Etichetă: rusia

Europarlamentarii cer oprirea finanțării Bienalei de la Veneția dacă participă artiști ruși

Cel puțin 34 de membri ai Parlamentului European au cerut conducerii Uniunii Europene să intervină în decizia Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Într-o scrisoare adresată joi Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, șefei diplomației europene Kaja Kallas și ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, europarlamentarii au cerut suspendarea finanțării europene pentru expoziția internațională de artă de la Veneția. Cer sancțiuni pentru organizatori Potrivit Politico, aceștia au solicitat „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea participării Rusiei la expoziția de artă, adică a pavilionului oficial al Rusiei de la Bienala de la Veneția. „E mult mai mult decât o controversă culturală. Este un test dacă Uniunea Europeană își respectă propriile angajamente – față de Ucraina, față de valori și față de statul de drept”, au transmis membrii PE. De unde a pornit conflictul Disputa a reapărut după ce Fundația Bienalei a confirmat oficial revenirea Rusiei, o decizie care rupe practica ultimilor ani. După declanșarea războiului din 2022, Rusia nu a mai participat la Bienală, iar mai multe instituții culturale europene au evitat colaborările oficiale cu artiști sau organizații susținute de statul rus. Nu a existat o interdicție oficială impusă de UE asupra artiștilor, dar presiunea politică și pozițiile publice ale guvernelor au dus, în practică, la excluderea Rusiei din marile evenimente culturale. Revenirea anunțată pentru 2026 este, astfel, prima de la începutul conflictului și marchează o schimbare majoră de poziție a organizatorilor. Europarlamenatrii cer tăierea finanțării expoziției Decizia a fost deja criticată de peste 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea reanaliza finanțarea acordată evenimentului. Europarlamentarii merg mai departe și cer explicit oprirea fondurilor europene – aproximativ 2 milioane de euro pe trei ani – argumentând că banii UE nu ar trebui să sprijine „direct sau indirect” o platformă care ar putea reface imaginea internațională a Rusiei. Fondurile UE acoperă costurile generale ale expoziției pe mai multe ediții, nu doar pe cea din 2026, astfel că suspendarea lor ar reprezenta o presiune concretă asupra organizatorilor. „Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au transmis semnatarii scrisorii. Reacții în Italia Organizatorii Bienalei și-au apărat decizia, susținând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice. Autoritățile italiene s-au delimitat însă de această poziție. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut reprezentantei guvernului în conducerea Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze, acuzând-o că nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și că a susținut decizia, în ciuda sensibilității internaționale a subiectului. Expoziția Internațională de Artă va avea loc între 9 mai și 22 noiembrie 2026. O miză mai mare decât arta În centrul disputei se află o întrebare mai largă: poate cultura să rămână neutră în timp de război? Pentru organizatorii Bienalei, răspunsul este da. Pentru tot mai mulți lideri europeni, nu. Conflictul ar putea deveni un test pentru modul în care Uniunea Europeană își folosește instrumentele financiare și politice pentru a susține pozițiile asumate în războiul din Ucraina, inclusiv în afara domeniului strict economic sau militar.

Germania: amenințarea Rusiei crește, economia trebuie pregătită pentru război

Germania se confruntă cu o amenințare tot mai mare din partea Rusiei și trebuie să accelereze consolidarea capacităților militare, a avertizat miercuri colonelul André Wüstner, șeful Asociației Bundeswehr, care reprezintă interesele militarilor germani. Economie de război Wüstner spune că industria de apărare germană trebuie să-și crească rapid capacitatea de producție și să treacă la lucru în schimburi, pentru a putea susține un eventual conflict. „Industria de armament trebuie să își extindă capacitatea și, în cele din urmă, să treacă la muncă în schimburi pentru a intra într-un fel de economie de război, în cazul unei escaladări suplimentare”, a declarat acesta pentru Rheinische Post, potrivit DPA. Pericol imediat Șeful Asociației Bundeswehr respinge scenariile potrivit cărora Rusia nu ar fi pregătită pentru o confruntare cu NATO înainte de 2029. „Pericolul există deja acum – și crește în fiecare zi”, a spus Wüstner, referindu-se la Rusia condusă de Vladimir Putin, care a ordonat invazia Ucrainei. Europa, vulnerabilă Wüstner a atras atenția că slăbiciunea militară a Europei, combinată cu incertitudinile legate de sprijinul Statelor Unite, a creat un „gol de descurajare”. În opinia sa, acest dezechilibru trebuie corectat rapid pentru a preveni o escaladare. „Nu doar țările din Europa de Est vorbesc deja despre o fază premergătoare războiului și își consolidează rapid capacitățile de apărare. Trebuie să facem același lucru acum”, a subliniat el. Războiul din Iran, favorabil Rusiei Potrivit lui colonelului german, conflictul declanșat recent de Statele Unite și Israel împotriva Iranului creează un context favorabil pentru Rusia. „Întărit de noile venituri din vânzările de petrol și încurajat de scăderea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană către Ucraina, Putin poate intensifica atacurile asupra infrastructurii și populației civile”, a explicat acesta. Oficialul spune că dacă Europa pare nesigură, Rusia ar putea profita: „Impresia unor aliați nesiguri ar putea încuraja intensificarea atacurilor hibride”, a spus acesta, adăugând că nu pot fi excluse inclusiv încălcări ale frontierelor pe flancul estic al NATO.

FT: Rusia trimite drone în Iran, susțin serviciile secrete occidentale

Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times. Drone și ajutoare umanitare de la Moscova FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații. Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii. Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele. Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului. Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”. Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran. În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile. Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin. Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele. Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună. Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136. Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația. Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea. Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.” Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani. Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali. Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA. Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei. Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.

Dronă lansată din Rusia lovește coșul unei centrale electrice din Estonia

Potrivit Serviciului Intern de Securitate al Estoniei (ISS) citat de Euronews, drona a lovit coșul de fum al centralei electrice Auvere, situată în apropierea graniței cu Rusia, arată Euronews. „O dronă a lovit coșul de fum al centralei electrice Auvere. Nu au fost raportate persoane rănite în urma incidentului”, au transmis autoritățile într-un comunicat. Instituția a precizat că drona a intrat în spațiul aerian estonian venind din direcția Rusiei. Centrala Auvere este una dintre principalele unități de producție de energie din Estonia și se află în regiunea Ida-Viru, în nord-estul țării, la mică distanță de frontiera rusă. Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii privind eventualele pagube produse instalației sau tipul dronei implicate în incident. Autoritățile estoniene au anunțat că investighează incidentul pentru a stabili circumstanțele exacte în care drona a pătruns în spațiul aerian al țării și a lovit infrastructura energetică. Estonia, stat membru NATO și al Uniunii Europene, a intensificat în ultimii ani măsurile de securitate la granița cu Rusia, pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina.

Rusia atacă vestul Ucrainei, în plină zi. O dronă a lovit centrul orașului Liov

În Liov, au avut loc cel puțin două „atacuri” cu drone – asupra unei clădiri rezidențiale din centru și a altei clădiri rezidențiale din Sihov. De asemenea, se știe că resturile au căzut într-o altă zonă. „Inamicul continuă să atace regiunea Lviv. Există un atac în partea centrală a orașului Lviv. Conform informațiilor preliminare, patrimoniul UNESCO a fost deteriorat ”, a declarat șeful OVA din Liov, Maksym Kozytsky. Primarul orașului a subliniat că amenințarea rămâne foarte mare și i-a îndemnat pe locuitori să se adăpostească. Potrivit acestuia, o altă dronă inamică zbura în direcția orașului Liov. Kozytskyi a relatat ulterior că cel puțin două persoane au fost grav rănite . Câteva minute mai târziu, Sadovy a anunțat că o altă dronă a lovit o clădire rezidențială din Sykhiv, pe bulevardul Chervonoy Kalyna. În Ternopil, s-a auzit o explozie, iar primarul a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi. Presa raportează despre o presupusă cădere de resturi asupra unei clădiri administrative. Primarul din Ivano-Frankivsk, Ruslan Martsinkiv, a declarat că sistemele de apărare aeriană funcționează în oraș; Primarul din Vinnytsia, Serghei Morgunov, a scris că s-a auzit o explozie în oraș. El a cerut locuitorilor să rămână în locuri sigure până la sfârșitul pericolului. În noaptea de 24 martie, rușii au lansat un atac masiv asupra Ucrainei folosind 426 de vehicule de atac aerian. Conform datelor preliminare, până la ora 09:00, apărarea antiaeriană doborâse sau suprimase 390 de ținte – 25 de rachete și 365 de drone. În comunitatea Poltava au fost înregistrate pagube la clădiri rezidențiale și la o clădire de hotel . Două persoane au fost raportate ca fiind decedate. Alte 11 persoane au fost rănite și au primit asistența medicală necesară.

Război în Ucraina, ziua 1489. Rușii atacă dezlănțuit, sirenele răsună în aproape toată Ucraina

Războiul din Ucraina a intrat marți, 24 martie 2026, în a 1.489-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Cel puțin trei persoane au fost ucise și alte 14 rănite marți în atacuri rusești la Poltava și Zaporojie, în centrul și sudul Ucrainei, anunță autoritățile regionale. Atac combinat cu rachete și drone La Poltava (centru), șeful administrației regionale, Vitali Dyakivnych, a făcut cunoscut pe Telegram că cel puțin două persoane au fost ucise și 11 rănite într-un atac inițial, care a provocat incendii și pagube în mai multe clădiri rezidențiale și la un hotel. În Zaporojie (sud), șeful administrației regionale, Ivan Fedorov, a anunțat pe Telegram „un atac masiv combinat cu rachete și drone. Din păcate, o persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite”. Pe de altă parte, în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia, guvernatorul Sevastopolului a raportat cel puțin două morți și opt răniți într-o explozie urmată de un incendiu într-o clădire rezidențială din oraș, fără a oferi inițial o cauză a incendiului sau a stabili o legătură cu războiul în curs. Alerte aeriene au fost lansate marți pe întreg teritoriul Ucrainei, cu excepția regiunii Odesa (în sud), urmare a unui val masiv de atacuri rusești, notează AFP. Kievul anunță pierderile… Moscovei Forțele ruse au suferit mii de decese și cazuri de răniri grave în rândul soldaților săi în urma ofensivei de primăvară din Ucraina din ultimele săptămâni, a postat pe Facebook cel mai înalt oficial militar al Kievului, generalul Oleksandr Sîrskîi. „În patru zile, inamicul a pierdut peste 6.090 de soldați căzuți sau răniți”, a declarat generalul cu patru stele. Pierderile rusești din ultima săptămână au totalizat peste 8.700 de morți și răniți grav, mai a spus Sîrskîi. Cu toate acestea, ucrainenii nu au reușit să spargă frontul, a recunoscut comandantul-șef al trupelor lui Zelenski. Pe de altă parte, observatorii independenți au sesizat o activitate sporită a unităților rusești de-a lungul frontului în ultimele zile, trupele Moscovei încercând să exploateze condițiile meteorologice îmbunătățite și sfârșitul perioadei noroioase pentru a-și intensifica atacurile. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a raportat ocuparea a încă două localități din regiunea Donețk. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front

Marina franceză confiscă un petrolier din flota fantomă a Rusiei. Macron: Navele urmăresc să finanțeze efortul de război al Rusiei

Marina franceză a confiscat vineri nava „Deyna”, care face parte din flota-fantomă a Rusiei. Oficialii locali au declarat pentru agenția Reuters faptul că Marina franceză a abordat petrolierul sub pavilionul Mozambicului în Marea Mediterană de Vest, după ce nava, care plecase din portul rus Murmansk, a fost suspectată că arbora un pavilion fals. Anunțul a fost făcut de președintele francez Emmanuel Macron, într-o postare pe platforma de socializare X. „Marina franceză a capturat în această dimineață, în Marea Mediterană, o altă navă aparținând flotei fantomă, pe nume „Deyna”. Războiul din Iran nu va determina Franța să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei, unde războiul de agresiune al Rusiei continuă. Aceste nave, care eludează sancțiunile internaționale și încalcă dreptul maritim, sunt profitori de război. Ele urmăresc să acumuleze profituri și să finanțeze efortul de război al Rusiei. Nu vom permite acest lucru”, se arată în mesajul publicat de Macron pe X. Nous gardons le cap. La Marine française a arraisonné ce matin en Méditerranée un nouveau bateau de la flotte fantôme, le Deyna. La guerre en Iran ne détournera pas la France du soutien à l’Ukraine où la guerre d’agression de la Russie se poursuit.… pic.twitter.com/ZylRHZ8zHw — Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 20, 2026 Operațiunea a fost desfășurată împreună cu aliații britanici, potrivit armatei franceze. Într-o postare pe X, aceasta a precizat că Marina a intervenit pentru a „verifica pavilionul” unui petrolier provenind din Murmansk, Rusia, pe fondul suspiciunilor că ar putea naviga sub pavilion fals, fapt confirmat ulterior. „La cererea procurorului și în conformitate cu dreptul internațional, nava a fost escortată către un loc de ancorare pentru investigații suplimentare”, se arată în mesajul publicat de Armata franceză pe X. 📍Méditerranée | La @MarineNationale intervient en haute mer pour contrôler le pavillon d’un pétrolier-cargo en provenance de Mourmansk ⚓ 🎯 Vérification de la nationalité du navire, soupçonné d’arborer un faux pavillon ➡️ Confirmation des doutes quant à la régularité du… https://t.co/WhGy5lINoh pic.twitter.com/qoWz5xh4M4 — Armée française – Opérations militaires (@EtatMajorFR) March 20, 2026

Rusia atacă din nou Ucraina: zeci de mii de locuințe fără curent în Zaporijie

Un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Zaporijie a lăsat fără curent peste 38.000 de gospodării, au anunțat joi autoritățile ucrainene. Șeful administrației militare regionale din Zaporijie, Ivan Fedorov, a avertizat populația că „pot apărea fluctuații de tensiune în unele zone ale centrului regional” și a precizat că o persoană a fost rănită. Autoritățile lucrează la restabilirea alimentării cu energie electrică. Potrivit Current Time (RFE), în noaptea de miercuri spre joi, armata rusă a atacat și orașul Odesa cu drone, provocând distrugeri și incendii în mai multe zone rezidențiale. Pagube și victime la Odesa „În Odesa, atacul a dus la distrugeri și incendii în clădiri rezidențiale din trei zone ale orașului. Trei persoane au fost rănite, iar trei locuitori au fost salvați din apartamentele blocate”, a transmis pe Telegram Oleg Kiper, șeful administrației militare regionale din Odesa. Una dintre dronele de tip Shahed a lovit un bloc de locuințe, distrugând parțial mai multe apartamente, fațada clădirii și ferestrele. De asemenea, a fost avariată o bază a unei companii de utilități, fiind afectate echipamente și 11 vehicule. Incendiile au fost stinse de echipele de intervenție, după mai multe ore. Potrivit unui bilanț provizoriu, 14 clădiri rezidențiale și un cămin au fost avariate, au precizat autoritățile locale. Peste o sută de drone Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat peste noapte 133 de drone de atac, dintre care aproximativ 70 au fost de tip Shahed, drone kamikaze folosite pentru a lovi ținte la sol. Armata ucraineană susține că 20 dintre acestea au fost doborâte în 11 locații, iar resturi au căzut în alte șapte zone. În vestul țării, în regiunea Liov, o dronă rusească a lovit clădirea sediului local al Serviciului de Securitate al Ucrainei, provocând pagube. Guvernatorul regiunii, Maksim Kozițkîi, a declarat că, potrivit informațiilor preliminare, nu au fost raportate victime, iar echipele de intervenție au fost mobilizate la fața locului.

Bloggerul pro-Kremlin care l-a numit pe Putin președinte ilegitim, internat într-un spital de psihiatrie

Ilia Remeslo, cunoscut până recent pentru atacurile la adresa criticilor Kremlinului, a publicat marți un mesaj viral pe Telegram în care a cerut demisia lui Putin și l-a numit „președinte ilegitim”, relatează Reuters. El a descris războiul din Ucraina drept unul „eșuat”, care a afectat grav economia Rusiei și nivelul de trai al populației. Joi, publicația Fontanka din Sankt Petersburg a relatat că Remeslo a fost internat la Spitalul de Psihiatrie nr. 3 din oraș. O angajată a unității medicale a confirmat pentru Reuters că o persoană cu numele și prenumele lui Remeslo este internată. Spitalul nu a oferit detalii privind data internării sau motivele acesteia. Reuters nu a reușit să ia legătura direct cu Remeslo pentru comentarii. Remeslo, în vârstă de 42 de ani, este avocat și fost membru al unui organism consultativ controlat de Kremlin. În trecut, el a criticat dur opoziția, inclusiv pe liderul Alexei Navalnîi, decedat într-o colonie penitenciară din Rusia în 2024. Schimbarea sa de poziție din această săptămână a surprins atât comunitatea pro-război, cât și opoziția rusă din exil.

Ucraina arată lumii că nu face niciun compromis în fața Rusiei cu o nouă decizie simbol

Ucraina arătă lumii că nu face niciun compromis în fața Rusiei, țară cu care se află în conflict din 24 februarie 2022, după ce a fost invadată. Noua decizie simbol a Ucrainei a fost luată în cadrul Jocurilor Paralimpice de iarnă de la Milano Cortina, unde în această seară va avea loc ceremonia de închidere. Potrivit Comitetului Paralimpic Internațional (CPI), citat de Marca, Ucraina nu va participa la ceremonie, iar drapelul țării va fi purtat de un voluntar. Ucraina nu va participa la ceremonia de închidere a Jocurilor Paralimpice de la Milano-Cortina, care va avea loc în această seară, iar drapelul său va fi purtat de către un voluntar. Decizia, una simbol, este de boicot față de participarea Rusiei și Belarusului la Jocurile Paralimpice sub propriul drapel, pentru prima dată in 2014, când Ucraina a mai fost invadată de ruși. Sportivii din Ucraina au boicotat și ceremonia de deschidere, din 6 martie, din același motiv. Conform sursei menționate, în timpul Jocurilor Paralimpice, forul olimpic din Ucraina a acuzat CPI de o „presiune sistematică”, dar și de „discriminare”. Au fost exemplificate câteva astfel de situații, precum cea prin care au fost obligați să amplaseze steagul în Satul Olimpic într-un loc mai puțin vizibil, dar și că uneia dintre sportive i s-a interzis să poarte pe podiumul de premiere niște cercei care aveau un mesaj clar: „Stop War” (Opriți războiul), precum și confiscarea unor steaguri ucrainene de la unii suporteri, în timpul competiției. Directorul de comunicare al CPI, Craig Spence, a răspuns acestor acestor acuzații și s-a arătat „surprins” de plângeri, asta întrucât forul nu a primit nicio plângere oficială în acest sens. Totodată, acesta susține că mecanismul folosit la Milano Cortina a avut ca scop „protecția sportivilor”, nu interzicerea unor lucruri, după cum au acuzat ucrainenii. „Ne-au cerut, de asemenea, să creăm și să oferim oportunități pentru a-și putea exprima mesajele în zona mixtă, pe rețelele sociale etc. Tot ceea ce nu ține de cele trei aspecte menționate anterior. Mai mult, pentru ca sportivii să nu se afle într-o situație de vulnerabilitate în fața presiunilor anumitor guverne sau instituții de a se manifesta. Este un mecanism de protecție pentru sportivi, mai mult decât faptul de a nu le permite ceva”, a explicat Parsons. În cadrul Jocurilor Olimpice, unui sportiv din Ucraina i s-a interzis să poarte casca de protecție pe care erau imprimate mai multe imagini cu victime din țara lui, dar pentru că a ignorat decizia a fost descalificat. Rezultatele Ucrainei la Jocurile Paralimpice Milano Cortina 2026 Lotul paralimpic al Ucrainei a obținut la Milano Cortina 17 medalii, din care trei au fost de aur, șapte de argint și șapte de bronz. Cu aceste rezultate, Ucraina a încheiat pe locul 3, în clasamentul pe medalii, respectiv pe locul 7 în ierarhia medaliilor de aur. Dintre cele 17 medalii, 11 au fost obținute în probele masculine, cinci în cele feminine și una în proba de mixt.