Imagini incredibile din Rusia: 50 de alergători au participat la un ultramaraton la -41 de grade, în cel mai rece oraș de pe Pământ
Un ultramaraton desfășurat la temperaturi extreme a atras atenția la nivel mondial, după ce CNN a publicat imagini spectaculoase din Oimiakon, Rusia, una dintre cele mai reci zone de pe planetă. Cunoscut drept „Polul Frigului”, orășelul a fost din nou gazda uneia dintre cele mai dure competiții de anduranță. Cincizeci de alergători au luat startul în zorii zilei, din orașul Tomtor, pe traseul care leagă localitatea de Oimiakon. La minus 41 de grade Celsius, participanții s-au confruntat cu frig extrem, respirație îngreunată și corpuri acoperite de gheață. În ciuda condițiilor severe, câștigătorul competiției a reușit să termine cursa de 50 de kilometri în doar 3 ore și 28 de minute. Oimiakon este un orășel izolat din Siberia și este considerat pe scară largă cel mai rece loc locuit permanent de pe Pământ, unde temperaturile pot scădea extrem de jos, la peste -60°C. AUTORUL RECOMANDĂ: Alertă de ger extrem la Moscova: temperaturile scad la -36°C și doboară recorduri istorice Imagini apocaliptice în Rusia. Ninsori istorice au îngropat blocuri, au paralizat orașe, mașini și drumuri. Oamenii sapă prin zăpadă ca să se poată deplasa. Stare de urgență în Kamceatka, sunt și morți
Rusia, chemată în instanță în SUA pentru datorii din vremea țarilor. Activele blocate sunt miza, spun rușii
Procesul, intentat în Statele Unite de compania Noble Capital RSD, este criticat dur de oficialii ruși. Fondul privat american solicită plata a 225,8 miliarde de dolari pentru ceea ce numește „datorii țariste”. Vicepreședintele Senatului rus, Konstantin Kosaçiov, a declarat vineri că Rusia consideră acțiunea drept o formă de „agresiune juridică” coordonată de adversarii săi. Sabotează pacea propusă de Trump, spun rușii Fondul american susține că deține obligațiuni suverane emise de Imperiul Rus la începutul secolului XX, pentru investitori din SUA, și că Federația Rusă ar trebui să le achite. Printre pârâți se află și Ministerul rus al Finanțelor, Banca Centrală a Rusiei și Fondul Național de Bunăstare, principalul fond suveran al statului rus. Potrivit oficialului rus, acțiunea ar putea avea legătură și cu politica internă din SUA. „Nu exclud posibilitatea ca acestea să fie elemente ale luptei politice interne din Statele Unite, care mizează pe prelungirea conflictului din Ucraina și pe subminarea inițiativelor de pace ale actualei administrații conduse de Donald Trump. Acesta pare a fi un obiectiv strategic”, a spus Kosaçiov. Kosaçiov: Activele rusești, miza procesului Acesta consideră că scopul imediat al procesului ar fi să creeze incertitudine juridică în jurul activelor rusești. „Se încearcă generarea unor riscuri legale pentru activele suverane ale Rusiei, pentru a influența pozițiile de negociere privind Ucraina”, a explicat senatorul rus. Kosaçiov a atras atenția că procesul face trimitere directă la regimul de sancțiuni impus Rusiei și la activele sale blocate în Statele Unite. Potrivit acestuia, fondul american sugerează folosirea acestor active pentru achitarea presupusei datorii. „Reclamantul afirmă în acțiune că datoria ar putea fi achitată din activele Rusiei blocate în SUA din cauza sancțiunilor”, a precizat oficialul rus.
Polonia cere despăgubiri Rusiei pentru crimele și distrugerile din perioada URSS
O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state. Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete. Polonia cere despăgubiri Rusiei după demersuri similare față de Germania Inițiativa vine la câțiva ani după ce Varșovia a cerut Germaniei despăgubiri pentru distrugerile din al Doilea Război Mondial, prezentând în 2022 o evaluare de aproximativ 1,4 trilioane de euro. Acea campanie, susținută de actualul președinte Karol Nawrocki, a tensionat relațiile polono-germane și a readus în prim-plan tema responsabilității istorice. Institutul Pierderilor de Război intră în acțiune Directorul Institutului Pierderilor de Război, Bartosz Gondek, a precizat că cercetările vizează daunele suferite „ca urmare a agresiunii URSS din septembrie 1939, a ocupării provinciilor estice și a consecințelor economice și sociale ale dominației sovietice”. Opt cercetători lucrează în prezent la acest proiect, însă finalizarea raportului este estimată a dura mai mulți ani. Gondek a avertizat că documentarea este dificilă, întrucât o mare parte din arhive au fost distruse, falsificate sau ascunse, iar accesul la arhivele din Rusia este limitat. Materialele din Belarus și Ucraina sunt, de asemenea, greu de obținut. Uniunea Sovietică a invadat estul Poloniei la 17 septembrie 1939, la două săptămâni după atacul Germaniei naziste. După război, Polonia a intrat sub influența Moscovei și a pierdut teritorii istorice cunoscute sub numele de Kresy, aflate astăzi în Lituania, Ucraina și Belarus. Guvernul polonez susține că nu a renunțat niciodată oficial la dreptul său la despăgubiri și că nici URSS, nici Federația Rusă nu au rezolvat această chestiune. Demersul riscă să adâncească ruptura diplomatică dintre Varșovia și Moscova, deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de acuzațiile privind atacuri hibride asupra Poloniei. Deși autoritățile poloneze nu intenționează să numească un trimis special pentru acest dosar, mesajul transmis este clar: responsabilitatea istorică trebuie asumată. „A sosit momentul să fie abordată această parte a istoriei Poloniei, neglijată mult timp”, a declarat Gondek, avertizând că nu doar Germania, ci și moștenitorii politici ai URSS trebuie să răspundă pentru trecut.
Nicușor Dan: România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Solidaritatea noastră va continua și în 2026
„Este necesar ca Federația Rusă să renunțe la abordarea sa contraproductivă și să nu submineze în continuare eforturile de pace. Din păcate, nu sunt semne că Rusia ar fi interesată în mod veritabil de negocieri, iar, în acest context, cred că doar creșterea presiunilor asupra acesteia, inclusiv prin sancțiuni, o poate aduce la masa negocierilor”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a subliniat că România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. „Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a adăugat el. De asemenea, președintele a evidențiat importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României. „Agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esențială. Nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună și un instrument de dezvoltare economică și modernizare”, a explicat președintele. Mai mult, acesta a reiterat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) rămâne un obiectiv strategic. „Pași decisivi au fost deja parcurși, iar efortul interinstituțional pentru finalizarea procesului de aderare în 2026 va fi menținut. Aceasta va reprezenta un instrument adițional de promovare a economiei românești, oferind credibilitate investitorilor și creditorilor externi”, a declarat el. Nu în ultimul rând, președintele a mai subliniat că România va adopta o abordare mai activă a diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici, dar și cu statele Uniunii Europene la nivel global. El a salutat negocierile UE privind extinderea comerțului liber cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, precizând că România își va folosi toate oportunitățile pentru a întări relațiile internaționale în beneficiul cetățenilor.
Estonia solicită Europei să introducă o interdicție Schengen pentru veteranii ruși
Estonia a anunțat că a interzis accesul în țară și în spațiul Schengen a 261 de veterani săptămâna aceasta, din cauza temerilor legate de securitate, scrie News.err.ee. Joi, miniștrii au discutat despre cum să implice și alte țări europene în luarea acelorași măsuri. Problema a fost deja ridicată cu țările nordice și baltice și cu Polonia vara trecută. Într-o declarație ulterioară întâlnirii se preciza că Estonia își solicită acum aliații să creeze o „soluție unificată la nivelul întregului spațiu Schengen”. Aceasta ar include introducerea luptătorilor identificați în Sistemul de Informații Schengen și încetarea eliberării vizelor și permiselor de ședere pentru aceștia, se arată în comunicat. Prim-ministrul Kristen Michal (Reform) a declarat că situația actuală amenință securitatea internă a blocului comunitar și că mai mulți oameni din Rusia au acum experiență în luptă decât înainte de începerea războiului. „Acești oameni nu vor lucra ca profesori de sport obișnuiți; mulți dintre ei caută organizații similare cu Wagner, al căror domeniu de activitate este internațional. Estonia susține o inițiativă principială conform căreia ușile către Europa trebuie închise pe viață acestor sute de mii de criminali de război, elemente criminale, luptători Wagner și căutători de aventuri”, a spus el într-un comunicat. „Recent, am lucrat împreună pentru a ține ISIS departe de Europa. Acum trebuie să construim un scut similar împotriva persoanelor implicate în agresiunea Rusiei în Ucraina”, a adăugat prim-ministrul. Risc crescând Ministrul de Interne, Igor Taro (Eesti 200), a declarat că indivizii trebuie să fie trași la răspundere, nu doar statele. „La ordinul lui Putin, sute de mii de bărbați au ucis, violat și jefuit în Ucraina, iar experiența lor în luptă, trecutul violent și legăturile cu crima organizată reprezintă o amenințare reală care nu trebuie permisă în Europa”, a spus el. Riscurile vor crește doar atunci când ostilitățile active se vor încheia, a adăugat Taro. „Acești indivizi traumatizați, spălați pe creier și radicalizați sunt, prin virtutea abilităților lor, valoroși pentru crima organizată, extremiști și serviciile de informații rusești. Istoria arată că, după războaie, un val de violență se răspândește în societatea civilă – lucru pe care îl vedem deja în Rusia. Acest contingent nu poate fi permis să intre în Europa pentru a căuta de lucru în lumea interlopă”, a declarat ministrul. Un comunicat al guvernului arată că numărul total de infracțiuni grave din Rusia a atins un maxim al ultimilor 15 ani – peste 333.000, conform statisticilor oficiale – în prima jumătate a anului 2025. Se crede că această tendință este legată de întoarcerea în masă a foștilor combatanți, dintre care unii erau foști prizonieri. Interdicție pe viață Taro a declarat că Estonia a găsit o soluție legală care permite impunerea individuală și cu certitudine juridică a interdicțiilor de intrare. „Tratăm, în esență, aceste interdicții ca pe niște interdicții pe viață”, a spus el. „Următorul pas necesită o decizie politică din partea partenerilor noștri de a împărți volumul de muncă al emiterii interdicțiilor Schengen pentru sute de mii de luptători ruși.” Ministrul a mai spus că agențiile de securitate ale Estoniei dețin informații de înaltă calitate care pot fi partajate cu aliații. Se estimează că până la 1,5 milioane de oameni au participat la agresiunea Rusiei în Ucraina, iar aproximativ 640.000 se află încă pe linia frontului.
Rusia a cumpărat din Iran rachete de 2,7 miliarde de dolari
Din Iran, Federația Rusă a achiziționat rachete balistice și sisteme de apărare antiaeriană în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de dolari, înainte ca Moscova să declanșeze ofensiva militară la scară largă în Ucraina. Potrivit UNN, contractele au fost încheiate între octombrie 2021 și începutul războiului, iar „valoarea totală a armamentului iranian cumpărat de Moscova după finalul anului 2021 depășește deja 4 miliarde de dolari”. Rachete, muniție și sisteme de apărare Achizițiile au inclus „sute de sisteme de rachete de diferite tipuri”, printre care sute de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Fath-360, dar și aproape 500 de alte rachete din aceeași categorie. În plus, Rusia ar fi primit de la Iran aproximativ 200 de rachete sol-aer destinate sistemelor de apărare antiaeriană. Estimările serviciilor occidentale de informații indică și livrări masive de muniție, Iranul furnizând Rusiei „milioane de cartușe și proiectile”. Datele nu sunt definitive, întrucât acordurile aflate în derulare pot duce la creșterea volumului livrărilor. Parteneriat ruso-iranian și în domeniul dronelor Cooperarea militară dintre Moscova și Teheran s-a extins și în domeniul dronelor. La începutul anului 2023, cele două părți au semnat un contract distinct, în valoare de 1,75 miliarde de dolari, pentru livrarea dronelor kamikaze Shahed-136. Acordul a inclus și transferul de tehnologie necesar producerii acestora pe teritoriul Rusiei, iar acest lucru a permis lansarea producției de drone sub denumirea Geran-2. Acest tip de dronă este utilizat de armata rusă pentru lovituri asupra infrastructurii militare și energetice din Ucraina, având rol de armă de atac kamikaze.
Germania și India își consolidează cooperarea în securitate pentru a reduce dependența de Rusia
În cadrul vizitei, cele două state au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în securitate, precum și acorduri suplimentare în domenii-cheie precum mineralele critice, sănătatea și înființarea unui centru de inovare în inteligență artificială, scrie Reuters. Scopul declarat este consolidarea lanțurilor de aprovizionare sigure, reziliente și de încredere între Germania și India. Germania și India urmăresc lanțuri de aprovizionare sigure și reziliente „India și Germania colaborează pentru a construi lanțuri de aprovizionare sigure, de încredere și reziliente. Memorandumurile semnate astăzi vor oferi un nou impuls și vor consolida cooperarea noastră”, a declarat premierul Narendra Modi în cadrul conferinței de presă comune. Cooperarea vizează în special reducerea vulnerabilităților economice și strategice, în contextul în care India continuă să se bazeze pe Rusia pentru o mare parte din echipamentele sale militare și este unul dintre cei mai mari importatori de petrol și gaze rusești, alături de China. Presiuni pentru reducerea legăturilor cu Rusia Cancelarul Merz a subliniat că Germania depune eforturi pentru a se asigura că autoritățile indiene împiedică firmele locale să eludeze sancțiunile impuse Rusiei și pentru a încuraja reducerea importurilor de energie din această țară. Până în prezent, guvernul de la New Delhi a respins aceste solicitări, menținând o poziție pragmatică în raport cu Moscova. Germania și India susțin accelerarea acordului de liber schimb UE-India Pe lângă componenta de securitate, Merz a făcut apel la India și Uniunea Europeană să finalizeze negocierile pentru acordul de liber schimb, exprimându-și dorința ca acesta să fie încheiat până la sfârșitul lunii ianuarie. Vizita sa are ca obiectiv principal oferirea unui impuls politic negocierilor stagnante. „Trăim o renaștere a protecționismului, iar acest lucru dăunează atât Germaniei, cât și Indiei”, a avertizat cancelarul german.
Adrian Severin: Războiul se duce de cele două părți cu mijloace total diferite. Americanii se duc cu armata, China se duce cu bani, cu investiții
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre confruntarea din Venezuela și modul diferit în care marile puteri își exercită influența. Discuția s-a concentrat pe competiția dintre Statele Unite și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Confruntarea din Venezuela și competiția dintre SUA și China Adrian Severin susține că în Venezuela nu este vorba doar despre o simplă confruntare între state. Conflictul are două direcții și două metode total diferite. Statele Unite folosesc forța militară și presiunea. China acționează prin investiții și capital. În opinia sa, principala competiție din Venezuela este cu China, nu cu Rusia. Severin explică faptul că Beijingul și-a consolidat poziții importante în regiune. China are investiții majore în Peru, unde controlează un port strategic. „În Venezuela se luptă, în primul rând, după părerea mea, cu chinezii. Se pot lupta și cu rușii, dar în primul rând se luptă cu chinezii. Și care au un picior foarte bine așezat și în Peru, unde e un port important. A fost construit și în Panama, care a fost privită de americani întotdeauna ca activul lor strategic foarte important. Ei, ceea ce dorește, deci, America din acest punct de vedere, dincolo de accesul la resursele naturale foarte importante ale Venezuelei, dorește să scape de China de acolo. Pentru că, repet, spun ei, asta este teritoriul nostru, asta e emisfera noastră și nu permitem să vină alții din alte continente și să facă ordine aici. Ceea ce aș atrage atenția este că acest război se duce de cele două părți cu mijloace complete diferite. Americanii, vedem, îl duc cu armată, îl duc cu armament, cu tehnică militară, în timp ce ceilalți îl duc cu bani. Ceilalți îl duc cu investiții.”, afirmă Adrian Severin.
Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În cea mai recentă conferință de presă a Casei Albe, președintele Donald Trump a declarat că este „deschis” să facă afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei, cu toate că atât Moscova și Beijingul au denunțat capturarea dictatorului Nicolas Maduro. SUA controlează țara cu cele mai mari rezerve de PETROL din lume Trump recunoaște că rezervele de petrol ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, o cantitate estimată la 300 de miliarde de barili. „Acestea sunt rezerve extraordinare, printre cele mai mari din lume. Unii spun că sunt cele mai mari din lume. Și vom colabora cu Venezuela. Vom lua decizia cu privire la companiile petroliere pe care le vom permite să intre”. Președintele SUA, Donald Trump, susține că Maduro a ucis „mulți oameni, milioane de oameni, de fapt”. Președintele SUA anunță că giganții petrolului american vor investi cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor, nu din banii guvernului, în Venezuela: „Nu au nevoie de bani guvernamentali, dar au nevoie de protecție și securitate guvernamentală” Trump: SUA, NU VENEZUELA Trump le spune directorilor din industria petrolului și gazelor că SUA controlează resursele Venezuelei: „Aveți de-a face direct cu noi, nu aveți de-a face cu Venezuela. Nu vrem să aveți de-a face cu Venezuela”. Donald Trump anunță facturi mai mici pentru americani după preluarea petrolului Venezuelei: „Unul dintre lucrurile pe care Statele Unite le vor câștiga din această situație sunt prețurile și mai mici la energie. Acum avem oameni care primesc benzină pentru 1,99 dolari, 1,96 dolari, 1,95 dolari — 1,92 dolari ieri…”. Donald Trump anunță că Venezuela a fost de acord ca Statele Unite să înceapă imediat rafinarea și vânzarea a până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, iar acest lucru va continua pe termen nelimitat. „Suntem gata să facem acest lucru.Țițeiul venezuelean este un petrol greu – un petrol foarte bun, un petrol excelent. Este fantastic pentru anumite utilizări, cum ar fi drumurile asfaltate”. Trump: Dacă nu o făcea America, Venezuela ajungea la China sau Rusia „Dacă nu am fi făcut noi asta, ar fi făcut-o China sau Rusia”, a avertizat președintele. Trump: „SUNTEM DESCHIȘI PENTRU AFACERI CU RUSIA ȘI CHINA”. Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China: „Suntem deschiși pentru afaceri. China poate cumpăra tot petrolul pe care îl dorește de la noi – fie acolo, fie în Statele Unite. Rusia poate obține și ea tot petrolul de care are nevoie de la noi. China, Rusia și toți ceilalți sunt bineveniți să vină și să facă afaceri. Vom fi deschiși”. Sursa Foto: White House Autorul recomandă: Donald Trump anunță că SUA va vinde petrolul confiscat de pe nava Olina, capturată de autoritățile americane în Caraibe
Rusia îl eliberează pe cercetătorul francez Laurent Vinatier într-un schimb de deținuți cu Franța
Autoritățile rusești au anunțat joi eliberarea cercetătorului francez Laurent Vinatier, condamnat anterior la trei ani de închisoare, în urma unui schimb de prizonieri cu Franța, scrie Reuters. Informația a fost transmisă de serviciul de securitate FSB și preluată de presa de stat. Agenția RIA a precizat că Laurent Vinatier, în vârstă de 49 de ani, a primit grațiere din partea președintelui Vladimir Putin. Decizia a venit după ce Franța a dispus eliberarea unui cetățean rus aflat în detenție. Este vorba despre jucătorul de baschet Daniil Kasatkin, care se afla în arest din luna iunie a anului trecut, la solicitarea Statelor Unite, în legătură cu o presupusă implicare în atacuri cibernetice. Avocatul acestuia, Frederic Belot, a declarat că Daniil Kasatkin a ajuns joi la Moscova. Cercetătorul Laurent Vinatier a primit condamnarea în octombrie 2024 pentru încălcarea legislației rusești care obligă persoanele catalogate drept „agenți străini” să se înregistreze la autorități. Pe durata detenției, el a intrat și sub incidența unei noi anchete, de această dată pentru spionaj, fapt care deschidea posibilitatea unui nou proces în perioada următoare. La finalul lunii decembrie, Kremlinul a confirmat existența unei propuneri transmise Franței în legătură cu situația lui Laurent Vinatier, după ce Vladimir Putin a declarat că va analiza cazul cercetătorului francez.