Cu cât vor scădea livrările de petrol rusesc în India după sancțiunile lui Trump
Importurile de petrol rusesc în India ar putea scădea la jumătate din cauza presiunilor provocate de tarifele Statelor Unite ale Americii. În octombrie 2025, Donald Trump a impus sancțiuni Rusiei – prin creșterea tarifelor vamale pe petrolul produs de companiile rusești Rosneft PJSC și Lukoil PSJC. Livrările de petrol rusesc în India ar putea scădea aproape la jumătate față de nivelul deja scăzut din ultima perioadă, în urma unui decret al președintelui american Donald Trump care a stabilit condițiile ale unui acord comercial între Washington și New Delhi, au declarat sursele cu informații despre situație pentru Bloomberg. India, amenințată cu tarife majorate de SUA dacă cumpără petrol din Rusia Toate companiile petroliere indiene, publice și private, cu excepția Nayara Energy Ltd., au suspendat achizițiile de loturi spot după ce Trump a menționat pentru prima oară acordul pe rețelele de socializare în urmă cu o săptămână. Cu toate că autoritățile indiene au confirmat existența acordului, detaliile acestuia, inclusiv prevederile privind importurile de petrol, nu au fost dezvăluite oficial. Sursele susțin că pauza în achiziții ar putea continua și după semnarea decretului de vineri. În acest caz, volumul importului de petrol rusesc ar putea scădea la aproximativ jumătate din nivelul mediu din ianuarie, care a fost de circa 1,2 milioane de barili pe zi. Importul de petrol rusesc ar urma să scadă la 400.000 – 500.000 de barili pe zi. Documentul Casei Albe spune că India „s-a angajat să înceteze importurile directe sau indirecte de petrol din Federația Rusă”. În cazul reluării acestor achiziții, SUA ar putea majora tarifele de import pentru toate produsele indiene exportate în SUA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe, Randhir Jaiswal, a declarat sâmbătă că securitatea energetică a națiunii a fost prioritatea supremă și că India va continua să-și diversifice importurile. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România și UE au acuzat India că ajută Rusia să-și vândă energia în Europa. Acum aplaudă acordul comercial istoric, semnat de Ursula von der Leyen
Ucraina, un soldat declarat mort se întoarce acasă după trei ani
Povestea soldatului ucrainean declarat mort, documentată într-un videoclip emoționant realizat de BBC, relatează una dintre cele mai grave erori de identificare de la începutul războiului. Nazar a fost eliberat în urma ultimului schimb de prizonieri între Moscova și Kiev. Dispărut în mai 2022 Povestea începe în februarie 2022. Nazar, un veteran din 2014, se întoarce pe front pentru a-și apăra țara de invazia rusă. În mai 2022, soldatul ucrainean dispare fără urmă. Un telefon misterios în limba rusă o informează pe mama sa, Nataliya, că fiul ei a fost capturat. Tăcerea autorităților și absența dovezilor oficiale aruncă familia în suferință. Test ADN greșit Punctul de cotitură dramatic survine în 2023. O probă de ADN furnizată de mama sa pare să se potrivească cu rămășițele găsite într-o morgă din sud-estul Ucrainei. Acestea sunt cadavre recuperate dintr-un autobuz carbonizat în timpul luptelor. „Datele se potriveau”, a declarat verișoara soldatului ucrainean, Roksolana, pentru BBC. Convinsă de moartea lui Nazar, familia a organizat o înmormântare, a îngropat rămășițele identificate ca fiind ale sale și a început lungul proces de doliu. „Fiule, te-am așteptat atât de mult” Certitudinea familiei s-a prăbușit în septembrie anul trecut, când un soldat eliberat a raportat că l-a văzut pe Nazar în viață într-un centru de detenție rus. Speranța, amestecată cu scepticism, a devenit realitate săptămâna aceasta, printr-un telefon direct. „Fiule, te-am așteptat atât de mult”, a exclamat Nataliya printre lacrimi, întrebându-l obsesiv pe fiul ei dacă este nevătămat fizic după trei ani și nouă luni de captivitate. În timp ce familia șterge mesajele de condoleanțe de pe rețelele sociale și șterge numele lui Nazar de pe listele celor căzuți, rămâne o întrebare tulburătoare: cine este soldatul îngropat în locul lui? Autoritățile ucrainene au lansat o anchetă pentru a clarifica cum a fost posibilă o identificare atât de greșită a soldatului ucrainean, în ciuda testelor ADN. Pentru Nazar și familia sa, însă, birocrația poate aștepta.
Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară
În timp ce Ucraina traversează o perioadă dificilă pe durata valului de frig extrem și a penelor de curent cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii electrice ucrainene, Volodimir Zelenski l-a primit pe premierul polonez Donald Tusk, aflat în vizită la Kiev. Tusk a anunțat într-o conferință de presă că Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară. Criza energetică s-a agravat în ultimele luni, iar Vladimir Putin și-a încălcat promisiunea făcută lui Donald Trump privind încetarea focului timp de o săptămână. „În acest moment critic, Ucraina nu poate fi lăsată singură”, a declarat Donald Tusk înainte de vizită. Premierul Poloniei a fost întâmpinat la gara centrală din Kiev de ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha. „Polonia este un lider în sprijinirea Ucrainei, inclusiv în asistența energetică”, a spus Sybiha. În timpul conferinței de presă, liderul de la Kiev s-a declarat recunoscător premierului polonez pentru ajutorul făcut Ucrainei. „Ne-am întâlnit împreună cu Donald Tusk și cu reprezentanții presei. Am discutat detaliile negocierilor noastre și ne-am concentrat în primul rând pe problemele energetice și pe situația din Ucraina. Există proiecte pe care trebuie să le implementăm împreună cu Polonia. Mă aștept la o colaborare fructuoasă între ministerele energiei din țările noastre. Este important ca activitatea companiilor noastre din domeniul energiei să continue să fie una substanțială și, în ceea ce privește furnizarea de gaze către Europa și, în special, Ucraina, Polonia lucrează deja cu noi la acest lucru și vom mări volumele de furnizare a gazelor lichefiate. Sunt recunoscător societății poloneze pentru autorul acordat Ucrainei sub forma echipamentelor energetice necesare, în special a generatoarelor, care ajută Kievul și alte orașe”, a spus Zelenski. Autorul recomandă: Alertă în Ucraina. Curentul a căzut în toată țara în război. Probleme și peste Prut
Valentin Stan: Dacă Rusia are active petroliere în Venezuela, înseamnă că Trump a avut dreptate în Doctrina Monroe
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre ipoteza în care Rusia ar avea active petroliere în Venezuela. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: serviciile secrete daneze spun că mișună pe acolo chinezii și rușii, iar fratele tău, Nic Robertson, de la CNN, pescuiește de foci cu inuiții. Și fata de la Antena3 zice: vai, ce frumos reportaj a făcut Robertson. Nici vorbă de ruși și chinezi, doar foci… Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Rusia are active petroliere în Venezuela. Acesta a început prin a se întreba de ce a mers Trump în Venezuela. Întrebarea, ca întreg discursul acestuia, au fost ghidate de ironie și sarcasm. Istoricul susține că rușii au active petroliere în Venezuela, cumpărate în 2020, în conformitate cu legea și dreptul internațional. În legătură cu această declarație, istoricul construiește un argument pentru intrarea lui Trump în Venezuela. Știi că fusese frăsuneală când a fost Donald Trump în Elveția. Dar înainte de Elveția, Trump a fost în Venezuela. Păi și ce a făcut acolo? Și nu era supărare mare? Ăla s-a dus ca un nefericit acolo să facă rău. Păi, hai să vedem, mă, ce naiba s-a întâmplat acolo. De ce s-o fi dus Donald acolo, în Venezuela? Că vezi cum e cu energia… Cică, erau rușii, ca și prin Groenlanda. Dar nu e adevărat. Ce face? Asta e din 13 ianuarie? Cum, Rusia are active petroliere, le dezvoltă în Venezuela? Știai asta? Nu? Ia uite, o firmă de stat care a preluat activele Rosneft în 2020, după sancțiuni americane împotriva comerțului petrolier venezuelean Rosneft. Ia uite, a declarat că toate activele Rosneft din Venezuela sunt deținute de statul rus. Ia uite, achiziționate la prețuri și condiții de piață… Toate activele astea din Venezuela sunt proprietatea statului rus, fiind dobândite de partea rusă în condiții de piață, în deplină conformitate cu legislația respectivă, cu dreptul internațional și în acord… Deci, rușii erau adânc în Venezuela, acolo, în Doctrina Monroe? Adică vrei să zici că avea dreptate să se ducă peste Maduro? Păi nu știm că s-a dus ca un imperialist ce e? Și un nenorocit, cum vrea să se ducă și în Groenlanda, unde n-are dreptate…. Că doar ai văzut, serviciile secrete daneze spun că mișună pe acolo chinezii și rușii, iar fratele tău, Nic Robertson, de la CNN, pescuiește de foci cu inuiții. Și fata de la Antena3 zice: vai, ce frumos reportaj a făcut Robertson. Nici vorbă de ruși și chinezi. Doar foci, din aceeași familie cu focosul nuclear.
Cum folosește Rusia sistemul Starlink pentru a-și extinde atacurile cu drone
Dronele rusești devin din ce în ce mai greu de interceptat. Experții ucraineni citați de CNN, afirmă că Moscova a folosit deja drone dotate cu Starlink în „sute” de atacuri. Multe dintre acestea au avut ca țintă nu doar obiective militare, ci și orașe, clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. „Acesta este un act de terorism facilitat de tehnologii civile moderne de comunicație”, a declarat Serhii Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării și specialist în tehnologie militară. Sistemul aplicat de Rusia În trecut, Ucraina reușea să neutralizeze multe drone rusești prin bruiaj GPS și radio. Însă, odată cu integrarea sistemului Starlink, situația s-a schimbat radical. Acum dronele nu mai pot fi blocate electronic, pot fi controlate în timp real de la sute de kilometri distanță și au o precizie mult mai mare asupra țintelor. Anterior, Rusia utiliza drone ghidate prin cabluri de fibră optică, care, deși imposibil de bruiat, erau limitate de lungimea cablului. Starlink elimină această constrângere. Un alt avantaj semnificativ pentru Rusia este raportul cost-eficiență. O dronă simplă, echipată cu un terminal Starlink Mini (care costă între 250 și 500 de dolari), poate avea o eficiență similară cu dronele sofisticate de zeci de mii de dolari. Beskrestnov a menționat că unele drone pot avea o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Pot acoperi astfel aproape întreaga Ucraina, dar și părți din Republica Moldova, Polonia, România și statele baltice. Lovituri tot mai precise di distructive asupra tintelor civile Experții ucraineni consideră că recentul atac asupra unui tren civil din estul Ucrainei, care a provocat mai multe victime, a fost efectuat cu o dronă ghidată prin Starlink. Folosirea unui sistem similar este și ea luată în calcul. Mai ales că drona a reușit să evadeze apărarea electronică și să atingă o țintă în mișcare. De asemenea, roiuri de drone ieftine de tip „Molniya”, fabricate din placaj, au fost folosite pentru atacuri asupra infrastructurii energetice. Unele chiar au reușit să își atingă obiectivele datorită conexiunii prin satelit. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, a subliniat că Ucraina trebuie să răspundă rapid acestei noi amenințări. El a confirmat că autoritățile de la Kiev au contactat SpaceX, compania care deține Starlink. „Inamicul își îmbunătățește constant dronele și tactica. Fiecare zi aduce un nou risc”, a declarat Fedorov, menționând că Rusia a lansat peste 6.000 de drone doar în ultima lună. Starlink, razboi și sancțiuni Deși Starlink nu are permisiunea de a opera în Rusia, iar vânzarea sistemului este interzisă prin sancțiuni americane, Moscova a reușit să obțină terminale prin intermediul unor țări terțe. Compania nu a oferit comentarii, dar a afirmat anterior că dezactivează terminalele utilizate de entități sancționate. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) subliniază că utilizarea Starlink pe dronele rusești reprezintă o problemă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea regională. Dacă aceste drone sunt lansate din Rusia sau din teritorii ocupate, o parte a spațiului NATO se află teoretic în raza lor de acțiune, ceea ce ridică noi întrebări cu privire la escaladarea conflictului.
Soldați ruși, uciși pe front purtând costume de camuflaj Pinguin, testate în luptă
Militarii ucraineni susțin că trupele ruse au început să testeze pe front un nou tip de costum de camuflaj pentru operațiuni de iarnă, cunoscut sub numele de „Pinguin”, însă echipamentul s-a dovedit ineficient, scrie Defence Blog. Potrivit Brigăzii 120 Apărare Teritorială a Forțelor Armate ale Ucrainei, cel puțin doi soldați ruși care purtau aceste costume au fost uciși în confruntări recente desfășurate în zone acoperite de zăpadă. Informațiile sunt susținute de imagini video publicate de partea ucraineană, care arată un militar rus deplasându-se pe un câmp deschis, îmbrăcat într-un costum voluminos, alb, cu o formă neobișnuită. Soldatul a fost identificat rapid și lovit cu ajutorul unui sistem ghidat de drone. Potrivit militarilor ucraineni, costumele au fost concepute pentru a reduce vizibilitatea în peisajul de iarnă, însă silueta atipică și mișcarea greoaie au atras atenția în teren deschis. Aceștia spun că, în loc să ofere protecție, echipamentul a scos în evidență soldații, mai ales în zonele de stepă unde astfel de forme nu apar în mod natural. Surse militare ucrainene afirmă că armata rusă testează frecvent echipamente și tactici noi direct pe câmpul de luptă, fără perioade extinse de evaluare. În acest caz, soldații ar fi fost folosiți drept subiecți de testare în condiții reale de război. Costumul „Pinguin” pare destinat operațiunilor pe timp de iarnă și include o carapace exterioară largă, menită să rupă conturul uman. În practică, spun ucrainenii, designul a limitat mobilitatea și a crescut riscul de a fi detectat, mai ales de sistemele moderne de supraveghere aeriană. Apariția imaginilor a generat reacții și pe rețelele sociale, unde utilizatorii au făcut comparații ironice între costumele rusești și un mesaj recent publicat de Casa Albă, în care apare președintele SUA alături de un pinguin.
Rubio afirmă că disputa privind Donețkul este principalul obstacol în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia
„Singurul punct rămas este revendicarea teritorială asupra Donețkului. Se lucrează activ pentru a vedea dacă pozițiile ambelor părți pe această temă pot fi reconciliate”, a declarat Rubio în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, potrivit Politico. „Este încă un obstacol pe care nu l-am depășit. Este încă o diferență, dar cel puțin am reușit să reducem problema la una centrală, care probabil va fi foarte dificilă”, a adăugat Rubio. Donbasul, care include regiunile Donețk și Lugansk, bogate în cărbune, în estul Ucrainei, este din 2014 scena unui conflict armat între armata ucraineană și separatiști susținuți de Rusia. Forțele ruse controlează acum aproximativ 90% din Donbas, conform Reuters. Anexarea Donbasului se numără printre obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, care, în decembrie, a spus că Rusia îl va cuceri „într-un fel sau altul” dacă Ucraina nu îl cedează voluntar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu va renunța la Donbas ca parte a vreunui acord de încetare a focului, deoarece acest lucru i-ar oferi lui Putin o rampă de lansare pentru o invazie viitoare.
CSIS: Rusia înregistrează cele mai mari pierderi militare de după Al Doilea Război Mondial
Potrivit CSIS, aproximativ 325.000 de soldați ruși ar fi fost uciși, iar dimensiunea totală a pierderilor este comparabilă cu populația unui oraș precum Bruxelles. Experții subliniază că acest cost uman este „extraordinar” în raport cu câștigurile teritoriale modeste obținute pe front, mai scrie Euronews. În ciuda sacrificiilor masive, avansul trupelor rusești rămâne extrem de lent. În sectorul Pokrovsk, ritmul mediu de înaintare a fost de doar 70 de metri pe zi. Acesta este mai redus decât în unele dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului XX, precum Bătălia de pe Somme. De la începutul anului 2024, Rusia a reușit să ocupe mai puțin de 1,5% din teritoriul ucrainean, în pofida intensificării ofensivei. Pierderi militare: implicații economice și presiune crescută Raportul arată că războiul exercită o presiune severă asupra economiei rusești, riscând transformarea acesteia într-o putere economică de rang secundar. Sancțiunile, deficitul bugetar și pierderea forței de muncă limitează capacitatea Moscovei de a susține un conflict de durată. Pe de altă parte, autoritățile ucrainene își propun să sporească presiunea militară. Președintele Volodimir Zelenski a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos că pierderile rusești au atins, în decembrie, aproximativ 35.000 de soldați uciși pe lună. Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, a afirmat că aceste date sunt „verificate video”. El a mai indicat că atingerea unui prag de 50.000 de morți pe lună reprezintă un obiectiv strategic pentru Kiev. În timp ce Ucraina estimează că Rusia mobilizează lunar între 40.000 și 43.000 de soldați, ambele state evită publicarea oficială a cifrelor exacte de pierderi militare. Totuși, analiza CSIS sugerează că rezervele umane ale Rusiei se epuizează, efectele resimțindu-se tot mai vizibil pe câmpul de luptă.
Război în Ucraina, ziua 1.434. Atac rusesc în apropiere de Kiev, două persoane au murit
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 28 ianuarie 2026, în a 1.434-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Două persoane și-au pierdut viața și alte patru au fost rănite într-un atac rusesc în apropiere de Kiev, a anunțat administrația militară regională. Atacul a lovit orașul Bilogorodska, la periferia de sud-est a Capitalei, a precizat șeful administrației militare a regiunii Kiev, Mikola Kalașnik. Marți, un val de atacuri aeriene rusești a făcut 12 morți, inclusiv cinci într-un tren de pasageri în apropiere de Harkov (nord-est), și a avariat infrastructura energetică a țării. Rusia efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, afectând în special infrastructura energetică. SUA condiționează garanțiile de securitate Statele Unite au indicat Ucrainei că vor acorda eventuale garanții de securitate numai dacă Kievul acceptă în cadrul unui acord de pace cu Moscova cedarea regiunii Donbas către Rusia, scrie cotidianul Financial Times. Publicația se bazează pe opt surse informate despre negocieri. Washingtonul s-a arătat dispus să ofere mai multe arme pentru forțele ucrainene, pentru întărirea apărării pe timp de pace, dacă acestea se retrag din estul țării, arată FT. Președintele Volodimir Zelenski afirmase duminică, despre garanțiile de securitate americane, că sunt „100% gata”, iar el așteaptă doar să afle locul și data când trebuie semnate. Ucraina dorește confirmarea garanțiilor înainte de orice concesii teritoriale. SUA consideră că ucrainenii trebuie să cedeze regiunea industrială Donbas pentru încheierea păcii și nu fac presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin să renunțe la această pretenție, mai scrie sursa citată. Pe de altă parte, o persoană familiarizată cu poziția SUA a afirmat că Guvernul american „nu încearcă să oblige Ucraina la niciun fel de concesii teritoriale”, iar garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace de către ambele părți. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski condamnă atacul cu drone asupra unui tren de pasageri în regiunea Harkov
Un tren a fost lovit marți de drone rusești în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, atac soldat cu cel puțin patru morți, au anunțat autoritățile ucrainene. În tren se aflau peste 200 de persoane. Patru persoane sunt în continuare date dispărute, iar alte două au fost rănite, potrivit informațiilor oficiale. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul, calificându-l drept „terorism”. „În orice țară, un atac cu drone asupra unui tren civil ar fi considerat în același mod, pur și simplu un act de terorism. Nu ar exista nicio îndoială cu privire la clasificarea acestuia, nici în Europa, nici în America, nici în lumea arabă, nici în China, nici în altă parte. Nu există și nu poate exista nicio justificare militară pentru uciderea civililor într-un vagon de tren”, a scris Zelenski pe platforma X. Today, Russia struck a passenger train in the Kharkiv region with attack drones. In any country, a drone strike on a civilian train would be regarded in the same way – purely as an act of terrorism. There would be no doubt about the classification, neither in Europe, nor in… pic.twitter.com/J7UqQV70QG — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 27, 2026 În ultimele luni, Moscova și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și de transport a Ucrainei, în contextul în care țara se confruntă cu una dintre cele mai dure ierni din ultimii ani. Parchetul regional a anunțat că trenul a fost lovit în apropierea satului Yazykove: o dronă a lovit un vagon, iar alte două au explodat în apropierea trenului. Autoritățile au precizat că trenul circula pe ruta Chop–Barvinkove, din orașul Chop, la granița vestică a Ucrainei, către Barvinkove, în regiunea Harkov.