Declarație controversată făcută de Viktor Orban privind războiul din Ucraina: Nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine
Vineri, premierul ungar Viktor Orbán a pus sub semnul întrebării cine a început războiul dintre Rusia și Ucraina, lansând totodată critici la adresa liderilor occidentali pentru sprijinul acordat Kievului. Premierul ungar susține că liderii UE își justifică sprijinul prezentând Ucraina ca o țară mică care a fost atacată. „Desigur, nu este chiar atât de mică”, a spus Orbán, referindu-se la Ucraina. „Și nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine. În orice caz, este o țară care a fost supusă violenței”, a fost declarația făcută de Orban, vineri. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orbán, postând pe rețelele de socializare: „La fel de „neclar” cum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”, notează POLITICO. Afirmațiile lui Viktor Orban au avut loc în aceeași zi în care Vladimir Putin a ținut conferința anuală de presă în care a apărat scopul „operațiunii militare speciale” – sintagmă folosită de Kremlin care denumește războiul din Ucraina. „Nu ne considerăm responsabili pentru moartea oamenilor, deoarece nu noi am început războiul”, a spus Putin vineri. Ungaria, Slovacia și Cehia au decis să nu participe la programul de finanțare a Kievului, în valoare de 90 de miliarde de euro, consolidându-și alianța sceptică față de Ucraina și dând o nouă lovitură unității UE.
WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la importul de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la gazul rusesc până la sfârșitul lui 2027. Proiectul de lege corespunzător a fost adoptat cu 500 de voturi „pentru”, 120 „împotrivă” și 32 de abțineri în Parlamentul European. Acum, documentul trebuie să fie aprobat oficial de Consiliul UE. Noua lege adoptată miercuri va întări securitatea energetică a UE. Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc va fi interzis în UE odată ce legislația va intra în vigoare la începutul anului 2026. Importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate treptat până la 30 septembrie 2027. Noua lege stabilește, de asemenea, sancțiuni care trebuie aplicate de statele membre împotriva operatorilor care o încalcă. Pe durata negocierilor cu președinția daneză a Consiliului, deputații europeni au insistat pentru interzicerea tuturor importurilor de petrol rusesc și au obținut un angajament din partea Comisiei Europene de a prezenta legislația în acest sens la începutul anului 2026, astfel încât o interdicție eficientă să poată intra în vigoare cât mai curând posibil și nu mai târziu de sfârșitul anului 2027. Deputații europeni au insistat, de asemenea, pentru condiții mai stricte în care poate avea loc o suspendare temporară a interdicției de import, în situații de urgență legate de securitatea energetică a UE. „Este un moment istoric. UE face un pas uriaș către o nouă eră, fără gazul și petrolul rusesc. Rusia nu mai poate folosi niciodată exporturile de combustibili fosili ca „armă” împotriva Europei. Prioritățile noastre cheie au fost accelerarea cât mai mult posibil a calendarului de interzicere a gazelor rusești prin conducte, interzicerea contractelor de gaz natural lichefiat pe termen lung cu un an mai devreme decât era prevăzut și prevenirea eludării acestor noi reguli. Acum, trebuie să acționăm fără întârziere pentru a pune în aplicare acest acord și să ne îndreptăm atenția către importurile de petrol, unde vom ține Comisia Europeană să își respecte angajamentul de a face o propunere la începutul anului 2026”, a declarat deputatul european principal al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda). „Votul de astăzi transmite un mesaj clar și puternic: Europa nu va mai fi niciodată dependentă de gazul rusesc. Aceasta este o realizare majoră pentru UE și un punct de cotitură istoric în politica energetică europeană. Am consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene prin introducerea unui mijloc către interzicerea petrolului și a produselor aferente, prin încheierea contractelor pe termen lung mai devreme decât se propusese inițial și prin asigurarea unor sancțiuni pentru nerespectare”, a declarat Inese Vaidere (PPE, Letonia), eurodeputatul principal al Comisiei pentru Comerț Internațional. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Europa „divorțează” energetic de Moscova. The Insider: „Rusia mai are o PROBLEMĂ, Turcia reprezintă cea mai mare parte a profiturilor Gazprom din operațiunile europene. Acest lucru nu va dura”
Ucraina avertizează asupra unei catastrofe pentru fiecare european dacă planul privind activele rusești eșuează
Ucraina a avertizat că lipsa unui sprijin financiar stabil, bazat pe activele rusești înghețate, poate produce efecte grave nu doar asupra războiului actual, ci și asupra viitorului Europei. Oficialii de la Kiev spun că o decizie negativă ar depăși granițele conflictului și ar slăbi poziția Uniunii Europene pe termen lung. „Eșecul de a lua o decizie mâine ar fi o catastrofă pentru fiecare european”, a declarat Iryna Mudra, șefa adjunctă a biroului președintelui Volodimir Zelenski, miercuri. Potrivit Kyiv Independent, liderii europeni urmează să se întâlnească la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie, pentru a hotărî soarta așa-numitului „împrumut pentru reparații”. Planul prevede acordarea către Ucraina a unei sume de până la 210 miliarde de euro, fonduri care ar proveni din rezervele înghețate ale băncii centrale a Rusiei. „Dacă activele rusești imobilizate rămân intangibile în ciuda unui mecanism juridic și financiar clar, lecția va fi că solidaritatea europeană se termină acolo unde începe frica de acțiune, chiar și în autoapărare”, a afirmat Iryna Mudra. „Acest precedent nu va rămâne limitat la Ucraina.” Autoritățile de la Kiev spun că situația financiară a țării este foarte gravă. Fără sprijin suplimentar, Ucraina riscă să rămână fără fonduri până în primăvara anului 2026. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional și ale Uniunii Europene, Ucraina are nevoie de 135 de miliarde de euro în anii 2026 și 2027 pentru susținerea armatei și funcționarea statului. În contextul reducerii sprijinului american, activele rusești înghețate au devenit esențiale pentru finanțarea Ucrainei și pentru demonstrarea influenței strategice a Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai multe state membre rămân rezervate față de acest plan. „Este vorba despre ceva mult dincolo de Ucraina. Este vorba despre agenția Europei și despre cum ne vedem pe noi înșine în viitor”, a spus Mudra. „Împrumutul pentru reparații este, prin urmare, un caz de testare pentru viitorul Europei și va arăta dacă aceasta poate acționa ca o uniune strategică atunci când se confruntă cu agresiunea și dacă Europa este capabilă să aibă grijă de propria securitate și destin.”, a mai spus aceasta. Declarațiile sale corespund cu poziția cancelarului german Friedrich Merz, care a spus luni, într-o conferință de presă alături de Zelenski, că în lipsa acestui împrumut „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult”. Reprezentanții Uniunii au purtat discuții zilnice la Bruxelles în această săptămână, în încercarea de a rezolva ultimele obiecții înainte de reuniunea liderilor. Belgia, statul care găzduiește Euroclear, instituția care administrează cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, și-a exprimat de multe ori opoziția, invocând riscuri juridice și financiare. Italia, Bulgaria, Malta și Belgia au formulat pe 12 decembrie rezerve suplimentare și au cerut soluții alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. O variantă propusă de Comisia Europeană, un împrumut comun al Uniunii, ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puțin probabil, în condițiile opoziției Slovaciei și Ungariei.
Bombardiere strategice ruse TU-22M3 au patrulat deasupra Mării Negre, escortate de avioane de vânătoare
Operațiunea se înscrie în seria de misiuni regulate desfășurate de aviația strategică a Federației Ruse în proximitatea spațiilor aeriene sensibile. Potrivit autorităților de la Moscova, bombardierele strategice ruse TU-22M3 au fost escortate timp de peste cinci ore de avioane de vânătoare Sukhoi SU-35 și Sukhoi SU-27, pe întreaga durată a misiunii. Ministerul rus al Apărării a subliniat că zborul s-a desfășurat cu respectarea strictă a normelor internaționale privind utilizarea spațiului aerian, menționând că aeronavele nu au încălcat granițele niciunui stat. Zborul de deasupra Mării Negre nu reprezintă un incident izolat. În lunile octombrie și noiembrie, bombardiere strategice ruse TU-22M3 au efectuat misiuni similare de patrulare deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. Aviația strategică rusă, care include și aeronavele Tupolev TU-160 și Tupolev TU-95MS, desfășoară în mod constant astfel de misiuni în zone precum Arctica, Atlanticul de Nord, Oceanul Pacific, Marea Baltică și Marea Neagră. Bombardiere strategice ruse TU-22M3 în contextul războiului din Ucraina Ministerul rus al Apărării a precizat că aceste zboruri de patrulare nu au fost suspendate în contextul războiului din Ucraina. În august anul trecut, bombardiere strategice ruse TU-22M3 au executat o misiune deasupra apelor neutre ale Mării Barenț, în apropierea Alaskăi, iar la finalul lunii septembrie au avut loc patrule similare deasupra mărilor Bering și Ohotsk. Bombardiere strategice ruse TU-22M3 și atacurile cu drone ucrainene La începutul lunii iunie, Ucraina a desfășurat o operațiune de amploare, atacând cu drone mai multe aerodromuri ruse situate la mii de kilometri de granița ucraineană. Potrivit unui bilanț american, până la 20 de aeronave de bombardament, inclusiv TU-95 și TU-22, au fost lovite, dintre care aproximativ zece ar fi fost distruse. Cu toate acestea, oficialii americani susțin că impactul asupra capacității aviației strategice ruse a fost limitat, reducerea fiind estimată la circa 10%, fără a afecta aeronavele TU-160, considerate cele mai moderne din flota rusă.
Zelenski spune că Ucraina și SUA ar putea avea noi discuții de pace în acest weekend
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina și Statele Unite ar putea avea o nouă rundă de discuții despre pace chiar în acest weekend, pe teritoriul american. Declarația vine după consultările Statelor Unite cu Rusia și după mai multe întâlniri care au avut loc la Berlin. Zelenski a transmis jurnaliștilor, în timpul unui zbor din Germania, că echipele din cele două țări pregătesc documentele pentru următoarea etapă a negocierilor, scrie Kyiv Post. „Astăzi sau mâine vom finaliza documentele. Apoi, echipa americană va organiza consultări cu rușii. După aceea, negociatorii se vor întâlni cu președintele SUA, iar apoi echipele noastre se vor reuni în Statele Unite. S-ar putea întâmpla chiar și în acest weekend”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a precizat că rezultatele acestor discuții vor stabili pașii următori, plus posibilitatea unei întâlniri între conducerea Ucrainei și cea a Statelor Unite. Discuțiile de la Berlin capătă avânt Înainte de această afirmație au fost negocierile desfășurate la Berlin, între 14-15 decembrie. La aceste întâlniri au participat reprezentanți ai Ucrainei, ai Statelor Unite și ai mai multor state europene, în cadrul unei inițiative de pace sprijinite de Washington. Volodimir Zelenski s-a aflat la masa discuțiilor alături de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american. Reprezentanții americani au transmis că negocierile au condus la o serie de progrese. Ei au vorbit despre existența unui acord, care include garanții de securitate, reconstrucție economică și o reducere a diferențelor de poziție legate de teritorii. În cadrul unei conferințe de presă, oficiali din delegația americană au spus că au avut peste opt ore de discuții cu Zelenski și întâlniri cu lideri europeni din Germania, Marea Britanie și Franța. Unul dintre oficiali a descris atmosfera negocierilor drept „foarte, foarte pozitive în aproape toate aspectele”. Cel mai important pas înainte a vizat un pachet de securitate amplu pentru Ucraina, prezentat drept cel mai solid de până acum. „Acesta este cel mai robust set de protocoale de securitate pe care l-au văzut vreodată”, a declarat un oficial, numindu-l „un pachet foarte, foarte puternic”. Potrivit oficialilor americani, aceste garanții au un caracter „asemănător Articolului 5”, dar includ elemente suplimentare, precum mecanisme de monitorizare militară, verificare, descurajare și gestionare a riscurilor. Un alt reprezentant a descris cadrul propus drept „standardul de platină pentru ceea ce poate fi oferit”. Trump semnalează progrese Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că încheierea războiului din Ucraina este „mai aproape acum decât am fost vreodată”. El a făcut declarația în Biroul Oval, după un apel telefonic cu liderii europeni reuniți la Berlin. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, ei vor să-l pună și ei capăt”, a declarat Donald Trump. Președintele a mai spus că a discutat „recent” cu președintele rus Vladimir Putin și că, în prezent, „Rusia vrea să-l pună capăt”. „Problema este că toți vor să-l pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că asta funcționează.”, a continuat președintele SUA. În paralel cu aceste subiecte, Uniunea Europeană și liderii a zece state europene au publicat luni o declarație comună. Documentul susține oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina și sprijin pentru Volodimir Zelenski. Declarația a fost semnată de Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit, iar textul rămâne deschis și pentru alte state. Documentul european enumeră mai multe angajamente. Printre acestea se află sprijinul militar, menit să ajute Ucraina să își mențină o armată de aproximativ 800.000 de militari. Mai mult, se prevede crearea unei forțe multinaționale conduse de state europene, cu rol de sprijin pentru armata ucraineană și de protecție a spațiului aerian și a zonelor maritime. Declarația mai include un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, coordonat de Statele Unite, cu participare internațională, și măsuri cu caracter juridic obligatoriu pentru orice viitor atac armat asupra Ucrainei. Alte puncte vizează investițiile în reconstrucția țării, inclusiv despăgubiri din partea Rusiei pentru distrugerile provocate de război, și susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.
Finlanda avertizează că Rusia va muta forțele militare către flancul estic al NATO dacă se ajunge la un acord privind Ucraina
Rusia își va disloca forțele militare către flancul estic al NATO în cazul în care se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, Petteri Orpo, care vrea ca Uniunea Europeană să aloce mai multe fonduri pentru apărare statelor aflate în prima linie. Summit al flancului estic, organizat la Helsinki Orpo va găzdui marți, la Helsinki, primul summit al flancului estic, la care participă opt țări care au graniță terestră sau maritimă cu Rusia și Belarus. Întâlnirea îi reunește pe liderii din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Bulgaria și România. Aceștia vor da startul demersurilor privind dezvoltarea unor capabilități de apărare pentru care vor solicita finanțare din partea Uniunii Europene. Președintele României, Nicușor Dan, participă la acest summit. Petteri Orpo a îndemnat restul Uniunii Europene să dea dovadă de solidaritate față de țările de pe flancul estic, care își cresc semnificativ cheltuielile pentru apărare. „Rusia va rămâne o amenințare” „Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare aproape de granița noastră și de granița baltică. Este clar că avem nevoie de sprijin financiar”, a declarat Orpo pentru Financial Times. Orpo a spus că este esențial ca Europa să fie pregătită să se apere pe măsură ce Statele Unite încep să se retragă treptat de pe continent. „Știm că SUA își vor reduce sprijinul și implicarea în apărarea Europei, deoarece au multe alte preocupări de securitate”. El a precizat că statele de pe flancul estic sunt interesate nu doar de cele 1,5 miliarde de euro neutilizate din fonduri europene pentru proiecte militare, ci și de o mare parte din cele aproximativ 130 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le aloce apărării în următorul cadru bugetar.
Vladimir Putin e disperat pentru că pierde sportiv după sportiv. Încă o jucătoare de tenis a renunțat la cetățenia rusă
Tot mai mulți sportivi ruși renunță la cetățenie, spre disperarea lui Vladimir Putin. Cel mai recent caz este al unei celebre jucătoare de tenis. De la începutul conflictului militar din Ucraina, mai multe jucătoare de tenis din Rusia au renunțat la cetățenie. În vârstă de 22 de ani, Polina Kudermetova va reprezenta Uzbekistan. O celebră jucătoare de tenis din Rusia a renunțat la cetățenie și va reprezenta altă țară, spre disperarea lui Vladimir Putin Polina Kudermetova s-a alăturat unei liste tot mai mari de jucătoare născute în Rusia, care au ales să reprezinte diferite țări în urma conflictului armat din Ucraina. Conform profilului WTA al sportivei în vârstă de 22 de ani, ea și-a schimbat cetățenia și va reprezenta Uzbekistan. În ultimii ani, de când Rusia s-a confruntat cu o interdicție din cauza războiului din Ucraina, tenisul din această țară s-a lovit de provocări legate de finanțare, turnee interne limitate și mai puține oportunități de dezvoltare. În același timp, mai multe națiuni și-au consolidat investițiile în acest tenis. Federații cum este cea din Uzbekistan s-au concentrat pe sprijinirea jucătoarelor și oferirea de căi mai clare către competițiile internaționale. Polina a câștigat, de-a lungul timpului, 9 turnee de catergorie ITF. Aflată, în prezent, pe locul 90 în clasamentul WTA, ea a ocupat cea mai bună poziție la jumătatea lunii aprilie, când s-a aflat pe 54. Câștigurile din tenis se ridică la suma de 1,2 milioane de dolari. Kasatkina a renunțat la cetățenia rusă după ce a criticat public conflictul armat din Rusia și a dezvăluit că este lesbiană Chiar înainte de decizia Polinei Kudermetova, Maria Timofeeva și Kamilla Rakhimova au făcut și ele o mișcare similară. La începutul anului 2025, Daria Kasatkina, care și-a exprimat vehement împotriva războiului Rusia-Ucraina, a primit naționalitatea australiană. În plus, Anastasia Potapova va reprezenta Austria din 2026, potrivit Sports Keeda. Sora Polinei, Veronika, reprezintă, în continuare Rusia. Palmaresul ei este ceva mai bogat, în special la dublu. În această probă a câștigat 10 turnee, inclusiv unul de Mare Șlem, chiar în acest an. Desemnate a opta pereche favorită la câștigarea trofeului, ea și belgianca Elise Mertens le-au învins în ultimul act la Wimbledon pe Su-Wei Hsieh și Jelena Ostapenko (Taipei, Lituania; cs 4) cu 3-6, 6-2, 6-4. În prezent, Veronika este pe locul 6 la dublu, după ce acum 3 ani și jumătate era a doua în lume. În ceea ce o privește pe Kasatkina, aceasta a fost una dintre puținele jucătoare din Rusia care au criticat public conflictul armat din Ucraina. Din acest motiv a primit oprobiul compatrioților ei. Iar totul s-a amplificat în momentul în care a dezvăluit că este lesbiană. După ce a primit cetățenia australiană, nu a avut rețineri să se afișeze cu iubita ei, Natalia Zabiiako, op practicantă a patinajului artistic.
Pacea nu este departe, afirmă Erdogan la întoarcerea de la întâlnirea cu Putin
„Pacea nu este departe, vedem asta”, a declarat Erdogan reporterilor la întoarcerea din Turkmenistan. Aici s-a întâlnit cu Putin pentru a evalua „eforturile cuprinzătoare de pace menite să pună capăt războiului”, transmite Reuters. Erdogan propune armistițiu limitat Erdogan i-a spus vineri lui Putin că un armistițiu limitat în război, axat în special pe obiectivele energetice și porturi, ar putea fi benefic. „Marea Neagră nu ar trebui să fie văzută ca un câmp de luptă. O astfel de situație ar dăuna doar Rusiei și Ucrainei”, a declarat Erdogan în comentariile publicate sâmbătă de biroul său. „Toată lumea are nevoie de navigație sigură” „Toată lumea are nevoie de navigație sigură în Marea Neagră. Acest lucru trebuie asigurat”, a subliniat președintele turc. Turcia și-a reiterat disponibilitatea de a sprijini eforturile de pace, potrivit unui comunicat emis vineri de biroul lui Erdogan. Planuri de discuții cu Trump „După această întâlnire cu Putin, sperăm să avem ocazia să discutăm planul de pace și cu președintele american Trump”, a declarat Erdogan. Președintele turc speră să medieze între Rusia și Ucraina cu sprijinul administrației Trump. Rusia a atacat porturi și nave turcești Între timp, Rusia a atacat două porturi ucrainene, avariind trei nave turcești, inclusiv o navă care transporta provizii alimentare, au declarat oficiali ucraineni și un proprietar de nave. Atacul a avut loc la câteva zile după ce Moscova a amenințat că va izola Ucraina de mare.
Germania acuză Rusia de atacuri cibernetice asupra traficului aerian și de ingerință în alegeri
„Putem atribui acum în mod clar atacul cibernetic împotriva autorității germane pentru siguranța aviației, din august 2024, grupului de hackeri APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe. Potrivit autorităților germane, datele obținute de serviciile de informații indică faptul că atacul cibernetic din august 2024 poate fi atribuit serviciului de informații militare al Rusiei (GRU), care ar fi acționat prin intermediul grupului de hackeri APT28. „În al doilea rând, putem afirma fără echivoc că Rusia, prin campania Storm 1516, a încercat să influențeze și să destabilizeze cele mai recente alegeri federale”, a adăugat acesta, într-o conferință de presă, conform The Moscow Times. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a mai spus că Germania „va lua o serie de contramăsuri pentru a face Rusia să plătească un preț pentru acțiunile sale hibride, în strânsă coordonare cu partenerii noștri europeni”. Berlinul va susține „noi sancțiuni individuale împotriva actorilor implicați în acțiuni hibride, la nivel european”, a precizat el, fără a oferi detalii suplimentare. Guvernele din întreaga Europă se află în stare de alertă ridicată în legătură cu presupuse activități rusești de spionaj, supraveghere cu drone și sabotaj, precum și cu atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Germania este, de la lansarea invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022, al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei și a acuzat în mod repetat Moscova de „atacuri hibride”.