a zi de CRIZĂ în Franța /Lecornu continuă negocierile pentru adoptarea bugetului/ Premierul demisionar va purta o discuție cu MACRON Comisia Europeană lansează proceduri de sancționare a ROMÂNIEI /Bruxellesul cere protejarea albinelor și îmbunătățirea infrastructurii rutiere
Războiul din Ucraina, ziua 1323. Putin afirmă că Rusia a capturat aproape 5.000 de kilometri pătrați în Ucraina în acest an
Dronele rusești atacă regiunea Odesa, avariind clădirea administrativă Infrastructura civilă din regiunea Odesa a fost avariată după ce forțele ruse au lansat un atac cu drone în noaptea de 7-8 octombrie. Kiper a raportat că resturile de la dronele rusești au avariat geamurile unei clădiri administrative dintr-o infrastructură civilă și ale unei structuri de utilități. În urma atacului a izbucnit un incendiu, dar pompierii l-au stins rapid. Atacurile rusești au ucis 5 persoane, au rănit 37 și au lovit o centrală termică din Ucraina în ultima zi Cel puțin cinci civili au fost uciși și alți 37 răniți în atacurile rusești din Ucraina în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 8 octombrie. Atacurile, care au vizat mai multe regiuni, au subliniat strategia continuă a Rusiei de a lovi zonele civile și infrastructura pentru a exercita presiune asupra Ucrainei, respingând în același timp apelurile la încetarea focului. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, forțele ruse au lansat peste noapte 183 de drone de atac și de momeală de tip Shahed. Apărarea aeriană a interceptat 154, dar 22 de drone au lovit totuși 11 locații. Un atac rusesc a provocat daune grave unei centrale electrice ucrainene Rusia a avariat grav una dintre centralele termice ale Ucrainei într-un atac de marţi noaptea, au declarat miercuri autorităţile, în timp ce Moscova îşi continuă campania de a priva ucrainenii de căldură, lumină şi apă curentă, pe măsură ce se apropie iarna. Doi muncitori au fost răniţi în atac, potrivit DTEK, cel mai mare operator de energie electrică din Ucraina. Compania nu a furnizat alte informaţii, inclusiv locaţia centralei. Sectorul energetic a fost un câmp de luptă cheie de când Rusia a lansat invazia totală asupra vecinului său, în urmă cu mai bine de trei ani, potrivit AP. Trei morți în urma unui atac ucrainean cu rachete asupra regiunii Belgorod Trei persoane au fost ucise și una rănită într-un atac cu rachete ucrainean asupra regiunii Belgorod din Rusia, a declarat miercuri guvernatorul local, iar oamenii ar putea fi încă prinși sub dărâmături. Vycheslav Gladkov, guvernatorul, a declarat pe Telegram că atacul a fost efectuat asupra unei așezări numite Maslova Pristan, situată lângă granița cu Ucraina, potrivit Reuters. El a postat o fotografie a unui centru sportiv din zonă, despre care a spus că a fost parțial distrus. Fotografia arăta că clădirea a suferit daune grave la pereți și acoperiș. Gladkov a spus că serviciile de urgență lucrează la fața locului și că molozul și resturile sunt în curs de îndepărtare. Statul Major: Rusia a pierdut 1.118.370 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut aproximativ 1.118.370 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 8 octombrie. Numărul include 1.010 victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.240 de tancuri, 23.324 de vehicule blindate de luptă, 63.650 de vehicule și rezervoare de combustibil, 33.519 sisteme de artilerie, 1.517 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.225 sisteme de apărare aeriană, 427 avioane, 346 elicoptere, 67.965 drone, 28 nave și bărci și un submarin. Atac cu dronă ucraineană asupra unei centrale atomice din Rusia Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a asigurat marţi că nu există „consecinţe pentru siguranţa nucleară” după ce o dronă a lovit turnul de răcire al unei centrale nucleare ruse, notează AFP. Operatorul nuclear rus Rosenergoatom a raportat pe Telegram că o „dronă de luptă a forţelor armate ucrainene a încercat să atace un turn de răcire la centrala nucleară din Novovoronej”, în centrul Rusiei, în cursul nopţii de luni spre marţi. AIEA a indicat că a fost informată de Rusia că o dronă a lovit centrala. Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că forțele ruse au capturat aproape 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu în Ucraina în 2025 și că Moscova și-a păstrat inițiativa strategică completă pe câmpul de luptă. Câștigurile Rusiei din 2025 ar reprezenta aproape 1% din suprafața terestră a Ucrainei, iar țara controlează aproape 20% din total. Ucraina va majora importurile de gaze cu 30% după noile atacuri rusești După o serie de lovituri masive lansate de Rusia asupra sectorului energetic, Ucraina intenționează să crească importurile de gaze naturale cu aproximativ 30%, a anunțat ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk. Ucraina va majora importurile de gaze naturale cu 30%, în urma noilor atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice, a declarat marți ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk, după o întâlnire cu ambasadorii statelor G7. Autoritățile instalate de Rusia verifică telefoanele elevilor în Crimeea ocupată Autoritățile de ocupație din Crimeea verifică telefoanele elevilor în școli pentru a identifica conținutul și setările care ar putea indica o poziție pro-ucraineană, a raportat Centrul pentru Combaterea Dezinformării pe 7 octombrie. „Activiștii mișcărilor ucrainene din teritoriile ocupate temporar raportează că, în școlile din Crimeea, reprezentanții administrației de ocupație, împreună cu personalul militar rus, verifică telefoanele mobile ale copiilor, căutând aplicații interzise, servicii VPN și chiar limba ucraineană în setări”, a declarat centrul. Banca Mondială reduce prognoza de creștere a PIB-ului Ucrainei pentru 2026 Creșterea produsului intern brut (PIB) prognozată pentru Ucraina pentru 2026 a scăzut cu peste 3%, potrivit unui raport recent publicat de Banca Mondială. Banca Mondială se așteaptă acum ca economia Ucrainei să crească cu doar 2% — cu 3,2 puncte procentuale mai puțin decât previziunile din iunie 2025. „Se preconizează că creșterea economică a Ucrainei va slăbi”, se arată în raport. „Expansiunea economică va încetini probabil la 2% în 2025, de la 2,9% în 2024, pe măsură ce invazia prelungită a Rusiei afectează investițiile și activitatea economică.”
Ursula von der Leyen: Europa trebuie să răspundă la războiul hibrid al Rusiei
Într-un discurs rostit miercuri în fața Parlamentului European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Europa se confruntă cu o „nouă formă de război hibrid” purtat de Rusia, potrivit Le Figaro. „Nu trebuie doar să reacționăm, ci să descurajăm. Dacă ezităm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a spus Von der Leyen. Ea a făcut referire la zborurile de drone neidentificate deasupra unor locuri strategice din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania, la sabotaje asupra cablurilor submarine și la campanii de dezinformare în timpul alegerilor, afirmând că acestea „nu mai pot fi tratate ca incidente izolate”. „Două incidente pot fi o coincidență. Dar trei, cinci, zece? Acestea sunt campanii de zonă gri împotriva Europei”, a subliniat șefa Comisiei. Von der Leyen a reluat ideea construirii unui „zid anti-drone” european, cu un sistem integrat de detectare, interceptare și neutralizare rapidă, inspirat din experiența Ucrainei.
Rusia respinge acuzațiile privind dronele din Germania. Medvedev îi acuză pe Merz și Macron că vor să stârnească frica de război în Europa
„Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax. „Povestea cu aceste drone este, într-adevăr, ciudată, ca să nu spunem mai mult. Dar, pe de altă parte, nu există niciun motiv să fie învinuită Rusia pentru asta”, a adăugat Peskov, referindu-se la declarațiile făcute duminică de cancelarul Friedrich Merz, într-un interviu acordat postului public ARD. Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor drone: „Știm că Putin vrea să ne testeze”. Președintele Vladimir Putin a afirmat joia trecută că acuzațiile la adresa Rusiei ar avea, probabil, scopul de a amplifica tensiunile și de a determina Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Totodată, el a respins drept „absurde” acuzațiile potrivit cărora Rusia ar intenționa să atace o țară membră NATO, în cadrul unui discurs susținut la un forum internațional de la Soci. Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război. A sosit momentul ca populația să le „smulgă capetele” acestor „monștri”, a scris Medvedev. Fostul președinte al Rusiei a scris, luni, pe Telegram că ar putea exista diverse explicații pentru originea dronelor, inclusiv „provocări ale ucrainenilor care vor să atragă Europa într-un război”. Medvedev a admis și posibilitatea ca acestea să fie acțiunile unei „mişcări subterane pro-ruse” din anumite țări, având scopul de a destabiliza viața din Uniunea Europeană. În cele din urmă, ar putea fi și „opera unor huligani care vor doar să-și enerveze autoritățile”, a adăugat el. „De fapt, oricare dintre cauzele de mai sus, sau o combinație a acestora, ar putea fi motivul acestei panici legate de «dronele rusești»” a scris Medvedev. „Totuși, acesta nu este cel mai important lucru. Ceea ce contează cu adevărat este că europenii cu viziune scurtă experimentează pe pielea lor ce înseamnă pericolul de război”, a mai spus Medvedev.
Războiul din Ucraina, ziua 1321. Rusia anunță că a doborât 251 de drone ucrainene, inclusiv 61 deasupra Mării Negre
Aproape 40.000 de ruși au rămas fără curent în Belgorod, după un atac ucrainean Un atac ucrainean a provocat pagube majore la mai multe instalații energetice din regiunea rusă Belgorod, lăsând fără electricitate aproximativ 40.000 de persoane, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov. Atacul a afectat șapte municipalități, iar autoritățile au trimis echipe de intervenție de urgență în zonele lovite, scrie Kyiv Independent. Spitalele din Belgorod funcționează cu generatoare, iar școlile își ajustează programul din cauza penelor de curent. Crimeea: Incendiu uriaș după ce Ucraina a lovit cel mai mare terminal petrolier Dronele ucrainene au lovit Crimeea ocupată de Rusia în noaptea de luni, lovind terminalul petrolier Feodosia, a raportat canalul Telegram pro-ucrainean Crimean Wind. Terminalul, situat la aproximativ 250 de de teritoriul controlat de Ucraina, este cea mai mare instalație de stocare a petrolului din Crimeea. Poate stoca până la 250.000 de tone de combustibil, care alimentează forțele ruse, potrivit The Kyiv Independent. Premierul slovac Fico solicită încetarea războiului din Ucraina și respinge concentrarea asupra înfrângerii Rusiei Slovacia dorește încetarea rapidă a războiului din Ucraina, mai degrabă decât înfrângerea Rusiei, a declarat premierul Robert Fico în cadrul unei dezbateri televizate difuzate de postul public slovac STVR pe 5 octombrie. „Obiectivul politicii externe a Republicii Slovace, al guvernului Republicii Slovace, al cărui prim-ministru sunt, nu este înfrângerea Federației Ruse. Obiectivul nostru este să punem capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil. Aceștia sunt slavi care se ucid între ei. Războiul nu este o soluție”, a declarat Fico. Fico a criticat de mai multe ori abordarea Uniunii Europene față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a acuzat blocul că se concentrează pe ajutorul militar în loc de inițiative de pace. Reuters: Până la 5.000 de cubanezi luptă alături de forțele ruse în Ucraina Până la 5.000 de luptători cubanezi participă activ la invazia Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters pe 5 octombrie. „După Coreea de Nord, Cuba este cel mai mare contribuitor de trupe străine la agresiunea Rusiei, cu aproximativ 1.000 până la 5.000 de cubanezi care luptă în Ucraina”, se arată într-un document intern al Departamentului de Stat al SUA văzut de agenția de presă. SUA a difuzat un document neclasificat, în care a împărtășit detalii despre sprijinul acordat de Cuba războiului Rusiei în Ucraina, ca parte a campaniei sale de combatere a unei rezoluții a Națiunilor Unite care solicită Washingtonului să ridice embargoul asupra națiunii din Caraibe, în vigoare din 1960. Rușii au anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 251 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni, majoritatea deasupra sud-vestului Rusiei. De asemenea, 61 au fost distruse deasupra Mării Negre și una în timp ce se îndrepta spre Moscova. Ministerul rus al Apărării a publicat statistica pe aplicația de mesagerie Telegram, dar nu oferit și informații oficiale despre posibilele pagube. De asemenea, rușii raportează în mod normal doar numărul de drone distruse, nu și câte lansează ucrainenii, potrivit Reuters. Canalele de știri ucrainene de pe Telegram au declarat că un incendiu major a fost declanșat de un atac asupra unui depozit de petrol din Feodosia, pe coasta din Crimeea a Mării Negre. Un rezervor de combustibil de la depozit a explodat în urma atacului, au precizat ucrainenii.
Traian Băsescu, despre războiul hibrid purtat de Rusia în România și Republica Moldova: De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?
Traian Băsescu susține că România, la fel ca Republica Moldova, se află sub asaltul unui război hibrid orchestrat de Moscova. Fostul șef al statului a subliniat diferența dintre răspunsul României și cel al Republicii Moldova la tacticile hibride ale Kremlinului, spunând că Moldova a făcut față acestora – prin Maia Sandu obținând un al doilea mandat -, în timp ce în România au fost anulate alegerile. „Anul trecut, cu toate acestea, în Republica Moldova, Maia Sandu a câștigat alegerile și a fost validat referendumul pentru păstrarea drumului european, atacurile fiind la fel de dure în ambele țări. La noi, însă, s-a prăbușit afacerea – a trebuit să fie anulate alegerile. De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?”, a subliniat Băsescu. Fostul președinte a mai punctat faptul că deși România are un serviciu de informații mare față de cel al Republicii Moldova, „noi n-am reușit să ducem alegerile la bun sfârșit”. „Mi-e foarte greu să accept ideea că Republica Moldova, o țărișoară a căror structuri de securitate nu sunt departe de fostele structuri ale Uniunii Sovietice…. Mulți dintre ei acolo s-au instruit, chiar dacă au curățat ei sistemul. La noi nu s-a putut, deși avem un serviciu de informații mare, puternic SRI-ul, avem un SIE, avem direcția de informații a Armatei”, a conchis Traian Băsescu.
Zelenski denunță un atac sălbatic asupra unei gări: Rusia știa că lovește civili
Un atac cu dronă lansat de forțele ruse a lovit în noaptea de sâmbătă gara din orașul Shostka, regiunea Sumî, provocând cel puțin 30 de victime, potrivit unui mesaj publicat de președintele Volodimir Zelenski pe platforma X. „Un atac sălbatic al rușilor asupra gării din Shostka, în regiunea Sumî. Toate serviciile de urgență sunt deja la fața locului și au început să ajute oamenii. Se stabilește în acest moment numărul răniților. Până acum știm de cel puțin 30 de victime”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că printre persoanele aflate în gară se numărau atât angajați ai companiei feroviare Ukrzaliznytsia, cât și pasageri civili. „Rușii nu aveau cum să nu știe că loveau civili. Și totuși au făcut-o. Este teroare pură, iar lumea nu trebuie să ignore acest lucru”, a spus Volodimir Zelenski. Președintele a făcut apel la comunitatea internațională să reacționeze ferm la atacurile repetate asupra infrastructurii civile ucrainene. „În fiecare zi, Rusia ia vieți omenești. Și doar forța o poate opri. Am auzit declarații ferme din partea Europei și a Americii — dar a venit timpul ca aceste cuvinte să devină realitate”, a afirmat liderul ucrainean. Autoritățile ucrainene și echipele de salvare continuă intervențiile la locul atacului, în timp ce anchetatorii încearcă să stabilească detaliile exacte ale loviturii. Circulația feroviară în zonă este suspendată temporar, iar mai multe echipaje medicale acționează pentru transportul răniților la spitalele din regiune.