Atacul rusesc asupra Kievului a lăsat 1.330 de clădiri fără încălzire, afirmă primarul
Peste 1.300 de clădiri de apartamente din Kiev au rămas duminică fără încălzire după atacul cu rachete și drone lansat de Rusia la începutul acestei săptămâni, a declarat primarul Vitalii Klitschko. Rusia a intensificat atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei. Sâmbătă, capitala a fost zguduită de explozii, iar 1,2 milioane de proprietăți din întreaga țară au rămas fără electricitate. Atacul asupra Kievului a coincis cu negocierile dintre delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite de la Abu Dhabi privind opțiuni de încheiere a războiului. „Principalele ținte ale Rusiei în acest moment sunt sectorul nostru energetic, infrastructura critică și clădirile rezidențiale”, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe X. El a precizat că, numai în această săptămână, Rusia a lansat peste 1.700 de drone de atac, mai mult de 1.380 de bombe aeriene ghidate și 69 de rachete asupra țării. „Colaborăm cu toți liderii pentru a consolida Ucraina. Toată lumea trebuie să înțeleagă clar amenințarea venită din partea Rusiei”, a afirmat Volodimir Zelenski, care vizitează duminică Lituania. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a transmis că peste 3.200 de clădiri din Kiev nu aveau încălzire sâmbătă seara, față de 6.000 dimineața. Vitalii Klitschko a adăugat pe Telegram că lucrătorii din sectorul utilităților au restabilit căldura la aproximativ 2.000 de clădiri, rămânând 1.330 fără încălzire.
Cât costă supraviețuirea? Ucraina a plătit 80 de milioane de euro pentru a opri un atac aerian rusesc
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că doar un singur atac, cel din noaptea de 19 spre 20 ianuarie, a costat statul ucrainean aproximativ 80 de milioane de euro, exclusiv pentru rachetele utilizate de sistemele de apărare aeriană. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, citată de agenția Ukrinform. Atacul respectiv este considerat unul dintre cele mai intense din ultima perioadă, fiind lansat cu rachete balistice, rachete de croazieră și sute de drone. Ucraina cheltuie resurse masive pentru a intercepta rachete și drone rusești „Atacul rus de astăzi ne-a costat aproximativ 80 de milioane de euro doar în rachete de apărare aeriană. Imaginați-vă ce înseamnă acest lucru”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina cheltuie enorm pentru apărarea aeriană, în condițiile în care aceste sisteme sunt vitale pentru protejarea civililor. Zelenski a adăugat că obținerea rachetelor necesare este extrem de dificilă, atât din punct de vedere logistic, cât și financiar. „Războiul este un lux foarte costisitor. Pentru noi, înseamnă pierderi uriașe”, a precizat liderul de la Kiev. Ucraina cheltuie milioane de euro într-o singură noapte de atacuri aeriene Potrivit forțelor de apărare aeriană ale Ucrainei, în noaptea de 20 ianuarie au fost interceptate 342 de ținte inamice, un număr record pentru o singură noapte. Printre acestea s-au numărat 14 rachete balistice Iskander-M/S-300, 13 rachete de croazieră Kh-101 și 315 drone lansate de Rusia. Conform Ukrinform, succesul apărării aeriene a fost posibil și datorită faptului că Ucraina primise rachetele necesare cu o zi înainte de atac. Totuși, autoritățile avertizează că Ucraina cheltuie constant resurse critice, iar rezervele sunt greu de refăcut în lipsa unui sprijin internațional continuu. Președintele Zelenski a reiterat apelul către partenerii occidentali pentru livrări constante de sisteme de apărare aeriană și muniție. Potrivit acestuia, fiecare noapte de atacuri aeriene pune o presiune uriașă asupra bugetului și capacității de apărare a țării, însă alternativa ar însemna pierderi mult mai mari de vieți omenești.
Adrian Severin: Rusia de astăzi nu mai este URSS nici din punct de vedere ideologic, nici din punct de vedere militar
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a discutat despre rolul istoric al NATO în Europa și despre schimbarea raportului de forțe după Războiul Rece. Analiza sa se referă și la diferențele dintre Rusia de astăzi și fosta Uniune Sovietică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. NATO, scut împotriva conflictelor europene Severin afirmă că NATO nu a avut doar un rol militar extern, ci și unul intern, esențial pentru Europa Occidentală. Alianța a funcționat ca un mecanism de prevenire a conflictelor dintre statele europene, după două războaie mondiale devastatoare. „NATO a avut și un alt rol foarte important și pozitiv, zic eu, și anume să-i apere pe europeni de ei înșiși, pe vest-europeni de ei înșiși. NATO le-a zis: nu vă mai războiți între voi, v-ați războit între voi, ne-ați adus de două ori aici să luptăm ca să punem în ordine Europa, vă asigurăm noi liniștea și voi faceți bine și cooperați ca să puteți să vă ridicați economic și noi să profităm de pe urma capacității voastre economice. Acesta a fost rolul pozitiv.”, afirmă Adrian Severin. Adrian Severin: „Rusia de astăzi nu mai este Uniunea Sovietică” Invitatul susține că situația geopolitică s-a schimbat fundamental după încheierea Războiului Rece. El este de acord cu ideea că Rusia actuală nu mai poate fi comparată cu Uniunea Sovietică. Diferențele sunt majore, atât din punct de vedere ideologic, cât și militar. „Rusia de astăzi nu mai este Uniunea Sovietică din două motive. Nu este Uniunea Sovietică nici din punct de vedere ideologic, dar nici din punct de vedere al puterii militare. Gândiți-vă că granița pe care astăzi o are Rusia, granița vestică, este aproximativ granița de la Brest-Litovsk, granița de la pacea pe care a încheiat-o Lenin cu Germania. Deci, practic, asta arată slăbiciunea ei și teritorială, și din alte puncte de vedere și, din ce știu eu, pot să vă spun că rușii nu se mai gândesc și nici posibilități n-au să devină o superputere globală.”, spune Severin.
Nou val de atacuri rusești în cursul nopții: Cele mai mari două orașe din Ucraina, vizate
Cele mai mari două orașe ale Ucrainei au fost atacate de Rusia în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. În Kiev, patru persoane au fost rănite, potrivit The Kyiv Independent. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că persoanele rănite se află în stare gravă. El a spus că au avut loc atacuri în două districte de pe ambele maluri ale râului Dnipro, relatează Reuters. „Kievul este supus unui atac masiv al inamicului”, a scris Klitschko pe Telegram. Forțele aeriene ucrainene au declarat că atât drone, cât și rachete au fost utilizate în atacul asupra capitalei. De asemenea, și orașul Harkov a fost ținta atacurilor rusești în noaptea de vineri spre sâmbătă. Primarul Ihor Terekhov a declarat că dronele rusești au atacat mai multe cartiere, rănind 11 persoane. Massive Russian attack on Kharkiv tonight – about 25 explosions over two hours shook the city. A hospital, a maternity home and a dorm for refugees damaged by the attack. At least 11 people injured. Russian attacks on civilians are relentless. pic.twitter.com/S3LqKZo7C7 — Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2026 Într-o postare pe Telegram, el a scris că dronele au lovit un cămin pentru persoane strămutate, un spital și o maternitate. Aceste atacuri au loc la câteva ore după ce prima zi de discuții trilaterale Rusia-SUA-Ucraina s-a încheiat la Abu Dhabi. Discuțiile dintre cele trei delegații vor continua sâmbătă.
Zelenski, după prima zi de negocieri SUA-Ucraina-Rusia: Este încă prea devreme pentru a trage concluzii
La Abu Dhabi au început, astăzi, negocierile între Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului care a început în februarie 2022. Într-o postare pe X, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o scurtă declarație, în contextul în care prima zi de discuții s-a încheiat. „Echipa diplomatică ucraineană raportează aproape în fiecare oră din Emiratele Arabe Unite, unde astăzi a avut loc o discuție între delegațiile ucraineană, americană și rusă. Se discută parametrii pentru încheierea războiului. Până acum, echipa noastră ar trebui să fi primit deja cel puțin câteva răspunsuri din partea Rusiei. Cheia este că Rusia trebuie să fie pregătită să pună capăt războiului pe care l-a început. Poziția Ucrainei este clară. Am definit cadrul de dialog pentru delegația noastră”, a scris Volodimir Zelenski pe X. Ukrainian diplomatic team reports almost every hour from the UAE, where a conversation took place today involving the Ukrainian, American, and Russian delegations. They are discussing the parameters for ending the war. By now, our team should already have at least some answers… pic.twitter.com/U1IsDfWWiZ — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 23, 2026 După rapoartele primite privind conținutul discuțiilor, liderul de la Kiev a subliniat că negocierile vor continua și sâmbătă și că, momentan, este prematur să fie trase concluzii. „În ceea ce privește conținutul discuțiilor de astăzi, este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Vom vedea cum se va desfășura conversația mâine și ce rezultate va produce. Este necesar ca nu numai Ucraina să aibă dorința de a pune capăt războiului și de a obține securitate deplină, ci și ca o dorință similară să apară într-un fel și în Rusia”, a mai explicat președintele ucrainean. Pe de altă parte, un oficial al Casei Albe a declarat pentru The Kyiv Independent că runda de negocieri de vineri a fost „productivă”, adăugând că discuțiile vor continua și a doua zi. Joi, Zelenski a spus că problema privind teritoriul din estul țării rămâne, în continuare, nerezolvată. Rusia insistă ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, ocupate parțial, însă această cerere a fost respinsă de Kiev în repetate rânduri. Negocierile care se desfășoară vineri și sâmbătă devin primele negocieri în format trilateral petrecute încă de la începutul Invaziei din Ucraina, în 2022.
Arma secretă a ucrainenilor pentru a rezista pe gerul năprasnic din case provocat de atacurile Rusiei. Nu alcoolul este soluția
Există convingerea falsă, în opinia medicilor specialiști, că alcoolul este aur pe vreme de ger. Nimic mai neadevărat, zic ei, argumentând că tăria este o soluție de moment, care poate face mai mult rău, în anumite situații. O altă băutură este indicată pentru momente critice create de gerul năprasnic. În urma atacurilor asupra infrastructurii energetice, mii de locuințe din Ucraina, inclusiv în Kiev, au rămas fără electricitate și încălzire. În multe apartamente, temperatura a scăzut la doar 10–12 grade Celsius, iar locuitorii caută soluții pentru a se încălzi, preia Adevărul. Ceaiul cu miere, lămâie sau ghimbir face miracole pe ger Medicii avertizează că alcoolul nu ajută prea multpe ger. Dimpotrivă, băuturile alcoolice dilată vasele de sânge și creează o senzație temporară de căldură, dar pierderea reală de căldură a corpului crește semnificativ. Potrivit nutriționiștilor, cea mai eficientă băutură în aceste condiții este ceaiul fierbinte cu ghimbir, care stimulează procesul natural prin care organismul produce căldură, scrie dialog. Adăugarea de miere sau lămâie poate spori efectul și ajută la reducerea oboselii. Experții recomandă și alte băuturi calde, precum apa cu miere, ceaiul cu scorțișoară, supa fierbinte de pui sau apa fierbinte băută în înghițituri mici. În schimb, trebuie evitat consumul excesiv de cafea, care poate favoriza deshidratarea. Autoritățile din Ucraina continuă lucrările de restaurare a electricității și încălzirii, însă aceste soluții simple pot ajuta locuitorii să facă față temperaturilor scăzute și să își mențină sănătatea. Recomandarea autorului: Ce se întâmplă cu organismul tău dacă consumi zilnic CEAI de plante. Cele patru ceaiuri cu efect revitalizant
Un singur atac rusesc a costat Ucraina 80 de milioane de euro în rachete antiaeriene
Ucraina a cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro pentru rachete de apărare antiaeriană în urma unui atac rusesc masiv, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu jurnaliștii, în care liderul de la Kiev a subliniat costurile tot mai mari ale apărării împotriva atacurilor cu rachete și drone. Conform Kyiv Post Zelenski a precizat că suma reflectă exclusiv costul interceptorilor folosiți pentru a respinge atacul, inclusiv rachete destinate neutralizării amenințărilor balistice. Potrivit acestuia, Rusia a crescut semnificativ numărul de rachete folosite în fiecare atac, în special rachete balistice, chiar dacă stocurile Ucrainei nu au scăzut în acest moment. Președintele ucrainean a atras atenția că Rusia continuă să obțină componente esențiale pentru producția de armament prin intermediul unor state terțe și al firmelor private. În opinia sa, limitarea accesului Moscovei la aceste componente ar trebui să devină o prioritate, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Zelenski a afirmat că singurul sistem eficient împotriva rachetelor balistice rămâne sistemul american Patriot, echipat cu interceptori PAC-3, și a subliniat importanța sprijinului continuu din partea partenerilor occidentali, în special a Statelor Unite. El a menționat și rolul programului european prin care sunt achiziționate rachete americane pentru Ucraina, considerând esențială coordonarea dintre Europa și SUA. Liderul ucrainean a avertizat că eventuale tensiuni între Statele Unite și aliații europeni ar putea afecta livrările viitoare de sisteme de apărare, cu impact direct asupra siguranței populației civile. Totodată, a recunoscut că menținerea apărării aeriene presupune costuri ridicate și dificultăți logistice majore.
Imagini incredibile din Rusia: 50 de alergători au participat la un ultramaraton la -41 de grade, în cel mai rece oraș de pe Pământ
Un ultramaraton desfășurat la temperaturi extreme a atras atenția la nivel mondial, după ce CNN a publicat imagini spectaculoase din Oimiakon, Rusia, una dintre cele mai reci zone de pe planetă. Cunoscut drept „Polul Frigului”, orășelul a fost din nou gazda uneia dintre cele mai dure competiții de anduranță. Cincizeci de alergători au luat startul în zorii zilei, din orașul Tomtor, pe traseul care leagă localitatea de Oimiakon. La minus 41 de grade Celsius, participanții s-au confruntat cu frig extrem, respirație îngreunată și corpuri acoperite de gheață. În ciuda condițiilor severe, câștigătorul competiției a reușit să termine cursa de 50 de kilometri în doar 3 ore și 28 de minute. Oimiakon este un orășel izolat din Siberia și este considerat pe scară largă cel mai rece loc locuit permanent de pe Pământ, unde temperaturile pot scădea extrem de jos, la peste -60°C. AUTORUL RECOMANDĂ: Alertă de ger extrem la Moscova: temperaturile scad la -36°C și doboară recorduri istorice Imagini apocaliptice în Rusia. Ninsori istorice au îngropat blocuri, au paralizat orașe, mașini și drumuri. Oamenii sapă prin zăpadă ca să se poată deplasa. Stare de urgență în Kamceatka, sunt și morți
Rusia, chemată în instanță în SUA pentru datorii din vremea țarilor. Activele blocate sunt miza, spun rușii
Procesul, intentat în Statele Unite de compania Noble Capital RSD, este criticat dur de oficialii ruși. Fondul privat american solicită plata a 225,8 miliarde de dolari pentru ceea ce numește „datorii țariste”. Vicepreședintele Senatului rus, Konstantin Kosaçiov, a declarat vineri că Rusia consideră acțiunea drept o formă de „agresiune juridică” coordonată de adversarii săi. Sabotează pacea propusă de Trump, spun rușii Fondul american susține că deține obligațiuni suverane emise de Imperiul Rus la începutul secolului XX, pentru investitori din SUA, și că Federația Rusă ar trebui să le achite. Printre pârâți se află și Ministerul rus al Finanțelor, Banca Centrală a Rusiei și Fondul Național de Bunăstare, principalul fond suveran al statului rus. Potrivit oficialului rus, acțiunea ar putea avea legătură și cu politica internă din SUA. „Nu exclud posibilitatea ca acestea să fie elemente ale luptei politice interne din Statele Unite, care mizează pe prelungirea conflictului din Ucraina și pe subminarea inițiativelor de pace ale actualei administrații conduse de Donald Trump. Acesta pare a fi un obiectiv strategic”, a spus Kosaçiov. Kosaçiov: Activele rusești, miza procesului Acesta consideră că scopul imediat al procesului ar fi să creeze incertitudine juridică în jurul activelor rusești. „Se încearcă generarea unor riscuri legale pentru activele suverane ale Rusiei, pentru a influența pozițiile de negociere privind Ucraina”, a explicat senatorul rus. Kosaçiov a atras atenția că procesul face trimitere directă la regimul de sancțiuni impus Rusiei și la activele sale blocate în Statele Unite. Potrivit acestuia, fondul american sugerează folosirea acestor active pentru achitarea presupusei datorii. „Reclamantul afirmă în acțiune că datoria ar putea fi achitată din activele Rusiei blocate în SUA din cauza sancțiunilor”, a precizat oficialul rus.
Polonia cere despăgubiri Rusiei pentru crimele și distrugerile din perioada URSS
O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state. Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete. Polonia cere despăgubiri Rusiei după demersuri similare față de Germania Inițiativa vine la câțiva ani după ce Varșovia a cerut Germaniei despăgubiri pentru distrugerile din al Doilea Război Mondial, prezentând în 2022 o evaluare de aproximativ 1,4 trilioane de euro. Acea campanie, susținută de actualul președinte Karol Nawrocki, a tensionat relațiile polono-germane și a readus în prim-plan tema responsabilității istorice. Institutul Pierderilor de Război intră în acțiune Directorul Institutului Pierderilor de Război, Bartosz Gondek, a precizat că cercetările vizează daunele suferite „ca urmare a agresiunii URSS din septembrie 1939, a ocupării provinciilor estice și a consecințelor economice și sociale ale dominației sovietice”. Opt cercetători lucrează în prezent la acest proiect, însă finalizarea raportului este estimată a dura mai mulți ani. Gondek a avertizat că documentarea este dificilă, întrucât o mare parte din arhive au fost distruse, falsificate sau ascunse, iar accesul la arhivele din Rusia este limitat. Materialele din Belarus și Ucraina sunt, de asemenea, greu de obținut. Uniunea Sovietică a invadat estul Poloniei la 17 septembrie 1939, la două săptămâni după atacul Germaniei naziste. După război, Polonia a intrat sub influența Moscovei și a pierdut teritorii istorice cunoscute sub numele de Kresy, aflate astăzi în Lituania, Ucraina și Belarus. Guvernul polonez susține că nu a renunțat niciodată oficial la dreptul său la despăgubiri și că nici URSS, nici Federația Rusă nu au rezolvat această chestiune. Demersul riscă să adâncească ruptura diplomatică dintre Varșovia și Moscova, deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de acuzațiile privind atacuri hibride asupra Poloniei. Deși autoritățile poloneze nu intenționează să numească un trimis special pentru acest dosar, mesajul transmis este clar: responsabilitatea istorică trebuie asumată. „A sosit momentul să fie abordată această parte a istoriei Poloniei, neglijată mult timp”, a declarat Gondek, avertizând că nu doar Germania, ci și moștenitorii politici ai URSS trebuie să răspundă pentru trecut.