Zelenski respinge propunerea SUA de retragere unilaterală din Donețk. De ce Rusia nu se retrage?
Statele Unite continuă să solicite Kievului concesii teritoriale importante în favoarea Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul dorește ca numai Ucraina să-și retragă trupele din anumite părți ale regiunii Donețk, nu și Rusia, unde ar fi creată o „zonă economică liberă” demilitarizată care ar servi drept zonă tampon între cele două armate, notează AFP. Conform ultimului plan al SUA, Moscova ar rămâne, de asemenea, în sudul țării, dar și-ar retrage o parte din trupele din regiunile ucrainene pe care președintele rus Vladimir Putin nu le-a revendicat ca fiind anexate în nord. Contrapropunerea Ucrainei Declarațiile lui Zelenski arată că poziția Washingtonului cu privire la modul în care ar trebui să se încheie conflictul nu s-a schimbat prea mult de când a trimis luna trecută un plan în 28 de puncte la Kiev și Moscova, care favoriza în mare măsură Rusia. Ucraina a revizuit acest plan și a trimis săptămâna aceasta o contrapropunere în 20 de puncte către Washington, ale cărei detalii complete nu au fost publicate. „Avem două puncte cheie de dezacord: teritoriile din Donețk și tot ce ține de ele, precum și centrala nucleară de la Zaporijjia. Acestea sunt cele două subiecte pe care continuăm să le discutăm”, a declarat Zelenski. Referendumul, soluția finală Zelenski a afirmat de mult timp că nu are dreptul „constituțional” sau „moral” de a ceda teritoriul ucrainean și a spus că cetățenii săi ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește problema teritoriului. „Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie printr-un referendum, trebuie să existe o poziție din partea poporului ucrainean”, a spus el. Președintele ucrainean s-a opus, de asemenea, ideii unei retrageri unilaterale din regiunea Donețk. „De ce cealaltă parte implicată în război nu se retrage la aceeași distanță în direcția opusă?”, a întrebat el. Situația pe front Conform planului SUA, Rusia ar renunța la teritoriile pe care le-a capturat în regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk – trei zone asupra cărora Moscova nu a formulat revendicări teritoriale oficiale. În 2022, Rusia a pretins că anexează oficial regiunile Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijia, în ciuda faptului că nu deține controlul deplin asupra acestora. Trupele ucrainene controlează încă aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Joi, Rusia a afirmat că a capturat orașul Siversk din regiunea Donețk, armata sa avansând cu cea mai rapidă viteză din ultimul an. Zelenski a declarat că, deși nu există un termen limită strict pentru finalizarea unui acord, Washingtonul dorește ca contururile acordului să fie gata până la Crăciun.
Un tribunal din Estonia a condamnat un politician pro-rus la 14 ani de închisoare pentru trădare
Un tribunal din Estonia l-a condamnat joi pe Aivo Peterson, unul dintre liderii partidului KOOS, la 14 ani de închisoare pentru trădare, conform ERR. Potrivit anchetatorilor, Peterson, fost grănicer, alături de estonianul Dmitri Rootsi și de cetățeanul rus Andrei Andronov, ar fi acționat pentru a submina independența Estoniei. Procurorii au susținut că Peterson și Rootsi au primit instrucțiuni din Rusia și au contribuit, în mod organizat, la activități de influență orientate împotriva suveranității Estoniei între octombrie 2022 și martie 2023. Cei doi ar fi încercat să consolideze partidul KOOS ca platformă politică favorabilă narațiunilor de politică externă promovate de Kremlin. Instanța a arătat că acuzațiile sunt legate de întâlniri cu politicieni ruși, de alinierea unor poziții politice și de o călătorie în Ucraina ocupată, finanțată de Rusia. În timpul acestei vizite, Peterson a realizat materiale video difuzate ulterior online, prezentate ca parte a unei campanii de influență menite să alimenteze îndoieli privind sprijinul pentru Ucraina și să transmită mesaje convenabile Moscovei. În același caz, Dmitri Rootsi a fost condamnat la 11 ani de închisoare, iar Andrei Andronov la 11,6 ani. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi contestată. Toți cei trei inculpați au negat acuzațiile. Partidul KOOS/Vmeste („Împreună”) a fost fondat în mai 2022 de Aivo Peterson. Partidul promovează o agendă pro-Kremlin, care include solicitări de ieșire din NATO, reducerea cheltuielilor pentru apărare și păstrarea monumentelor din epoca sovietică.
Ucraina a atacat cu drone o platformă petrolieră Lukoil din Marea Caspică
Ucraina a atacat platforma petrolieră Filanovski a Lukoil din Marea Caspică, afirmă o sursă citată de Bloomberg, extinzând aria loviturilor sale asupra infrastructurii energetice ruse chiar în momentul în care președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni din partea SUA pentru a accepta un acord de pace favorabil Kremlinului. Dronele cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei au lovit platforma Filanovski de cel puțin patru ori, oprind producția din peste 20 de sonde, conform sursei citate de Bloomberg, care a vorbit sub protecția anonimatului. Forțele de la Kiev și-au intensificat în ultimele luni atacurile asupra instalațiilor energetice ale Rusiei, încercând să reducă veniturile care permit Moscovei să-și finanțeze invazia. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au vizat infrastructura de transport petrolier din Marea Neagră și nave din așa-numita „flotă din umbră”, care operează în secret pentru a facilita exporturile rusești de mărfuri aflate sub sancțiuni. Câmpul Filanovski, aflat în sectorul rusesc al Mării Caspice, are o capacitate de producție proiectată de 6 milioane de tone pe an, potrivit companiei, ceea ce corespunde unui volum de aproximativ 120.000 de barili pe zi.
Lavrov prezintă senatorilor direcțiile principale ale politicii externe a Rusiei
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, urmează să prezinte miercuri dimineață un raport în plenul Consiliului Federației. Raport include cele mai importante teme ale politicii externe a Rusiei. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că întâlnirile periodice cu senatorii „contribuie la aprofundarea coordonării între puterea executivă și cea legislativă în vederea promovării priorităților politicii externe a Rusiei”. Serghei Lavrov va expune prioritățile importante ale diplomației ruse și va prezenta cele mai presante subiecte de pe scena internațională. Conform surselor, este de așteptat să existe un segment mai mare dedicat războiului din Ucraina, în contextul noului plan de pace propus de președintele american Donald Trump. Lavrov va include și subiectul legat de relațiile țării cu Statele Unite. De asemenea, ar putea comenta declarațiile unor politicieni europeni referitoare la „pregătirile pentru un conflict cu Rusia”, dar și nivelul actual al relațiilor cu Uniunea Europeană. Tot el va discuta și despre cooperarea cu state considerate prietene, cu partenerii din BRICS și cu Organizația de Cooperare de la Shanghai. În plus, ar putea include în raport teme regionale, precum situația din Orientul Mijlociu, Transcaucazia și Asia Centrală.
G7 își întărește poziția față de Ucraina și controlul asupra resurselor cheie în contextul presiunilor Rusiei
Miniștrii de finanțe din G7 au avut luni o discuție alături de reprezentanți ai FMI, Băncii Mondiale, OCDE și Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Întâlnirea s-a încheiat cu o declarație comună legată de hotărârea statelor membre de a proteja stabilitatea economică a grupului și de a susține Ucraina în războiul cu Rusia. Textul emis la finalul zilei a inclus două puncte foarte relevante, mai exact, protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și intensificarea presiunii financiare și diplomatice asupra Moscovei, relatează Kyiv Post. Oficialii au declarat că simt o „profundă îngrijorare” în privința intervențiilor non-piață și a restricțiilor la export care afectează circulația globală a mineralelor. G7 a prezentat aceste lanțuri de aprovizionare ca niște elemente vitale pentru „creșterea economică și securitatea”. S-a demonstrat, de fapt, că tema resurselor nu mai ține doar de economie, ci și de siguranță națională. Ucraina în centrul atenției Deși subiectul resurselor critice a fost unul principal, accentul cel mai puternic s-a aflat asupra Ucrainei. Declarația încheiată confirmă „sprijinul neclintit” al G7 pentru independența Ucrainei și menționează acordul de lucru dintre Kiev și FMI, dar și angajamentul de a analiza „o gamă largă de opțiuni de finanțare” pentru necesitățile ucrainene. Miniștrii au făcut referire și la posibilitatea folosirii unor active suverane rusești înghețate în statele G7 pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.384. Ce anunț a făcut Zelenski despre cedarea de teritorii în favoarea Rusiei
Războiul din Ucraina a intrat marți, 9 decembrie 2025, în a 1.384-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski insistă că nu are nici dreptul legal, nici dreptul moral să cedeze Rusiei teritorii ucrainene, problema teritorială fiind un punct central al negocierilor în curs asupra unui plan de pace sub mediere americană. „Nu avem niciun drept legal” „Intenționăm să cedăm teritorii? Noi nu avem niciun drept legal să facem aceasta, în virtutea legii ucrainene, a constituției noastre și a dreptului internațional. Și noi nu avem, de asemenea, niciun drept moral. Rusia insistă ca noi să cedăm teritorii, însă noi nu vrem să cedăm nimic. Noi luptăm pentru aceasta, după cum foarte bine știți”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă online. El a mai precizat că SUA caută „să găsească un compromis” asupra acestui punct – „Sunt probleme dificile privind teritoriile și deocamdată nu s-a ajuns la niciun compromis”. Liderul ucrainean a făcut aceste declarații după o întrevedere la Londra cu câțiva lideri europeni. El a declarat că responsabili ucraineni și europeni în domeniul securității vor conlucra asupra versiunii planului propus de negociatorii americani, după întoarcerea acestora de la Kremlin, vizită programată pentru săptămâna trecută – „Vom lucra asupra acestor 20 de puncte ale planului. Nu ne place tot ce au adus de la Moscova partenerii noștri”. Potrivit lui Zelenski, această nouă versiune a planului, după o conlucrare între Kiev și europeni, ar putea fi gata marți seara și trimisă la Washington. Zelenski vrea garanții de securitate De asemenea, Zelenski a menționat discuții asupra unei înțelegeri pentru „garanții de securitate”: „Esențialul este de a ști ce vor fi dispuși să facă partenerii noștri în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei. Până acum, eu nu am primit niciun răspuns la această întrebare”. După o scurtă trecere pe la Bruxelles, luni seară, unde s-a văzut cu responsabili ai NATO și UE, Zelenski se va deplasa în Italia marți. Cu puțin timp înainte de discuțiile de la Londra, un important responsabil apropiat de dosarul ucrainean a declarat pentru AFP că problema teritorială rămâne „cea mai serioasă”. Rusia, care controlează mai bine de 90% din Donbas, vrea să obțină tot teritoriul, cerere respinsă se nenumărate ori de Kiev. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Politico: Germania va fi principalul garant al unui împrumut acordat Ucrainei folosind active rusești
Germania a fost de acord să ofere 25% din „împrumuturile pentru reparații” pentru Ucraina în cazul în care țările membre UE vor fi obligate să returneze activele rusești blocate pe teritoriul lor. Comisia Europeană a propus un „împrumut pentru reparații” – prevede alocarea a 115 miliarde de euro pentru finanțarea industriei de apărare a Ucrainei pe o perioadă de 5 ani și a 50 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor bugetare ale țării. Alte 45 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea împrumutului pe care țările din G7 l-au acordat Ucrainei în 2024. Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a discutat această problemă cu Bart de Wever și a dat asigurări că țările UE ar trebui să își împartă riscul. Potrivit unui document citat de Politico, garanțiile financiare, distribuite proporțional între țările UE, sunt esențiale pentru ca premierul belgian Bart de Wever să aprobe planul de finanțare a unui împrumut acordat Ucrainei din activele rusești. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz la Berlin, pe 28 mai 2025. În Belgia există temeri că Ucraina nu va reuși să-și plătească datoria Wever se teme că Ucraina nu ar putea reuși să ramburseze datoria în viitor, ceea ce ar forța Belgia să ramburseze fondurile Rusiei. Depozitarul belgian Euroclear deține majoritatea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei în UE – aproximativ 185 de miliarde de euro. Germania ar trebui să ofere 51 de miliarde de euro drept „garanție financiară”. Franța ar putea primi 34 de miliarde de euro, Italia 25 miliarde de euro, iar Spania 18,9 miliarde de euro. Unele țări precum Ungaria nu vor contribui Sumele ar putea fi modificate dacă nu toate țările membre UE nu sunt dispuse să contribuie, precum Ungaria. Decizia finală va fi luată la summitul UE din 18 decembrie; aprobarea va necesita o majoritate calificată. Potrivit Liga, UE ar pregăti garanții de 210 de miliarde de euro pentru împrumutarea Ucrainei, iar Germania ar cotiza cu 52 de miliarde de euro. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Financial Times dezvăluie jocul dublu al lui Macron. Franța nu vrea să folosească activele ruse blocate în băncile sale
Sub administrația președintelui Emmanuel Macron, Franța a susținut sancționarea Rusiei după invadarea Ucrainei la scară largă. Însuși președintele Macron a vorbit despre posibilitatea trimiterii trupelor europene în Ucraina. Între timp, țara protejează un fond de active rusești de 18 miliarde de euro. Pare a fi un „joc dublu”, ceea ce ar pune Franța într-o ipostază rușinoasă pe fondul campaniei „folosirii activelor ruse” pentru reparațiile postbelice din Ucraina. Timp de doi ani, Parisul ar fi păstrat secret numele băncilor private. Băncile franceze dețin a doua cea mai mare acumulare de fonduri de stat rusești confiscate. Franța, presată de Comisia Europeană să folosească activele înghețate ale Rusiei pentru reconstrucția Ucrainei Franța este supusă unei presiuni crescânde pentru a ajuta la finanțarea și reconstrucția Ucrainei prin utilizarea activelor rusești. Ultima propunere a Comisiei Europene vizează utilizarea activelor înghețate în întreaga Uniune Europeană. Depozitarul central Euroclear de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles are 185 de miliarde de euro. În privința activelor din Franța, custodia și localizarea acestora sunt necunoscute, fiind a doua cea mai mare acumulare a activelor rusești confiscate. Spre deosebire de băncile din Franța, Euroclear a fost obligată să dezvăluie suma pe care o deține. „Tranzacțiile băncilor comerciale cu băncile centrale și rezervele valutare sunt probabil cel mai puțin transparent segment al pieței financiare globale”, a declarat Nicolas Véron, cercetător senior la grupul Bruegel. „Nimeni nu vrea să dezvăluie lumii unde își pune banii.”, a adăugat el. Belgia acuză că Euroclear a fost nedreptățită și riscă represalii din partea Rusiei Planul Comisiei își propune să abordeze obiecțiile de lungă durată ale Belgiei, care dorește ca activele din Franța și din alte țări să facă parte din orice acord de împrumut. Belgia susține că Euroclear a fost până acum presată în mod nedrept, ceea ce o face mai „vulnerabilă la represalii din partea Rusiei” și la riscurile financiare ale oricărei scheme de împrumut. Sursa foto: Profimedia Active ale statului rusesc imobilizate în UE: Active înghețate în Belgia: 192 miliarde euro Active înghețate în Franța: 18 miliarde euro Active înghețate în Germania: 200 milioane euro Active înghețate în Cipru: mai puțin de 100 milioane euro Active înghețate în Suedia: 10.000 euro Active înghețate în Luxemburg: 10.000 euro „Acestea sunt informații sensibile din punct de vedere al pieței – este același lucru ca și cum medicii ar discuta public despre dosarele medicale”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Olof Gill, pentru Financial Times . Băncile franceze refuză să răspundă Nu este clar câte bănci din Franța dețin activele, deși trei persoane informate despre această chestiune au declarat sub anonimat că au înțeles că cea mai mare parte se află la cel mai mare creditor al țării, BNP Paribas. Inițial, BNP a refuzat să comenteze. După publicarea articolului, banca a declarat: „BNP Paribas nu deține active în Franța de la entități publice rusești, inclusiv Banca Centrală a Rusiei.” PCE, a patra cea mai mare bancă din Franța, nu a răspuns la o solicitare de comentarii. BNP Paribas Fortis, cel mai mare creditor din Belgia și o filială a băncii franceze, nu a răspuns la o solicitare de comentarii. KBC și Belfius au refuzat să comenteze când au fost întrebate dacă dețin active ale băncii centrale rusești, invocând „confidențialitatea datelor”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Franța va mobiliza activele rusești înghețate pentru a asigura mentenanța tunurilor CAESAR în Ucraina
Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg
De la invazia rusă a Ucrainei, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au renunțat să mai cumpere gaz de la ruși (în mod direct). Între timp, Polonia încearcă să devină principalul punct de intrare din Europa de Est pentru gazul natural lichefiat furnizat la nivel internațional. Polonia încearcă să profite de reducerea livrărilor de gaze naturale către UE. Este o oportunitate care se întâmplă odată la un secol: Polonia ar putea deveni un jucător economic la nivel european dacă va reuși să-și realizeze obiectivele propuse. Pe termen lung ar putea să depășească chiar și Germania. Manevra aceasta ar putea remodela fluxul de combustibil în Europa. Statele învecinate ar putea avea o alternativă mai stabilă spre deosebire de Ungaria care încă cumpără cu dificultăți gaz de la ruși sau alte țări care îl importă de la Azerbaidjan sau Turcia. Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei Polonia ar putea deveni un jucător economic pe scena europeană Potrivit Bloomberg, Polonia condusă de președintele Karol Nawrocki are în vedere construirea unei noi infrastructuri de gaze. Aceasta ar viza și construirea unui terminal în Marea Baltică. Poziția geografică îi va permite Poloniei să conecteze mai multe rute cheie de aprovizionare. Deja operează un terminal cu o capacitate de 8,3 miliarde de metri cubi în orașul portuar Swinoujscie. Iar construcția unui nou terminal plutitor cu o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi este programată să fie finalizată în 2028. Rusia ar putea înceta să mai furnizeze gaz Europei din toamna anului 2027 Polonia remodelează „harta energetică” a Europei/ Rusia este scoasă din joc Prin construirea terminalului suplimentar, Polonia ar putea atrage noi cumpărători internaționali. De asemenea, Varșovia ar putea furniza gaz natural lichefiat de la Statele Unite către țările fără ieșire la mare, profitând din plin de momentul după ce Gazprom a redus furnizarea în 2022. Directorul executiv Slawomir Hinc de la Gaz-System a declarat într-un interviu recent: „Este un interes crescut pentru gazul natural lichefiat, atât în Polonia și în alte țări din regiunea noastră.” Acestea sunt: Republica Cehă Slovacia Ungaria „Polonia are deja avantaje structurale – dar cel mai important aspect îl reprezintă accesul pe care îl are la mare”, a declarat analistul Mykhailo Svyshcho. „De câteva decenii, întreaga regiune depindea de conductele cu gaz ale Rusiei și s-au făcut eforturi limitate în diversificare. În contrast, Polonia și-a dezvoltat propria infrastructură și asta o pune într-o poziție mai întărită. Polonia i-a livrat Ucrainei gaz într-o cantitate de 600 milioane de metri cubi în acest an. Anul următor ar putea să-i furnizeze 1 miliard de metri cubi. Între timp, 14 companii autohtone și străine și-au exprimat interesul pentru instalația planificată a Poloniei. Cererea prognozată pentru 2031-2032 ar putea să crească de 4 ori, a declarat operatorul polonez de gazoducte Gaz-System. În timp ce Polonia ar putea reconfigura „harta economică a Europei”, premierul Ungariei se încăpățânează să cumpere gaz de la ruși în continuare Europa ar putea renunța definitiv la gazul rusesc din 2027 Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei și este în discuții cu Slovacia guvernată de Robert Fico. Pe 3 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord preliminar pentru reducerea treptată a importurilor de gaze rusești. La finalul anului 2026 va intra în vigoare o interdicție completă a importului de gaz natural lichefiat din Rusia. Livrarea de gaze prin conducte ar putea înceta definitiv din toamna anului 2027. Însă, Ungaria și Slovacia guvernate de Viktor Orban și Robert Fico s-au opus interdicției. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cum vrea cel mai bogat mogul al Kievului, Rinat Ahmetov, să salveze Ucraina în această iarnă
Înghețarea activelor South Stream Transport: Olanda blochează bunurile operatorului rus al conductei TurkStream
Măsura intervine în contextul unui litigiu complex, cu implicații energetice majore pentru Europa. Decizia instanței olandeze Tribunalul districtual din Amsterdam a hotărât înghețarea activelor South Stream Transport, filială a gigantului rus Gazprom, pentru a garanta o eventuală plată a despăgubirilor solicitate de DTEK Krymenergo, scrie TVP World. Măsura, aplicată încă din iulie, vine după ce firma ucraineană a revendicat pierderi suferite ca urmare a confiscării activelor sale din Crimeea în 2014, imediat după anexarea peninsulei de către Rusia. În noiembrie 2023, un tribunal de arbitraj din Haga a stabilit că Federația Rusă trebuie să plătească 179 de milioane de euro despăgubiri, plus dobânzi și cheltuieli de judecată. Moscova a contestat decizia, iar cazul se află în prezent pe rolul unei curți de apel olandeze. Argumentele părților Potrivit publicației ruse Vedomosti, procedura de înghețare reprezintă o etapă a demersului DTEK de a executa hotărârea internațională, vizând companii rusești cu legături directe cu statul. South Stream Transport a contestat măsura în august, susținând că operează independent de guvernul de la Moscova, deși Gazprom deține participația majoritară. Impactul asupra conductei TurkStream South Stream Transport administrează secțiunea offshore a conductei TurkStream, ultima rută funcțională prin care gazul rusesc ajunge direct în Europa. Conducta traversează Marea Neagră și Turcia, alimentând sudul continentului, după ce tranzitul prin Ucraina și alte rute anterioare a fost sistat. Deși valoarea activelor înghețate nu a fost dezvăluită, cazul pune presiune asupra infrastructurii energetice rusești din afara țării și intensifică disputa economică dintre Kiev și Moscova. Măsura ar putea avea consecințe pe termen mediu pentru stabilitatea aprovizionării energetice în regiune, în contextul restrângerii căilor de export pentru gazul rusesc.