Război în Ucraina, ziua 1.412. Lovituri de drone asupra mai multor instalații petroliere ruse și clădiri rezidențiale
Războiul din Ucraina a intrat marți, 6 ianuarie 2026, în a 1.412-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dronele ucrainene au efectuat atacuri nocturne asupra mai multor regiuni rusești, în noaptea de luni spre marți, fiind raportate explozii și incendii în câteva localități, potrivit canalelor rusești Telegram. Atac la Tver, în centrul orașului În Tver, autoritățile regionale au declarat că un fragment dintr-o dronă a lovit o clădire înaltă din centrul orașului în timpul atacului. O persoană a fost ucisă, iar alte două rănite. De asemenea, a fost provocat un incendiu, scrie The Kyiv Independent. Primele atacuri raportate în timpul atacului nocturn au avut loc în Penza. Locuitorii au declarat că au auzit între cinci și șapte explozii, după ora 2:00 dimineața, și au văzut lumini în cer. Rapoartele preliminare au sugerat o posibilă lovitură asupra unei fabrici de rulmenți. În jurul orei 03:00 dimineața, imaginile de pe rețelele de socializare au arătat o lumină puternică deasupra orașului Usman, unde dronele ar fi lovit o rafinărie de petrol, provocând un incendiu. Au fost raportate explozii și în Sterlitamak, deși ținta de acolo rămâne neclară. Autoritățile ruse nu au confirmat oficial amploarea sau țintele atacurilor. Ucraina și-a intensificat campania de atacuri împotriva instalațiilor petroliere din Rusia pe tot parcursul anului 2025, bazându-se în principal pe drone. Cine este noul șef al SBU Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea șefului Serviciului de securitate al țării (SBU), Vasil Maliuk, și numirea provizorie la conducerea SBU a lui Evghenii Hmara. AFP notează că la Kiev are loc o remaniere mai amplă, care a dus și la înlocuirea șefului de cabinet prezidențial. „I-am mulțumit pentru munca lui”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, publicând fotografii de la întâlnirea sa cu Maliuk, în care cei doi apar strângându-și mânile. Generalul Maliuk (42 de ani) a devenit foarte popular în Ucraina în urma unei serii de atacuri asupra teritoriului Federației Ruse. El conducea SBU din 2022 și își va continua activitatea în cadrul acestei structuri, concentrându-se pe „operațiuni asimetrice” contra Rusiei, a adăugat Zelenski, fără alte precizări. De asemenea, președintele a semnat un decret de numire provizorie în fruntea SBU a lui Evghenii Hmara, șeful Direcției „Alfa”, care coordonează operațiunile de comando din cadrul serviciului. Pe fondul zvonurilor privind plecarea lui Maliuk, care circulau de câteva zile, un număr de comandanți ai armatei ucrainene au făcut publice, sâmbătă, declarații de sprijin în favoarea șefului SBU, subliniindu-i eficacitatea în această funcție. Săptămâna trecută, Zelenski a anunțat și iminenta înlocuire a ministrului Apărării. Întrebat despre aceste decizii, liderul ucrainean a spus că vrea să relanseze structurile vitale „pentru cazul în care” Rusia ar refuza să facă pace. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
E scandal între surori după ce una a trădat Rusia lui Putin: Nu s-a consultat cu nimeni!”
Presa internațională tocmai a aflat că între Veronika Kudermetova (28 de ani – 30 WTA) și sora ei mai mică, Polina Kudermetova (22 de ani – 167 WTA), a izbucnit un scandal pe care nimeni nu-l anticipa. Pe modelul altor sportive de performanță, jucătoarea de tenis din urmă menționată a trădat Rusia lui Vladimir Putin (73) și a ales să reprezinte altă țară la nivel internațional, anume Uzbekistan. Veronika Kudermetova, șocată de decizia surorii de a trăda Rusia lui Putin. Polina va juca sub steagul Uzbekistanului În luna decembrie a anului 2025, în presa internațională s-a aflat Polina Kudermetova, o jucătoare de perspectivă din circuitul WTA, a ales să trădeze Rusia lui Vladimir Putin și să înceapă să concureze în competițiile internaționale sub steagul Uzbekistanului. Deși a reprezentat o lovitură sub centură pentru ruși, hotărârea luată de sportiva în vârstă de 22 de ani nu a fost tocmai o surpriză pentru ceea ce s-a întâmplat în tenis pe parcursul ultimilor ani. Spre exemplu, Anastasia Potapova a făcut și ea uitată Rusia și a anunțat că în 2026 va evolua în WTA sub steagul Austriei. Și asta nu e tot. Maria Timofeeva și Kamilla Rakhimova au trădat și ele țara lui Putin, iar un alt exemplu celebru, ceva mai vechi, este cel al Dariei Kasatkina, care l-a contestat aspru pe liderul Rusiei și a ales să reprezinte Australia. Revenind la decizia Polinei Kudermetova, chiar dacă ar putea să nu pară surprinzătoare pentru mulți, în familia sportivei a fost un adevărat șoc atunci când s-a aflat că aceasta va reprezenta Uzbekistanul. Nici măcar sora ei, mai celebra Veronika Kudermetova, actual număr 30 WTA, nu a știut nimic despre această tranziție. Și asta în contextul în care Veronika și Polina Kudermetova au părut să fie foarte apropiate de-a lungul anilor. Inclusiv acum, pe rețelele de socializare au o mulțime de fotografii împreună, iar în urmă cu cinci luni, cele două au participat împreună la un interviu organizat de WTA. „Ca să fiu sinceră, este un subiect sensibil pentru mine. Nu sunt de acord cu alegerea ei și nu s-a consultat cu nimeni! A fost strict decizia ei personală. Cred că motivația ei pentru schimbarea naționalității sportive include considerente financiare, precum și dorința de a se califica la Jocurile Olimpice. Ca sportivă rusă, i-a fost destul de dificil să concureze pentru o poziție înaltă în clasament (n.r. – clasamentul pentru selecția la Jocurile Olimpice). În schimb, în echipa Uzbekistanului va fi a treia sau chiar a doua cea mai bine clasată jucătoare”, a declarat Veronika Kudermetova, citată de Tennis World USA. Polina Kudermetova nu a cucerit niciun titlu WTA Polina Kudermetova va împlini vârsta de 23 de ani la data de 4 iunie 2026, iar până în prezent, ea nu a reușit să câștige niciun titlu WTA. În schimb, și-a adjudecat 9 titluri ITF. Pe 14 aprilie 2025, Polina a urcat pe cea mai înaltă poziție în clasamentul WTA, anume locul 54. Iar în prezent ocupă poziția 167. De partea cealaltă, sora ei, Veronika Kudermetova a izbutit să cucerească două titluri WTA de-a lungul carierei, iar în 2022 și-a făcut apariția pentru prima oară în TOP 10 mondial, pe locul 9. Veronika Kudermetova are și un titlu de Grand Slam câștigat, însă nu la simplu, ci la dublu. Triumful l-a înregistrat chiar sezonul trecut, în 2025, la Wimbledon.
Rusia a lovit o fabrică americană din Ucraina și a provocat o scurgere de 300 de tone de ulei
Conform United 24 Media, atacul a avut loc luni și a vizat o unitate industrială aparținând grupului Bunge, companie agribusiness cu sediul în Statele Unite. Primarul orașului Dnipro, Borys Filatov, a confirmat că lovitura a afectat infrastructura fabricii și a dus la scurgerea unei cantități mari de ulei pe principalele artere rutiere ale orașului. Potrivit edilului, circulația în zona falezei va rămâne restricționată timp de două-trei zile, în ciuda intervențiilor de curățare. Serviciile de urgență au intervenit pentru limitarea poluării, folosind nisip și materiale absorbante. Atacul a provocat și un incendiu la fața locului, a avariat mai multe autoturisme și a deteriorat o linie electrică din apropiere, potrivit administrației militare regionale. Șeful interimar al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Vladyslav Haivanenko, a declarat că nu au fost înregistrate victime. Incidentul se adaugă unei serii de lovituri rusești asupra unor active aparținând companiilor americane din Ucraina. În toate cazurile, autoritățile ucrainene au subliniat că facilitățile vizate aveau exclusiv activități civile.
Atac cu drone asupra Kievului. Au fost ucise cel puțin două persoane, iar un centru medical a fost avariat
În noaptea de duminică spre luni, Rusia a efectuat un atac cu drone în Kiev și regiunea capitalei. În urma incidentului o persoană a fost ucisă în Kiev, iar o alta în regiune, potrivit autorităților regionale, relatează publicația Kyiv Independent. Peste noapte, Rusia a lovit Kievul și regiunea capitalei cu o serie de drone, pe 5 ianuarie, ucigând o persoană la Kiev și alta în regiunea Kiev, potrivit autorităților regionale. Un centru medical privat din districtul Obolonskyi din Kiev a fost avariat în atac, iar cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit Serviciului de Urgență de Stat. Aproximativ 70 de persoane se aflau în centrul medical la momentul atacului. Dintre cei 26 de pacienți de la centrul medical loviți în timpul atacului, 16 au fost transferați la spitalele municipale din capitală, a raportat primarul Kievului, Vitali Klitschko, în dimineața zilei de 5 ianuarie, iar doi dintre răniți au fost internați în stare gravă. În regiunea Kiev, cel puțin șapte case și o clădire rezidențială cu mai multe etaje au fost avariate, împreună cu garaje, mai multe mașini și depozite. Orașul Slavutych, situat la aproximativ 140 de kilometri nord de Kiev, a suferit pene de curent, a declarat guvernatorul regiunii Kiev, Mykola Kalashnyk, adăugând că alimentarea cu apă și încălzirea centrală nu au fost afectate. În același timp, au fost raportate și explozii în Cernihiv și Zaporizhzhia. AUTORUL RECOMANDĂ
Ucraina neagă că Rusia ar fi cucerit orașul Rodînske, în apropiere de Pokrovsk
Forțele de Asalt Aerian ale Ucrainei au transmis, sâmbătă, că armata rusă nu a preluat controlul asupra orașului Rodînske, situat la nord de Pokrovsk, una dintre cele mai disputate zone ale frontului din estul țării. Potrivit armatei ucrainene, militarii continuă apărarea atât în interiorul orașului, cât și în zonele adiacente. Un mesaj similar a fost publicat și de Corpul 1 Azov al Gărzii Naționale, care precizează că unități ale brigăzilor 20 și 14 ale Gărzii Naționale, alături de Batalionul 132 Cercetare Separat, mențin poziții în Rodînske. Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 2 ianuarie capturarea orașului Rodînske, alături de Myrnohrad și alte două localități din regiune. Kievul califică aceste informații drept propagandă și susține că Rusia răspândește imagini și relatări false pentru a crea impresia unor câștiguri teritoriale. Rodînske se află pe un fost traseu logistic important pentru Ucraina către Pokrovsk și a devenit scenă a unor lupte intense încă din vara anului 2025, după apropierea trupelor ruse de mina situată la est de oraș. Situația din Pokrovsk rămâne una disputată, deși Ucraina recunoaște că o mare parte a orașului se află sub control rusesc. „Propaganda rusă continuă să difuzeze informații false despre situația de pe front în zona Rodînske. Controlul asupra pozițiilor-cheie se menține, iar inamicul suferă pierderi semnificative”, au transmis Forțele de Asalt Aerian.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.410. Zelenski spune că luptă în continuare dacă Rusia sabotează diplomația
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 4 ianuarie 2026, în a 1.410-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, dacă diplomația nu reușește să convingă Rusia să oprească războiul, țara sa va trebui să continue să se apere. „Dacă partenerii noștri nu obligă Rusia…” „Dacă Rusia blochează toate acestea, dacă partenerii noștri nu obligă Rusia să pună capăt războiului, va exista o altă cale: să ne apărăm”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă. Potrivit lui Zelenski, Ucraina speră la un summit al liderilor în Statele Unite până la sfârșitul lunii ianuarie pentru a discuta „propuneri privind modul de a pune capăt războiului cu Rusia”. Zelenski și consilieri de securitate din 18 țări au discutat la Kiev despre garanțiile cerute de Ucraina, acordurile economice și pașii următori, relatează Reuters. Săptămâna viitoare, discuțiile vor continua în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni la Paris și apoi cu negociatorii americani. „După aceea, ne vom pregăti pentru o reuniune în Statele Unite la nivel de conducere. Ne-ar plăcea ca toate acestea să se întâmple în ianuarie, până la sfârșitul lunii”, a spus Zelenski. Trump, despre Putin: „Ucide prea mulți oameni” Președintele SUA s-a declarat frustrat de Vladimir Putin din cauza continuării războiului din Ucraina. „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni”, a declarat Trump într-o conferință de presă la Mar-a-Lago la care a vorbit despre operațiunea SUA din Venezuela, răspunzând unei întrebări finale despre președintele rus Vladimir Putin și războiul din Ucraina. Trump a susținut că se fac progrese în negocierile pentru pace în Ucraina, fără a oferi detalii suplimentare, și a numit războiul „o baie de sânge”. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Nici numărul doi din Venezuela nu este în țară. Reuters: Vicepreședintele venezuelean Delcy Rodriguez se află în Rusia
Fratele ei, Jorge Rodriguez, președintele Adunării Naționale, se află în Caracas, au declarant pentru Reuters trei surse care cunosc locul în care se află acesta. Delcy Rodriguez a apărut într-un mesaj audio la televiziunea de stat mai devreme în cursul zilei, cerând dovezi că Maduro și soția sa, Cilia, sunt în viață, în timp ce Jorge Rodriguez nu a mai apărut de la atac. Într o declarație publicată marți, diplomația rusă afirmă că atacul comis de SUA provoacă „o profundă îngrijorare și condamnare”. „În această dimineață, Statele Unite au comis un act de agresiune armată împotriva Venezuelei. Acest fapt provoacă o profundă îngrijorare și condamnare”, se arată în comunicatul MAE rus. Trump: „Am urmărit capturarea lui Maduro în timp real, ca un show TV”, dintr-o cameră de la Mar-a-Lago Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a urmărit în timp real operațiunea în urma căreia liderul venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat de forțe americane, comparând desfășurarea raidului cu „un show de televiziune”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu telefonic la Fox News. Trump a spus că s-a aflat într-o cameră din complexul său Mar-a-Lago, înconjurat de mai multe persoane, inclusiv generali, și că a putut vedea „fiecare aspect” al acțiunii, pe care a descris-o drept „extrem de complexă”. El a lăudat „viteza” și „violența” manevrei și a susținut că militarii ar fi pătruns prin uși metalice pentru a-l scoate pe Maduro „în câteva secunde”. Capturarea lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, a fost anunțată anterior de Trump într-o postare pe Truth Social, în care a afirmat că cei doi au fost „capturați și scoși din țară” în urma unor lovituri „de amploare” asupra Venezuelei. O sursă citată de Reuters a indicat că în echipa de capturare s-ar fi aflat și forțe speciale americane, inclusiv Delta Force, iar oficiali americani au sugerat că Maduro va fi judecat în SUA, unde a fost inculpat încă din 2020 pentru acuzații legate de narcoterorism.
Ucraina avertizează că Rusia ar pregăti o provocare majoră, cu victime
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a avertizat, vineri, că Rusia ar putea pregăti o „provocare de mare amploare, cu victime umane”, în contextul eforturilor de a bloca negocierile de pace susținute de Statele Unite. Potrivit serviciului ucrainean, există o probabilitate ridicată ca serviciile speciale ruse să pună la cale o acțiune armată chiar în ajunul sau în ziua Crăciunului pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie. Țintele ar putea fi clădiri religioase sau alte locații cu o încărcătură simbolică puternică, fie pe teritoriul Rusiei, fie în zonele ocupate de trupele ruse în Ucraina, scrie Kyiv Independent. Avertismentul vine pe fondul intensificării campaniilor de dezinformare atribuite Moscovei, menite să submineze negocierile de pace. Recent, autoritățile ruse au susținut că o dronă ucraineană ar fi vizat reședința președintelui Vladimir Putin, afirmație respinsă atât de Ucraina, cât și de Agenția Centrală de Informații a SUA. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei afirmă că Rusia ar intenționa să plaseze la locul provocării fragmente de drone de fabricație occidentală, pentru a crea aparența implicării Kievului. „Exploatarea fricii și comiterea de acte teroriste cu victime, sub steag fals, corespund pe deplin modului de operare al serviciilor speciale ruse”, se arată într-un mesaj publicat pe Telegram de instituția ucraineană.
Rusia apasă pedala fiscală. TVA urcă la 22%, iar prețurile amenință consumul
Potrivit agenției DPA, această creștere fiscală este estimată să aducă venituri suplimentare de aproximativ 1.187 de miliarde de ruble, echivalentul a circa 15 miliarde de dolari, doar în acest an. Decizia vine într-un context economic dificil, marcat de sancțiuni internaționale, inflație ridicată și presiuni bugetare tot mai accentuate, afectând direct gospodăriile și consumatorii ruși. Majorarea TVA în Rusia a fost aprobată încă din anul precedent, însă a generat numeroase critici din partea mediului de afaceri și a populației. Creșterea taxei pe valoare adăugată se adaugă scumpirilor deja existente, diminuând puterea de cumpărare a cetățenilor și crescând costurile pentru companii, în special pentru micile afaceri. Comercianții din marile orașe, precum Moscova și Sankt Petersburg, avertizează că majorarea prețurilor ar putea duce la o scădere semnificativă a vânzărilor, cu efecte negative asupra consumului intern. Poziția Kremlinului privind majorarea TVA în Rusia Președintele Vladimir Putin a declarat luna trecută că majorarea TVA în Rusia este necesară pentru menținerea echilibrului bugetar. „Este imperativ să ne asigurăm că bugetul funcționează eficient, iar veniturile sunt consolidate”, a afirmat liderul de la Kremlin. Acesta a promis că, pe termen lung, guvernul intenționează să reducă povara fiscală asupra cetățenilor, fără a oferi însă un calendar clar sau detalii concrete. Totodată, Putin a cerut companiilor să își plătească taxele la timp, subliniind că majorarea TVA nu trebuie să alimenteze economia subterană, o problemă tot mai accentuată în ultimii ani. Controverse și comparații europene privind majorarea TVA în Rusia Criticii susțin că majorarea TVA în Rusia riscă să reducă și mai mult consumul și să afecteze competitivitatea economică a țării. Comparativ, media TVA în Uniunea Europeană este de aproximativ 21%, conform Eurostat, iar creșterea peste acest nivel ar putea accentua dezechilibrele comerciale. Susținătorii măsurii afirmă însă că aceasta este temporară și necesară, argumentând că fondurile colectate vor fi direcționate către sectoare esențiale precum sănătatea și educația, deși lipsa transparenței ridică semne de întrebare.
Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin
Luni, Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace o reședință a președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, din nordul Rusiei, cu 91 de drone de atac cu rază lungă de acțiune. Rusia a declarat că își va revizui poziția de negociere în cadrul discuțiilor în curs cu SUA privind încheierea războiului din Ucraina, scrie Reuters. Ucraina și țările occidentale au contestat versiunea Rusiei cu privire la presupusa tentativă de atac. Într-o declarație publicată joi pe Telegram, Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat: „Decriptarea datelor de rutare a revelat că ținta finală a atacului cu drone ucrainene din 29 decembrie 2025 a fost o facilitate din cadrul reședinței prezidențiale ruse din regiunea Novgorod.” „Aceste materiale vor fi transferate părții americane prin canalele stabilite”, a adăugat acesta. The Wall Street Journal a raportat miercuri că oficialii americani din domeniul securității naționale au constatat că Ucraina nu l-a vizat pe Putin sau una dintre reședințele sale în atacul cu drone. Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat inițial simpatia față de acuzația Rusiei, declarând luni reporterilor că Putin l-a informat despre presupusul incident și că era „foarte supărat” în legătură cu acesta. Miercuri, Trump părea mai sceptic, distribuind pe rețelele sociale un editorial din New York Post în care Rusia era acuzată că blochează pacea în Ucraina. Ucraina a negat că ar fi comis un astfel de atac și a descris acuzația ca făcând parte dintr-o campanie de dezinformare a Rusiei menită să creeze o ruptură între Kiev și Washington după întâlnirea de weekend dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.