Șapte state UE cer aprobarea rapidă a împrumutului de reparații pentru Ucraina, din banii Rusiei
Șapte țări din Uniunea Europeană au trimis duminică o scrisoare comună președinților Comisia Europeană și Consiliul European, Ursula von der Leyen și António Costa. Ele susțin aprobarea împrumutului de reparații pentru Ucraina, finanțat din activele rusești înghețate în UE. Totodată, cer ca decizia să fie adoptată rapid, la reuniunea Consiliului European din decembrie. Uniunea Europeană vrea să finanțeze ajutorul acordat Ucrainei din cele aproximativ 210 de miliarde de euro în active înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute în UE. Majoritatea activelor vizate se află în Belgia, la Euroclear. „De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în 2022, Europa a stat ferm alături de Ucraina. Facem acest lucru pentru că este moral corect și pentru că ambițiile imperialiste ale Rusiei amenință securitatea europeană”, au scris liderii, citați de Interfax-Ukraine. Premierii Estoniei, Finlandei, Irlandei, Letoniei, Poloniei, Suediei și președintele Lituaniei atrag atenția asupra nevoilor urgente ale Kievului. „Având în vedere amploarea și urgența actuală a nevoilor bugetare și militare ale Ucrainei, susținem cu fermitate propunerea Comisiei privind un împrumut pentru reparații. Acesta ar urma să fie finanțat din soldurile de numerar provenite din activele rusești imobilizate în UE”, subliniază aceștia în mesajul lor către Bruxelles. Liderii afirmă că mecanismul propus este „cel mai fezabil financiar și realist politic”. Totodată, respectă „principiul fundamental al dreptului Ucrainei la compensații pentru pagubele cauzate de agresiune”. Fără costuri pentru cetățenii UE Mecanismul propus de Comisia Europeană ar urma să folosească banii generați de activele rusești înghețate în UE pentru a garanta un împrumut acordat Ucrainei. UE spune că nu urmărește “confiscarea” activelor rusești. În schimb, s-ar folosi banii pe care aceste active îi generează (dobânzi, câștiguri, lichidități). Astfel, sprijinul financiar pentru Ucraina nu ar veni din buzunarul contribuabililor europeni. Împrumutul acordat Ucrainei va fi rambursat doar dacă şi când Rusia va plăti despăgubirile pentru pagubele provocate de război. Decizia, până la sfârșitul anului „Timpul este esențial”, insistă semnatarii scrisorii. Ei consideră că o decizie rapidă ar consolida poziția Ucrainei în apărare. De asemenea, ar îmbunătăți șansele obținerii unei „păci juste și durabile”. Statele semnatare își exprimă disponibilitatea de a lucra „constructiv” cu instituțiile europene pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit cât mai curând.
Kremlinul laudă noua strategie de securitate a SUA: Documentul lui Trump corespunde, în mare măsură, cu viziunea Rusiei
Strategia de Securitate Națională a SUA descrie viziunea lui Trump drept una de „realism flexibil” și susține că SUA ar trebui să revină la Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zonă de influență a Washingtonului. Documentul, semnat de Trump, avertizează și că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională”, că un „interes central” al SUA este negocierea încheierii războiului din Ucraina și că Washingtonul dorește să restabilească stabilitatea strategică în relația cu Rusia. Kremlinul salută noua abordare a administrației Trump „Ajustările pe care le vedem corespund în multe privințe viziunii noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru jurnalistul Pavel Zarubin de la televiziunea de stat, fiind întrebat despre noua strategie americană, potrivit Reuters. O astfel de alinieră publică între Moscova și Washington este rară. În timpul Războiului Rece, Moscova prezenta Statele Unite drept un imperiu capitalist decadent condamnat de legile istoriei marxiste, în timp ce președintele american Ronald Reagan numea în 1983 Uniunea Sovietică un „imperiu al răului” și „focar al răului în lumea modernă”. După prăbușirea URSS, Moscova și-a exprimat speranța într-un parteneriat cu Occidentul, însă, pe măsură ce Washingtonul a susținut extinderea NATO, așa cum era prevăzut în strategia președintelui Bill Clinton din 1994, tensiunile au început să crească. Acestea au atins punctul de ruptură sub președintele Vladimir Putin, care a preluat funcția de șef al Kremlinului în ultima zi a anului 1999. Trump evită etichetarea Rusiei drept amenințare directă Întrebat despre angajamentul din documentul SUA de a pune capăt „percepției și de a preveni realitatea alianței militare NATO ca o alianță în continuă expansiune”, Peskov a declarat că este un lucru încurajator. Într-un comentariu pentru agenția TASS, Peskov a spus că apelul administrației Trump la cooperare cu Moscova pe teme de stabilitate strategică, în locul descrierii Rusiei ca o amenințare directă, este un pas pozitiv. Strategia lui Trump descrie regiunea Indo-Pacific drept unul dintre „principalele câmpuri de bătălie economice și geopolitice”, documentul afirmând că Trump urmărește să descurajeze un conflict cu China în legătură cu Taiwanul și Marea Chinei de Sud prin consolidarea puterii militare a SUA și a aliaților lor.
Obiectivul comun al SUA și al Rusiei, în viziunea lui CTP: Ambele vor dispariția Uniunii Europene
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a declarat că Statele Unite și Rusia au un obiectiv comun, cel de a face ca Uniunea Europeană să dispară. Declarația a fost făcută în contextul în care Noua Strategie de Securitate Națională a SUA, publicată vineri sub semnătura președintelui Donald Trump, e neobișnuit de critică față de UE, dar foarte blândă cu Rusia agresoare. Obiectivul comun al SUA și Rusia în opinia lui Cristian Tudor Popescu „Care e ideea Americii în clipa de față? America e interesată de Europa în continuare, dar vrea o Europă fără Uniunea Europeană. Vrea desființarea Uniunii Europene și state separate cu care ea să facă acorduri comerciale, să câștige de pe urma lor, în niciun caz să le apere. Asta nu! Au spus că până în 2027 trebuie să preia Europa toate structurile de apărare ale NATO. Ce va face Rusia în condițiile în care UE ar dispărea? Ce a făcut după al Doilea Război Mondial, când a controlat jumătate din Europa cu guverne care erau fidele Kremlinului, aliați practic ai Kremlinului. Asta vrea Rusia. Deci există această convergență între SUA și Rusia, anume dispariția UE, pentru a stăpâni ambele Europa”, a declarat Cristian Tudor Popescu, la B1. CTP: Ordinea internațională este acum ordinea de cartier „Ordinea internațională acum e ordinea de cartier, în care se percepe taxă de protecție. Asta face Trump acum. Cine vrea să fie protejat de America trebuie să plătească taxă de protecție”, a mai afirmat Cristian Tudor Popescu. Gazetarul a vorbit și despre noua Strategie Națională de Apărare a României: „Cred că nu știu ce să facă responsabilii noștri din CSAT, în frunte cu președintele. Nu știu ce să facă. (…) Acea strategie de securitate nu înseamnă nimic. Nu au soluție în momentul ăsta. Nu suntem singurii care n-avem soluție, o lume întreagă e derutată în momentul de față, nu știe ce să facă, nu știe care va fi următoarea mișcare a lui Donald Trump. Nimeni nu știe lucrul ăsta. (…) Ne înarmăm și noi, suntem și noi în treabă, ca să zic așa”.
Rusia anulează acordurile militare cu trei țări NATO, semnate într-o perioadă de apropiere față de Occident
Rusia a anulat acordurile de cooperare militară încheiate cu Portugalia, Franța și Canada, printr-un decret publicat vineri, potrivit presei de stat ruse. Autoritățile ruse au precizat că cele trei acorduri, semnate între 1989 și 2000, nu mai sunt relevante din punct de vedere strategic, conform Euronews. Acordurile au fost semnate într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Occident s-au îmbunătățit după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Acordul cu Canada a fost semnat la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, în 1989, moment ce a marcat practic sfârșitul Războiului Rece, când liderul sovietic Mihail Gorbaciov încerca să refacă punțile cu statele occidentale. Acordul cu Franța, din 1994, a urmat eforturilor președintelui Boris Elțîn de a integra Rusia în structurile europene de securitate. Inițial, Elțîn sperase ca Rusia să poată adera la NATO sau, cel puțin, să dezvolte un parteneriat special cu Alianța Nord-Atlantică, semnând tratate cu Franța care obligau cele două state să se consulte în timpul crizelor și să construiască „o rețea de pace și solidaritate” în Europa. Acordul cu Portugalia, semnat în 2000, a fost încheiat într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Portugalia erau foarte bune, iar vizitele la nivel înalt erau frecvente, în ciuda faptului că Portugalia era membră NATO. Putin a adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident De atunci, Kremlinul și președintele Vladimir Putin au adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident, acuzându-le că se apropie intenționat de granițele Rusiei și punând parțial pe seama lor declanșarea războiului din Ucraina, fără a prezenta dovezi. Decizia de vineri urmează unui gest similar din iulie, când premierul Mihail Mișustin a anulat un acord de cooperare militaro-tehnică din 1996 cu Germania. Ministerul de Externe rus a acuzat atunci Berlinul că duce „o politică deschis ostilă” și manifestă „aspirații militariste tot mai agresive”.
Serviciul militar de informații ucrainene a atacat cibernetic, paralizând o companie logistică din Rusia
„Aceasta nu a fost o perturbare, a fost o cădere completă a infrastructurii lor digitale”, a declarat o sursă pentru Kyiv Post. Operațiunea, realizată împreună cu echipa de hackeri BO Team, a fost desfășurată în dimneața zilei de sâmbătă și a dezactivat peste 700 de computere și servere, a șters peste 1.000 de conturi de utilizatori și a distrus sau criptat aproximativ 165 terabytes de date esențiale. Operațiunea a inclus și blocarea sistemelor de control al accesului, supraveghere video și stocare de date. În plus, pe site-uri au fost publicate mesaje care marchează Ziua Forțelor Armate. Surse din cadrul serviciului de informații au susținut că acțiunea a fost un mesaj care să reamintească că „apărătorii Ucrainei luptă pe toate fronturile, inclusiv în spațiul cibernetic”. Eltrans+ este una dintre cele mai importante companii de logistică din Rusia, gestionând marfă internă și internațională pentru peste 5.000 de companii și transportând, printre altele, bunuri supuse sancțiunilor și componente electronice pentru industria de apărare. Anterior, hackerii ucraineni au vizat un furnizor de internet din Siberia. În urma unei operațiuni desfășurate în iunie, compania Orion Telecom a suferit pierderi de 66 de milioane de ruble și întreruperi ale infrastructurii esențiale.
Norvegia cumpără submarine și rachete în fața intensificării activității forțelor ruse în regiune
Norvegia, țară vecină cu Rusia, va comanda două noi submarine germane, „absolut esențiale” pentru descurajare, și rachete cu rază lungă de acțiune, a anunțat vineri guvernul, scrie Le Figaro. Oslo comandase deja în 2021 patru submarine de la furnizorul german Thyssenkrupp Marine Systems (tkMS), subliniază Ministerul Apărării într-un comunicat. Primul ar trebui livrat în 2029. „Norvegia este o națiune costieră și maritimă, iar submarinele sunt absolut esențiale pentru apărarea țării noastre. Observăm o creștere a activității forțelor ruse în Atlanticul de Nord și Marea Barents”, a declarat ministrul apărării Tore O. Sandvik, citat în comunicat. „În calitate de și urechi> ale NATO în nord, este necesară o capacitate mai mare de a ne arăta prezența, de a supraveghea și de a descuraja în zonele noastre învecinate. În acest context, submarinele sunt absolut indispensabile”. Costul este unul ridicat: pentru a finanța această achiziție, guvernul propune o majorare a bugetului cu 3,9 miliarde de euro, precizând că „prețul unitar al submarinelor și al sistemelor lor de armament” a crescut din cauza major[rii costului materiilor prime critice și al echipamentelor de apărare. Într-un comunicat separat, Ministerul Apărării a anunțat, de asemenea, achiziționarea de rachete cu rază lungă de acțiune, în valoare de 19 miliarde de coroane. Aceste arme vor permite atingerea, „cu mare precizie”, a țintelor aflate la distanțe de până la 500 de kilometri, a subliniat ministrul. Rusia și țara nordică împărtășesc în nordul îndepărtat 198 de kilometri de frontieră terestră, precum și o frontieră maritimă în Marea Barents.
Summitul India-Rusia 2025: Puncte-cheie din declarația comună Modi-Putin
Președintele rus Vladimir Putin le-a mulțumit președintei Droupadi Murmu, prim-ministrului Narendra Modi și oficialilor indieni pentru primirea călduroasă oferită delegației ruse la New Delhi, potrivit India Today. El i-a mulțumit, de asemenea, premierului Modi pentru cina privată de ieri seara, subliniind relația personală puternică dintre cei doi lideri. În declarațiile sale de la Summitul India-Rusia 2025, Putin a reafirmat disponibilitatea Moscovei de a continua furnizarea neîntreruptă de combustibil pentru a sprijini economia în creștere a Indiei, numind cooperarea energetică un pilon central al parteneriatului bilateral. El a evidențiat și o schimbare majoră în cooperarea economică, anunțând că 96% din tranzacțiile comerciale India-Rusia sunt acum decontate în monedele naționale, marcând o îndepărtare importantă de plățile denominate în dolari. Putin a spus că această tranziție reflectă o coordonare financiară tot mai strânsă și o rezistență crescută în comerțul bilateral. Declarațiile au venit în contextul în care cele două țări au analizat cooperarea strategică mai largă în domeniile comerțului, investițiilor și securității, stabilind direcția pentru o colaborare mai profundă în mai multe sectoare. Foaia de parcurs strategică „Viziunea 2030” India și Rusia au convenit asupra unui plan detaliat pentru cooperare economică pe termen lung, cu accent pe creșterea comerțului, coproducție și co-inovare. Creșterea comerțului bilateral Cei doi lideri și-au confirmat obiectivul de a ajunge la 100 de miliarde de dolari în comerț bilateral până în 2030. Ei au analizat și progresul unui posibil Acord de Liber Schimb India-UEEA (Uniunea Economică Eurasiatică) și au discutat modalități de a spori exporturile indiene în sectoare precum industria farmaceutică, agricultura și segmentul bunurilor de consum. Cooperare energetică Energia rămâne un element central al parteneriatului. Pe agendă s-au aflat cooperarea în proiecte nucleare civile, colaborarea în domeniul mineralelor rare și garanția oferită de președintele Putin că India va primi livrări de energie stabile și neîntrerupte. Eforturi de combatere a terorismului Premierul Modi a subliniat că India și Rusia stau „umăr la umăr” în lupta împotriva terorismului, arătând că atacurile asupra ambelor țări provin din aceleași surse. El a cerut o acțiune globală unită împotriva terorismului. Conflictul din Ucraina Prim-ministrul Modi a reiterat poziția constantă a Indiei de a susține pacea și dialogul. Președintele Putin l-a informat despre eforturile Rusiei pentru o soluție pașnică și despre propunerile aflate în discuție. Cooperare în apărare și tehnologii de vârf Discuțiile au vizat cooperarea militară existentă și proiecte comune în domeniul explorării spațiale, inteligenței artificiale și construcțiilor navale, domenii care sprijină și obiectivele Make in India. Acord privind mobilitatea forței de muncă Ambele părți lucrează la un acord care ar facilita deplasarea lucrătorilor indieni calificați și semi-calificați către Rusia. Cooperare globală și multilaterală India și Rusia au convenit să mențină o coordonare strânsă în cadrul platformelor internaționale precum ONU, G20, BRICS și SCO.
Acuzații grave din partea Kievului: Copii ucraineni, răpiți de Rusia, ar fi fost deportați în Coreea de Nord
Miercuri, Kievul a semnalat că mai mulți copii ucraineni capturați de Rusia din teritoriile ocupate au fost transferați împotriva voinței lor în Coreea de Nord. Afirmația a fost făcută de Kateryna Rashevska, expertă în drept la Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Kiev, în timpul unei audieri dedicate problemei răpirii copiilor ucraineni. Ea a specificat că un băiat de 12 ani din regiunea Donețk și o adolescentă de 16 ani din Simferopol (Crimeea) au fost duși în tabăra nord-coreeană Songdowon. Acolo, minorii ar fi fost supuși unui proces de „instruire ideologică”. Procesul ar implica învățături despre cum „să distrugă militarismul japonez”. De asemenea ar fi participat la întâlniri cu veterani nord-coreeni care au luat parte la atacul din 1968 asupra navei americane USS Pueblo. O consecință a alianței Moscova-Phenian Conform Euronews, oficialii de la Kiev au subliniat că această situație este facilitată de apropierea tot mai mare dintre Rusia și Coreea de Nord. De la începutul invaziei ruse în 2022, Phenianul a oferit un sprijin considerabil Moscovei. Ajutorul include furnizarea de armament și, conform unor rapoarte, chiar trimiterea a până la 12.000 de militari în 2024 pentru a sprijini forțele ruse. Datele oficiale ale Ucrainei arată că peste 19.500 de copii au fost deportați de Rusia de la declanșarea invaziei. Până în prezent, doar aproximativ 1.800 dintre aceștia au fost recuperați. Numărul real ar putea fi însă mult mai mare, deoarece numeroase cazuri nu pot fi documentate din cauza ocupației ruse. În contrast, comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, a susținut public că Rusia „a primit” 700.000 de copii ucraineni între februarie 2022 și iulie 2023. Programul de „reeducare” și îndoctrinare pentru copii ucraineni În cadrul aceleiași audieri, Nathaniel Raymond, directorul Laboratorului de Cercetare Umanitară de la Yale, a afirmat că echipa sa a identificat cel puțin 35.000 de copii care se află, temporar sau permanent, sub custodia Federației Ruse. În taberele din Rusia și din teritoriile ocupate, acești minori sunt ținuți izolați de familiile lor. Ei sunt supuși unor procese sistematice care includ: îndoctrinare patriotică rusească; interzicerea folosirii limbii ucrainene; în anumite cazuri, antrenament militar. Un raport al laboratorului a documentat peste 210 facilități unde acești copii sunt îndoctrinați sau pregătiți militar. Raymond a insistat că returnarea tuturor copiilor ucraineni trebuie să fie o „condiție non-negociabilă” pentru orice viitoare negociere de pace. Reacția ONU: Rezoluție pentru returnarea necondiționată a copiilor În aceeași zi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care somează Rusia să returneze „fără condiții” toți copiii ucraineni deportați ilegal. Rezoluția a fost adoptată cu 91 de voturi pentru și 12 împotrivă, printre oponenți numărându-se Rusia, Belarus și Iran. Documentul solicită încetarea imediată a deportărilor, a schimbărilor forțate de cetățenie, a adopțiilor și a reeducării ideologice. De asemenea, se cere reunificarea de urgență a copiilor cu familiile lor. „Nu poate exista o pace justă în Ucraina fără întoarcerea necondiționată a copiilor noștri”, a concluzionat Mariana Betsa, adjunct al ministrului de externe ucrainean, în timpul dezbaterilor de la ONU.
Rusia liberalizează vizele pentru cetățenii chinezi
Rusia a introdus luni un regim temporar de intrare fără viză pentru cetățenii chinezi, valabil pentru vizite de până la 30 de zile. Inițiativa urmărește să se alinieze cu măsurile adoptate de China în privința vizitatorilor ruși. Prevederile se aplică turiștilor, oamenilor de afaceri, academicienilor, artiștilor și sportivilor. Autoritățile de la Moscova susțin că măsura ar urma să stimuleze atât fluxurile turistice, cât și schimburile comerciale dintre cele două țări. Sprijin economic de la chinezi Între Moscova și Beijing s-au dezvoltat în ultimii ani relații tot mai strânse. Acestea au fost consolidate după semnarea acordului de parteneriat strategic „fără limite” de către Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. Documentul a fost parafat cu doar câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, în februarie 2022. Cooperarea economică a cunoscut o creștere accelerată în ultimii doi ani, China devenind principalul furnizor de bunuri al Rusiei, de la echipamente industriale la produse de consum. Potrivit Reuters, Rusia s-a bazat de atunci „în mare măsură pe importurile din China pentru a face față sancțiunilor occidentale”. Reciprocitate Decretul semnat de Putin stabilește că noile reguli vor rămâne în vigoare cel puțin până la 14 septembrie 2026. Totuși, acestea nu se aplică „lucrătorilor migranți chinezi, studenților pe termen lung sau lucrătorilor din sectorul logisticii și transporturilor”. Ministerul de Externe al Chinei anunțase în luna septembrie că va permite cetățenilor ruși cu pașapoarte obișnuite să călătorească fără viză în China pentru până la 30 de zile, timp de un an. Gestul a deschis calea pentru măsura similară adoptată acum de Moscova. Beijingul a salutat decizia Rusiei, afirmând că relaxarea reciprocă a vizelor „va facilita contactele dintre popoarele celor două țări”. Decretul marchează un nou pas în apropierea politică și economică dintre cele două puteri asiatice. Măsura vine într-un moment în care Rusia continuă să caute sprijin extern pentru a contracara efectele sancțiunilor internaționale.
Dan Dungaciu: Dacă rușii controlează Nipru, vor închide economic Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a explicat tensiunile economice din jurul fondurilor rusești înghețate în Belgia și modul în care Uniunea Europeană încearcă să găsească o soluție de finanțare pentru sprijinirea Ucrainei. Totodată, analistul descrie importanța strategică a zonei Zaporojie și riscurile uriașe pentru Ucraina dacă Rusia ajunge să controleze Niprul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Disputa europeană privind fondurile înghețate Dungaciu descrie presiunea venită de la Bruxelles în privința banilor rusești blocați în Belgia. El spune că statele UE sunt reticente să preia riscul juridic. „E o chestiune foarte importantă… 143 de miliarde pe care rușii le au în băncile belgiene și pe care belgienii nu vor să-i dea. Ei spun: «Bă, noi le dăm, dar dacă rușii ne dau în judecată, vă asumați și voi să plătiți ceva?». Toată lumea spune: «Nu pot, am deficit». Și atunci a zis băi, dacă nu vreți, asta, ne spune Ursula, oricum trebuie să plătiți. Și atunci strângem bani, bonduri, împrumuturi, noi trebuie să punem bani. Deci noi vom plăti, că asta a fost amenințarea: Băi, dacă nu luați banii rușilor, plătiți voi. Dar nu se pune problema să nu se plătească. Se pune problema cum să se plătească, pentru că noi, europenii, și asta e în narațiunea lor, noi avem un singur avantaj împotriva Rusiei, suntem mai bogați. Ei uită că nu bugetele luptă, ci oamenii luptă.”, susține analistul. Dan Dungaciu: „Dacă rușii ajung la Zaporojie, vor controla întreaga economie a Ucrainei” Dungaciu arată că Europa mizează pe forța economică: susținerea militară și financiară a Ucrainei, în speranța că Rusia va cădea prima sub presiune. Dar avertizează că pe teren, lucrurile nu arată la fel. Zona Zaporojie este decisivă, deoarece acolo se află accesul la Nipru. „Dar ei zic uite, bugetul nostru, noi avem bugetul cel mai mare și, prin urmare, dacă noi susținem Ucraina, îi dam arme Ucrainei, îi dăm ce are nevoie și dăm, și dăm, și dăm, susținem economia Ucrainei, care se va prăbuși în 2026 dacă nu vine o injecție financiară, atunci rușii vor cădea înaintea Ucrainei, pentru că Ucraina are în spate un buget mai puternic decât al Rusiei. Asta e gândirea din spate. Și ei spun: noi vom susține Ucraina. Ucrainenii, băieții noștri puternici, vor rezista și rușii, într-un an de zile, într-un an și un pic se duc în cap. (…) Cea mai puternică evoluție este în zona Zaporojie. Zaporojie e undeva în sud. Ucraina este brăzdată de Nipru. Nipru este coloana vertebrală economică a Ucrainei. Transport, industrie, totul e pe Nipru. Zaporojie este la Nipru. Dar este la Nipru pe partea estică, adică unde sunt rușii. Și rușii sunt acum la 57-60 de km, estimări, de Zaporojie. Dacă ajung la Zaporojie, sigur, asta nu se va întâmpla mâine, și ajung să controleze Nipru, rușii vor controla toată economia Ucrainei.”, afirmă invitatul.