Un terminal rusesc important a exportat GNL în valoare de 8,4 miliarde de dolari către Europa în 2025
Principalul terminal de export al Rusiei pentru gaz natural lichefiat, Yamal LNG, a livrat în anul 2025 gaze în valoare de 7,2 miliarde de euro către statele europene, potrivit unui raport publicat joi de organizația germană de mediu Urgewald. Analiza a fost publicată după acordul stabilit de țările Uniunii Europene în decembrie 2025, care prevede oprirea importurilor de gaze rusești de la 1 ianuarie 2028. Importurile de gaz natural lichefiat urmează să fie interzise mai devreme, la începutul anului 2027. Chiar și cu aceste decizii, Uniunea Europeană rămâne principalul cumpărător de GNL rusesc. Datele citate de Urgewald, provenite de pe platforma globală de monitorizare a comerțului Kpler, arată că terminalul Yamal LNG a asigurat aproape 15% din totalul importurilor de GNL ale Uniunii. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să canalizeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au transmis cercetătorii Urgewald. Cu toate că Rusia exportă GNL și prin alte proiecte, Yamal LNG rămâne punctul central pentru livrările către Europa. Terminalul se află în nordul extrem al peninsulei Yamal. Din cele 19,7 milioane de tone exportate în total, peste 15 milioane de tone, adică 76,1%, au ajuns în porturi europene, notează Kyiv Independent. În 2025, Franța a ocupat primul loc la importuri de GNL rusesc provenit din Yamal, cu aproape 42%, respectiv 6,3 milioane de tone. Alte 4,2 milioane de tone au ajuns în terminalul Zeebrugge din Belgia. În ciuda volumelor mari importate, organizațiile de monitorizare susțin că Europa are pârghii importante asupra exporturilor rusești. Moscova depinde de navele speciale Arc7, capabile să navigheze în gheață, iar aceste nave operează pe rute scurte către porturile europene. „În prezent, nu există o alternativă viabilă la rutele pe distanțe scurte care duc la porturile UE. Fără aceste nave, operațiunile Yamal ar ajunge la un blocaj total, în special în lunile de iarnă impenetrabile.”, arată Urgewald. În acest context, Donald Trump a cerut în ultimele luni Europei să accelereze embargoul asupra energiei rusești, inclusiv asupra gazelor, pentru a spori presiunea asupra Moscovei. După o perioadă lungă fără sancțiuni noi, Trump a decis în octombrie 2025 sancționarea companiilor Rosneft și Lukoil. A fost prima rundă de sancțiuni impusă Rusiei de actualul președinte american de la începutul mandatului său. Miercuri, senatorul american Lindsey Graham a anunțat că Donald Trump a aprobat continuarea procesului legislativ pentru un proiect de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Un vot în Senat ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Dacă proiectul va trece, noile reguli ar introduce sancțiuni secundare pentru state precum China, Brazilia și India, care cumpără petrol și gaze rusești, în ideea de a limita finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Trump dă undă verde super-sancțiunilor pentru Rusia. Sancțiuni pentru cumpărătorii de petrol rusesc; vot posibil săptămâna viitoare în Senat
Într-o postare pe X, Graham a spus că a avut miercuri o întâlnire „foarte productivă” cu președintele „pe o varietate de subiecte” și că Trump a „dat undă verde” proiectului de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Deși proiectul ar avea peste 80 de co-sponsori din întreg spectrul politic, el a rămas blocat fără vot, în condițiile în care conducerea republicană din Senat a transmis în repetate rânduri că lucrează împreună cu administrația Trump pentru a stabili momentul oportun pentru aducerea lui în plen. Liderul majorității, John Thune, a indicat public că senatorii vor să acționeze „în unison” cu administrația privind politica SUA față de Rusia și că era nevoie de aprobarea președintelui Trump pentru programarea votului, relatează CNN. Anunțul lui Graham intervine într-un moment în care politica externă a lui Trump se află în atenție, pe fondul unor evoluții legate de Venezuela: capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și sechestrarea, miercuri, a două petroliere asociate Venezuelei, inclusiv a unei nave sub pavilion rusesc. Casa Albă ar fi transmis că Trump „nu se teme” să continue sechestrarea petrolierele sancționate, în pofida îngrijorărilor că astfel de acțiuni ar putea amplifica tensiunile cu Rusia și China. Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal fac presiuni de luni de zile pentru un vot, argumentând că o modalitate de a „sparge mașinăria de război” a lui Vladimir Putin în Ucraina este reducerea dependenței Rusiei de piețele de petrol. Conform descrierii inițiativei, proiectul ar permite președintelui să impună sancțiuni severe statelor care cumpără din Rusia petrol, gaze naturale și uraniu, cu excepții pentru țările care au contribuit la efortul de război al Ucrainei.
Adrian Severin: Este posibil să existe o înțelegere între SUA, Rusia și China legat de evenimentele din Venezuela
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum doctrina Monroe, acceptată de europeni, nu este agreată de marile puteri ale momentului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Eu îl înțeleg pe domnul Trump, că dacă aș fi în locul lui aș gândi la fel, n-aș face la fel. Dar de gândit gândesc la fel. Și anume, domnule, unde America rămâne să aibă o influență fără concurent? Emisfera vestică este locul de unde au plecat și locul unde trebuie să se întoarcă. Numai că de data aceasta contextul internațional este diferit.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum doctrina Monroe, acceptată de europeni, nu e agreată de marile puteri ale momentului. Acesta a început prin a spune că e posibil să fie o înțelegere între SUA, China și Rusia. Politicianul susține că îl înțelege pe Trump și modul acestuia de a gândi. „Eu cred că de fapt e posibil… Hai să luăm această ipoteză în discuție. Este posibil ca în spate să fie o înțelegere între cei trei mari ai momentului. De aceea am spus că trebuie să ne ducem, probabil, ca să găsim explicații, ne ducem la Anchorage sau dacă ne ducem la Seul. Amintesc, la Anchorage a avut loc întâlnirea… (n.r. întâlnirea dintre Trump și Putin, din 15 august 2025, Alaska). E o înțelegere care nu este detaliată, nu este dusă până la capăt, dar niște principii… E secretă categoric și este o înțelegere în care, probabil, i s-a spus… Eu îl înțeleg pe domnul Trump, că dacă aș fi în locul lui aș gândi la fel, n-aș face la fel. Dar de gândit gândesc la fel. Și anume, domnule, unde America rămâne să aibă o influență fără concurent? Emisfera vestică este locul de unde au plecat și locul unde trebuie să se întoarcă. Numai că de data aceasta contextul internațional este diferit. Și dacă spaniolii, vechile imperii coloniale, portughez, britanic etc au acceptat Doctrina Monroe și au zis bine, foarte bine, ăsta e al vostru, al Americii, nu ne mai băgăm… Cei care sunt acum marii jucători și nu mai sunt, ăia vechi, sunt rușii, sunt chinezii, în special. Ei spun că nu se poate chiar așa.”, a explicat politicianul.
POLITICO. Cum ar putea Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași
Donald Trump își dorește ca Statele Unite ale Americii să dețină Groenlanda. Problema principală este că insula aparține Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor nu doresc să devină parte a Statelor Unite, scrie POLITICO într-o analiză despre posibilitățile pe care SUA le au ca să-și atingă scopul. Deși ideea unei incursiuni în Nuuk sau a preluării forțate a teritoriului pare imaginară, există o strategie clară, iar Trump pare să fi început deja acest parcurs. Strategia seamănă, pentru europeni, cu abordarea expansionistă a președintelui rus Vladimir Putin. POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în apărare și diplomați pentru a analiza cum ar putea SUA să obțină controlul asupra insulei arctice, bogată în resurse și importantă strategic. „Ar putea fi ca cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic.”, a declarat un politician danez sub protecția anonimatului. Pasul 1: Campanie de influență pentru independența Groenlandei La scurt timp după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre independența Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri cu SUA, pe când în prezent are nevoie de aprobarea Copenhagăi. Pentru a obține independența, locuitorii trebuie să voteze într-un referendum și să negocieze un acord aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Într-un sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă. Americanii ce au legături cu Donald Trump au desfășurat operațiuni de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influență de diferite tipuri”. Felix Kartte, expert în politici digitale, a explicat metodele Rusiei de influențare politică în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, lucrează cu actori aliniați, cum ar fi partide extremiste, rețele de diaspora sau oligarhi pro-ruși și se pare că plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online și a promova anumiți candidați sau poziții. Scopul nu este adesea de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a o face să pară mai mare, mai zgomotoasă și mai populară decât este în realitate, creând un sentiment de inevitabilitate.”. În Groenlanda, Statele Unite ale Americii par să utilizeze metode similare. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”. Luna trecută, Trump a creat funcția de trimis special în Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, pentru acestă funcție. Președintele Donald Trump a spus că scopul său este „să facă din Groenlanda o parte a SUA”. Vicepreședintele JD Vance, care în martie a fost în Groenlanda, a afirmat că „poporul Groenlandei va avea autodeterminare” și a adăugat că speră „că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”. Pasul 2: Oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei Dacă locuitorii Groenlandei votează pentru independență și se desprind de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi să aducă insula sub influența americană. O variantă ar fi integrarea Groenlandei ca stat al SUA, idee discutată de apropiații lui Donald Trump. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a publicat pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și cuvântul „ÎN CURÂND”. Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. Sondajul din 2025 a arătat că 85% nu doresc ca insula să devină parte a Statelor Unite ale Americii. Chiar și membrii mișcării de independență favorabili lui Donald Trump nu sunt entuziasmați. Există însă alte opțiuni. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Compact de Liberă Asociere (COFA), similar celor cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau. Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber în schimbul prezenței militare fără restricții. Ideea a reapărut recent. Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a spus că încearcă „să le explice [americanilor] că nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un Compact de Liberă Asociere, acorduri bilaterale sau alte mijloace – să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide într-un plebiscit”. Pasul 3: Atragerea Europei Pasul 4: Scenariul forței armate Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump? O intervenție militară a SUA ar putea avea loc fără mari obstacole. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile. „Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, pe care o vedem mult și la care ne gândim mult în cercurile militare, care ar consta pur și simplu în acapararea teritoriului în același mod în care Putin a încercat să-l acapere, pentru a face revendicări teritoriale asupra Ucrainei. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să spună că acum este americană… armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că este teritoriu american.”, a spus acesta pentru POLITICO. Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, spune că SUA au deja aproximativ 500 de militari și contractori locali la baza spațială Pituffik din nordul insulei. În plus, circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York ajung periodic în Groenlanda pe timpul verii pentru misiuni de sprijin științific. Cu toate acestea, capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte redusă. Teritoriul nu dispune de armată proprie. Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei are mijloace limitate, în mare parte patru nave, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă. Din acest motiv, Lin Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk „într-o jumătate de oră sau mai puțin”, dacă ar
Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews. „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.
Zelenski acuză Rusia că blochează intenționat schimburile de prizonieri
Președintele Volodimir Zelenski a spus că Rusia întârzie în mod voit schimburile de prizonieri de război, cu scopul de a pune presiune asupra Ucrainei. Declarația a fost făcută miercuri, 7 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă online, scrie Kyiv Post. Schimburile de prizonieri au fost suspendate de la începutul lunii octombrie. Întrebat despre motivele acestei pauze și despre rolul lui Kyrylo Budanov, numit șef al Cabinetului Prezidențial, Zelenski a spus că responsabilitatea rămâne împărțită între mai multe instituții ale statului. „Cartierul General de Coordonare s-a ocupat de schimburi. Kyrylo Budanov a fost implicat, Serviciul de Securitate al Ucrainei a fost implicat și fostul șef al Biroului, Andriy Yermak, a fost implicat”, a spus Volodimir Zelenski. „Oricine se află în această poziție trebuie să se ocupe de această problemă, deoarece este extrem de importantă.”, a mai declarat Zelenski. Kyrylo Budanov, fost șef al serviciilor de informații militare, conduce în prezent Cabinetul Prezidențial și rămâne la conducerea Cartierului General pentru Afacerile Prizonierilor de Război. Acesta continuă să coordoneze acest dosar alături de ministrul Apărării, Denys Sekhmyhal, în cadrul echipei de negocieri a Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a explicat că Moscova folosește situația prizonierilor ca instrument de presiune politică. „Pauza este clară. Este legată de faptul că Rusia încearcă să pună presiune pe Ucraina. [Ucraina] își exercită propria presiune diplomatică asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Rusia înțelege că schimburile de prizonieri sunt o problemă importantă și dureroasă pentru noi și de aceea încetinește în mod deliberat totul.”, a spus acesta.
Ramzan Kadîrov își promovează fiul Akhmat ca vicepremier interimar în Cecenia. Care este starea de sănătate a liderului cecen
Decizia vine în contextul în care Akhmat deține deja două portofolii importante în administrația regională: ministru al culturii fizice și sportului, funcție preluată în 2024, la doar 18 ani, și ministru regional al tineretului, poziție ocupată din iarna aceluiași an. Numirea a fost confirmată de Ramzan Kadîrov pe canalele sale oficiale, fără a oferi detalii suplimentare privind durata mandatului interimar sau atribuțiile exacte ale fiului său. Potrivit The Moscow Times, promovarea fiilor lui Ramzan Kadîrov în funcții publice a devenit o practică recurentă în ultimii ani. Akhmat Kadîrov nu este singurul membru al familiei beneficiat de ascensiune rapidă în structurile de putere. Fratele său mai mic, Adam Kadîrov, în vârstă de 18 ani, a ocupat cel puțin șapte funcții oficiale în ultimii doi ani. Prima sa numire importantă a avut loc în 2023, când a devenit șef al securității tatălui său. Adam Kadîrov a atras atenția presei internaționale în același an, după ce a fost filmat agresând un deținut adolescent acuzat că ar fi ars Coranul. Incidentul nu a avut consecințe judiciare, iar tânărul a continuat să fie promovat în structurile administrative și de securitate ale republicii. Speculații privind sănătatea liderului cecen Cea mai recentă numire vine într-un moment în care presa din exil relatează intens despre starea de sănătate a lui Ramzan Kadîrov. Novaia Gazeta Europe a scris în 2024 că liderul cecen ar suferi de o boală gravă, posibil necroză pancreatică, iar specialiștii în relații publice ai Kremlinului ar încerca să ascundă situația medicală reală. Săptămâna trecută, aceeași publicație a relatat că Kadîrov ar fi fost internat de urgență la Moscova, chiar înainte de reuniunea anuală a Consiliului de Stat prezidată de Vladimir Putin pe 25 decembrie. „Abia l-au resuscitat la Moscova, după care s-a întors acasă și nu a mai apărut în public de atunci”, a declarat o sursă apropiată liderului cecen, citată de Novaia Gazeta. Promovarea fiilor lui Ramzan Kadîrov în funcții publice, în ciuda controverselor Ramzan Kadîrov, în vârstă de 49 de ani, conduce Cecenia din 2007, beneficiind de o autonomie largă în schimbul loialității față de Kremlin. Presa independentă și mass-media din exil au documentat în repetate rânduri stilul de viață luxos al familiei Kadîrov, incluzând flote de mașini de lux, ceasuri extrem de scumpe și nunți extravagante. Deși liderul cecen a negat problemele de sănătate, sâmbătă a apărut într-un material video publicat pe canalul său oficial de Telegram, participând la deschiderea unei școli islamice. În imagini, Kadîrov nu vorbește și este văzut sprijinindu-se într-un baston, alimentând și mai mult speculațiile.
Sondaj Avangarde. Peste jumătate dintre români vor relații economice mai apropiate cu Federația Rusă
Un nou sondaj Avangarde arată o Românie divizată când vine vorba de relațiile economice cu Federația Rusă. Întrebarea a fost directă: „Ținând cont de modul în care arată astăzi Federația Rusă, economic vorbind, credeți că România ar trebui să aibă relații mai apropiate, economice, cu aceasta?”. În urban, 55% dintre respondenți spun „da”, în timp ce doar 37% se opun. În rural, situația se inversează: 55% spun „nu”, iar doar 36% văd utilă o apropiere economică. Procentul celor care nu știu sau nu răspund rămâne redus și relativ constant, în jur de 8–9%. Diferența spune multe despre percepțiile publice. În orașe, discursul pragmatic pare mai prezent. Economia, prețurile la energie, exporturile și stabilitatea piețelor cântăresc mai mult. În mediul rural, reticența domină, probabil pe fondul unei neîncrederi mai mari față de Rusia și al unui atașament mai clar față de pozițiile euroatlantice ale României. Un trecut economic complicat Relațiile economice dintre România și Rusia au fost importante înainte de 2022, mai ales în sectorul energetic. Rusia a fost un furnizor major de gaze naturale pentru Europa, iar România, deși mai puțin dependentă decât alte state, a făcut parte din acest ecosistem. Comerțul bilateral a existat, dar nu a atins niciodată niveluri pe care putem să le comparăm cu relațiile României cu statele din Uniunea Europeană. SURSA: Ambasada Federaţiei Ruse în România Totul s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a dus la sancțiuni dure impuse de UE, la prăbușirea schimburilor comerciale și la o repoziționare clară a României. Bucureștiul a ales linia occidentală fără echivoc, cu sprijin politic, militar și umanitar pentru Kiev. Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse, arată o analiză KeysFin. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. În acest context, orice discuție despre o apropiere economică de Moscova devine sensibilă. Nu ține doar de cifre, ci și de valori, securitate și poziționare strategică. România este stat NATO și UE, iar direcția oficială este clară. RECOMANDAREA AUTORULUI Sondaj Avangarde, despre securitatea regională: Jumătate dintre români vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu 72% din români cred că țara merge într-o direcție greșită. Contestă anularea alegerilor și nu au încredere în reformele lui Bolojan
Război în Ucraina, ziua 1.412. Lovituri de drone asupra mai multor instalații petroliere ruse și clădiri rezidențiale
Războiul din Ucraina a intrat marți, 6 ianuarie 2026, în a 1.412-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dronele ucrainene au efectuat atacuri nocturne asupra mai multor regiuni rusești, în noaptea de luni spre marți, fiind raportate explozii și incendii în câteva localități, potrivit canalelor rusești Telegram. Atac la Tver, în centrul orașului În Tver, autoritățile regionale au declarat că un fragment dintr-o dronă a lovit o clădire înaltă din centrul orașului în timpul atacului. O persoană a fost ucisă, iar alte două rănite. De asemenea, a fost provocat un incendiu, scrie The Kyiv Independent. Primele atacuri raportate în timpul atacului nocturn au avut loc în Penza. Locuitorii au declarat că au auzit între cinci și șapte explozii, după ora 2:00 dimineața, și au văzut lumini în cer. Rapoartele preliminare au sugerat o posibilă lovitură asupra unei fabrici de rulmenți. În jurul orei 03:00 dimineața, imaginile de pe rețelele de socializare au arătat o lumină puternică deasupra orașului Usman, unde dronele ar fi lovit o rafinărie de petrol, provocând un incendiu. Au fost raportate explozii și în Sterlitamak, deși ținta de acolo rămâne neclară. Autoritățile ruse nu au confirmat oficial amploarea sau țintele atacurilor. Ucraina și-a intensificat campania de atacuri împotriva instalațiilor petroliere din Rusia pe tot parcursul anului 2025, bazându-se în principal pe drone. Cine este noul șef al SBU Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea șefului Serviciului de securitate al țării (SBU), Vasil Maliuk, și numirea provizorie la conducerea SBU a lui Evghenii Hmara. AFP notează că la Kiev are loc o remaniere mai amplă, care a dus și la înlocuirea șefului de cabinet prezidențial. „I-am mulțumit pentru munca lui”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, publicând fotografii de la întâlnirea sa cu Maliuk, în care cei doi apar strângându-și mânile. Generalul Maliuk (42 de ani) a devenit foarte popular în Ucraina în urma unei serii de atacuri asupra teritoriului Federației Ruse. El conducea SBU din 2022 și își va continua activitatea în cadrul acestei structuri, concentrându-se pe „operațiuni asimetrice” contra Rusiei, a adăugat Zelenski, fără alte precizări. De asemenea, președintele a semnat un decret de numire provizorie în fruntea SBU a lui Evghenii Hmara, șeful Direcției „Alfa”, care coordonează operațiunile de comando din cadrul serviciului. Pe fondul zvonurilor privind plecarea lui Maliuk, care circulau de câteva zile, un număr de comandanți ai armatei ucrainene au făcut publice, sâmbătă, declarații de sprijin în favoarea șefului SBU, subliniindu-i eficacitatea în această funcție. Săptămâna trecută, Zelenski a anunțat și iminenta înlocuire a ministrului Apărării. Întrebat despre aceste decizii, liderul ucrainean a spus că vrea să relanseze structurile vitale „pentru cazul în care” Rusia ar refuza să facă pace. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
E scandal între surori după ce una a trădat Rusia lui Putin: Nu s-a consultat cu nimeni!”
Presa internațională tocmai a aflat că între Veronika Kudermetova (28 de ani – 30 WTA) și sora ei mai mică, Polina Kudermetova (22 de ani – 167 WTA), a izbucnit un scandal pe care nimeni nu-l anticipa. Pe modelul altor sportive de performanță, jucătoarea de tenis din urmă menționată a trădat Rusia lui Vladimir Putin (73) și a ales să reprezinte altă țară la nivel internațional, anume Uzbekistan. Veronika Kudermetova, șocată de decizia surorii de a trăda Rusia lui Putin. Polina va juca sub steagul Uzbekistanului În luna decembrie a anului 2025, în presa internațională s-a aflat Polina Kudermetova, o jucătoare de perspectivă din circuitul WTA, a ales să trădeze Rusia lui Vladimir Putin și să înceapă să concureze în competițiile internaționale sub steagul Uzbekistanului. Deși a reprezentat o lovitură sub centură pentru ruși, hotărârea luată de sportiva în vârstă de 22 de ani nu a fost tocmai o surpriză pentru ceea ce s-a întâmplat în tenis pe parcursul ultimilor ani. Spre exemplu, Anastasia Potapova a făcut și ea uitată Rusia și a anunțat că în 2026 va evolua în WTA sub steagul Austriei. Și asta nu e tot. Maria Timofeeva și Kamilla Rakhimova au trădat și ele țara lui Putin, iar un alt exemplu celebru, ceva mai vechi, este cel al Dariei Kasatkina, care l-a contestat aspru pe liderul Rusiei și a ales să reprezinte Australia. Revenind la decizia Polinei Kudermetova, chiar dacă ar putea să nu pară surprinzătoare pentru mulți, în familia sportivei a fost un adevărat șoc atunci când s-a aflat că aceasta va reprezenta Uzbekistanul. Nici măcar sora ei, mai celebra Veronika Kudermetova, actual număr 30 WTA, nu a știut nimic despre această tranziție. Și asta în contextul în care Veronika și Polina Kudermetova au părut să fie foarte apropiate de-a lungul anilor. Inclusiv acum, pe rețelele de socializare au o mulțime de fotografii împreună, iar în urmă cu cinci luni, cele două au participat împreună la un interviu organizat de WTA. „Ca să fiu sinceră, este un subiect sensibil pentru mine. Nu sunt de acord cu alegerea ei și nu s-a consultat cu nimeni! A fost strict decizia ei personală. Cred că motivația ei pentru schimbarea naționalității sportive include considerente financiare, precum și dorința de a se califica la Jocurile Olimpice. Ca sportivă rusă, i-a fost destul de dificil să concureze pentru o poziție înaltă în clasament (n.r. – clasamentul pentru selecția la Jocurile Olimpice). În schimb, în echipa Uzbekistanului va fi a treia sau chiar a doua cea mai bine clasată jucătoare”, a declarat Veronika Kudermetova, citată de Tennis World USA. Polina Kudermetova nu a cucerit niciun titlu WTA Polina Kudermetova va împlini vârsta de 23 de ani la data de 4 iunie 2026, iar până în prezent, ea nu a reușit să câștige niciun titlu WTA. În schimb, și-a adjudecat 9 titluri ITF. Pe 14 aprilie 2025, Polina a urcat pe cea mai înaltă poziție în clasamentul WTA, anume locul 54. Iar în prezent ocupă poziția 167. De partea cealaltă, sora ei, Veronika Kudermetova a izbutit să cucerească două titluri WTA de-a lungul carierei, iar în 2022 și-a făcut apariția pentru prima oară în TOP 10 mondial, pe locul 9. Veronika Kudermetova are și un titlu de Grand Slam câștigat, însă nu la simplu, ci la dublu. Triumful l-a înregistrat chiar sezonul trecut, în 2025, la Wimbledon.