Schimbare în poziția lui Trump: Rusia blochează drumul către pace
După luni întregi de declarații conciliatoare la adresa Kremlinului, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un semnal diferit în privința războiului din Ucraina, sugerând că Rusia este principalul obstacol în calea păcii, potrivit The Kyiv Post. În ajunul Anului Nou, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social un editorial din New York Post care îl acuză direct pe Vladimir Putin de blocarea negocierilor și de folosirea unor pretexte pentru a prelungi conflictul. Titlul articolului este tranșant: „Lăudăroșenia lui Putin privind «atacul» arată că Rusia este cea care stă în calea păcii.” Informațiile CIA contrazic versiunea Kremlinului Deși Trump nu a adăugat niciun comentariu personal, gestul este semnificativ pentru un lider care, până recent, afirma că îl „înțelege” pe Putin și că poate ajunge rapid la un acord cu acesta. Tăcerea sa contrastează cu pozițiile anterioare și sugerează o distanțare față de narațiunea Kremlinului. Schimbarea vine pe fondul concluziilor serviciilor de informații americane. Potrivit unei evaluări CIA, Ucraina nu a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin, contrazicând afirmațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone. Agenția nu a găsit „nicio dovadă că ar fi avut loc o tentativă de asasinat”, subminând astfel acuzațiile rusești. Putin folosește pretexte pentru blocarea păcii Anterior, Trump declarase că este „foarte furios” în legătură cu presupusul atac și susținuse că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, afirmații care au atras critici dure atât în SUA, cât și în rândul aliaților europeni. Lideri europeni au avertizat că Moscova încearcă să manipuleze procesul diplomatic, iar redistribuirea editorialului indică faptul că Trump ar fi început să accepte această realitate. Americanii își pierd încrederea în promisiunile lui Trump Editorialul promovat de Trump susține că Putin folosește incidentul ca „o scuză pentru a se retrage din progresele pretinse ale negocierilor” și cere Washingtonului să renunțe la concesii și să pună presiune pe Moscova prin sancțiuni mai dure. În plan politic intern, scepticismul crește. Un sondaj Economist/YouGov arată că 49% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar majoritatea nu cred că vreuna dintre părți se apropie de victorie. În acest context, gestul aparent minor al redistribuirii unui articol devine un mesaj politic. După luni de ambiguitate, Trump pare să admită că pacea nu este blocată de Kiev, ci de Moscova.
Ucraina ar fi lovit un depozit de petrol din apropierea Moscovei, potrivit unei surse
Potrivit sursei citate, atacul a avut loc în dimineața zilei de 31 decembrie și a vizat un mare depozit de petrol din orașul Rîbinsk, regiunea Iaroslavl. Facilitatea ar fi administrată de Rosreserv, agenția de stat responsabilă cu rezervele strategice ale Rusiei pentru situații de criză. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a anunțat în cursul nopții o alertă de drone, iar presa rusă a relatat ulterior despre explozii în zona Rîbinsk. Imagini distribuite pe rețelele sociale și analizate de The Kyiv Independent par să arate un incendiu de amploare și coloane de fum negru ridicându-se de la locul presupusului atac, însă informațiile nu au putut fi verificate independent. Atacul face parte dintr-o campanie mai amplă a Ucrainei, care a intensificat în 2025 loviturile asupra facilităților petroliere din Rusia și din teritoriile ocupate, folosind în principal drone dezvoltate pe plan intern. Sectorul energetic reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Moscovei și susține efortul de război împotriva Ucrainei. O sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că aceste operațiuni vizează întreruperea „cu precizie chirurgicală” a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere ale Rusiei și că acțiunile vor continua și în 2026.
Kremlinul îndeamnă SUA și Iranul să se abțină de la escaladarea conflictului după ultima amenințare a lui Trump
Kremlinul a îndemnat marți ca toate părțile să se abțină de la escaladarea conflictului cu Iranul, după ce Donald Trump a precizat că Washingtonul nu va sprijini un alt atac masiv asupra republicii islamice, potrivit Reuters. Moscova, care a cultivat relații mai strânse cu Teheranul de la începutul invaziei în Ucraina, a îndemnat la aplanarea conflictului. „Considerăm că este necesar să ne abținem de la orice măsuri care ar putea escalada tensiunile în regiune și credem că, în primul rând, este necesar dialogul cu Iranul”, a declarat Dimtri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. El a precizat că Rusia va continua să cultive relații strânse cu Iranul. Rusia și Iran au semnat un tratat de parteneriat strategic în acest an. Occidentul a acuzat că Iran furnizează rachete și drone pentru atacurile rusești asupra Ucrainei, deși Teheranul neagă acest lucru. Reamintim că, luni, flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Teheranul ar putea lucra la restabilirea programelor de înarmare, în urma atacului american din iunie. Iranul neagă că ar avea un program pentru armele nucleare. „Am citit că își construiesc arme și alte lucruri, iar dacă este adevărat, nu folosesc locațiile pe care le-am distrus, ci probabil alte locații”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă. În luna iunie, SUA au lovit trei principale instalații nucleare ale Iranului, după ce s-au alăturat campaniei militare de 12 zile pornită de Israel împotriva Teheranului. Trump a declarat, la momentul respectiv, că atacurile au „distrus” instalațiile Iranului, deși într-o evaluare ulterioară, experți americani au constatat că atacurile au avariat, în mare parte, numai una dintre instalații.
Ucraina: Rusia continuă recrutarea de luptători străini pentru război
Rusia își continuă eforturile de recrutare a cetățenilor străini pentru conflictul din Ucraina, au anunțat oficiali ai serviciului de informații ucrainean, vineri. Doar în luna decembrie, peste 150 de persoane din 25 de țări au fost identificate ca fiind recrutate de armata rusă, iar aproximativ 200 se pregătesc să se alăture, a declarat Oleh Ivashchenko, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. El a explicat că recrutarea se concentrează în special în statele post-sovietice și în țările din Sudul Global, inclusiv Belarus, Tadjikistan, Uzbekistan, Cuba, Kenya și China. Ivashchenk a menționat că principalele motivații pentru străinii care se înrolează includ stimulente financiare, acces mai ușor la cetățenia rusă și amnistie pentru infracțiuni anterioare. „Moscova se joacă în mod intenționat cu instabilitatea economică a țărilor sărace și cu rutele legale limitate de migrație, transformând acești factori într-un mijloc de control și presiune”, a subliniat Ivashchenko. Potrivit oficialului ucrainean, recrutarea de luptători străini are și un scop politic mai larg. Acesta permite Kremlinului să prezinte conflictul ca o dispută care depășește dimensiunea bilaterală dintre Rusia și Ucraina. „Prezența cetățenilor din China, Cuba sau țări africane este folosită activ în narațiunile de propagandă ca dovadă a sprijinului din partea «lumii non-occidentale»”, a adăugat Ivashchenko. La începutul anului, Ministerul de Externe al Indiei a raportat că 202 de cetățeni indieni au fost recrutați în armata rusă din 2022, dintre care cel puțin 26 au fost uciși și șapte dați dispăruți. Până în octombrie, Rusia mobilizase peste 18.000 de cetățeni străini din 128 de țări, potrivit centrului de coordonare ucrainean pentru prizonieri de război. Nord-coreenii reprezintă cel mai mare grup de luptători străini care luptă pentru Rusia, a mai precizat agenția.
POLITICO. Donald Trump despre planul de pace: Zelenski nu are nimic până nu aprob eu
Președintele Donald Trump a afirmat vineri, într-un interviu exclusiv pentru POLITICO, că va avea ultimul cuvânt asupra oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească cu Trump duminică în Florida și a declarat reporterilor că va prezenta un nou plan de pace format din 20 de puncte. Cadrul propus include o zonă demilitarizată, iar discuțiile vor aborda, de asemenea, garanțiile de securitate oferite de Statele Unite. În interviul pentru POLITICO, Trump a părut însă puțin receptiv la ultima propunere a lui Zelenski și nu s-a grăbit să susțină propunerea președintelui ucrainean. „Nu are nimic până nu o voi aproba”, a spus Trump. „Așa că vom vedea ce are.” Totuși, el a menționat că așteaptă o întâlnire productivă și discuții promițătoare. „Cred că va merge bine cu el. Cred că va merge bine cu [Vladimir] Putin”, a declarat Trump, afirmând că se așteaptă să discute cu liderul rus „în curând, cât de mult îmi doresc”. Comentariile vin la o zi după discuția lui Zelenski cu trimisul special Steve Witkoff și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump, pe care Zelenski a numit-o „o conversație bună”. De asemenea, Donald Trump a discutat despre atacurile aeriene recente ale SUA împotriva ISIS în Nigeria. Președintele a spus pe rețelele de socializare că intervenția a fost o represalie pentru uciderea creștinilor „la niveluri nemaivăzute de mulți ani și chiar secole!” și că a fost amânată cu o zi pentru „a oferi un cadou de Crăciun”. „Intenționau să o facă mai devreme. Și am spus: «nu, hai să oferim un cadou de Crăciun»… Nu credeau că va veni asta, dar i-am lovit puternic. Fiecare tabără a fost decimată”, a spus Trump. Președintele Donald Trump a confirmat că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu îl va vizita în acest weekend. „Îi am pe Zelenski și pe Bibi. Toți vin. Toți vin. Ne respectă din nou țara”, a spus Trump. Potrivit NBC, Benjamin Netanyahu îl va informa pe Donald Trump despre amenințarea crescândă din partea Iranului. Întâlnirea lui Zelenski se va concentra și pe gestionarea centralei nucleare de la Zaporojia și pe controlul asupra regiunilor estice din Donbas revendicate de Moscova. Planul prezentat de Volodimir Zelenski, considerat o demonstrație de flexibilitate fără cedare de teritoriu, a primit puține reacții publice în Washington. Oferta de creare a unei zone demilitarizate vine cu condiția ca Rusia să retragă forțele dintr-o porțiune a regiunii Donețk. Rusia nu a indicat, însă, că ar accepta altceva decât controlul total asupra zonei, spunând foarte clar că sunt diferențe între părți. Totuși, Donald Trump a scos în evidență dificultățile economice actuale ale Rusiei. „Economia lor este într-o situație dificilă, foarte dificilă”, a spus Trump în interviu.
Zelenski anunță o întâlnire cu Trump pentru discutarea unui plan de pace
Zelenski a anunțat întâlnirea pe rețelele sociale. „Nu pierdem nicio zi. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel, cu președintele Trump, în viitorul apropiat”, a scris Zelenski pe platforma X, adăugând că „multe ar putea fi decise înainte de Anul Nou”. Kyiv Post relatează, citând surse, că Zelenski s-ar putea deplasa în Florida pe 28 decembrie, pentru discuții la Mar-a-Lago. Anunțul vine după ce Zelenski a declarat, joi seară, că a avut o convorbire telefonică cu emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În paralel, negociatori din SUA, Ucraina și Europa lucrează la un plan de pace în 20 de puncte, menit să pună capăt războiului cu Rusia. În ceea ce privește problema cheie a regiunii Donbas din estul Ucrainei, Zelenski a spus că o „zonă economică liberă” ar fi o opțiune posibilă. Potrivit Bloomberg, Moscova intenționează să solicite modificări ale actualului plan de pace în 20 de puncte. Rusia ar urmări obținerea unor garanții împotriva unei noi extinderi a NATO către est și menținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei, inclusiv în cazul aderării acesteia la Uniunea Europeană.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.401. Zelenski, despre planul de pace negociat cu SUA: Există idei bune
Războiul din Ucraina a intrat vineri, 26 decembrie 2025, în a 1.401-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat la telefon cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce cu o zi înainte a dezvăluit detaliile noului plan al SUA pentru a pune capăt războiului. „Am discutat câteva detalii importante ale eforturilor în curs. Există idei bune care pot contribui la un rezultat comun și la o pace durabilă”, a scris Zelenski pe Facebook. El a spus că a avut „o discuție foarte bună” cu emisarii americani și le-a mulțumit pentru „abordarea lor constructivă, munca lor intensă și cuvintele lor amabile. Sper că acordurile la care s-a ajuns astăzi, cu ocazia Crăciunului, și ideile pe care le-am discutat se vor dovedi utile”. Președintele ucrainean a dezvăluit, miercuri, noua versiune a planului american ce are drept scop încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, negociat timp de câteva săptămâni. Acest text prevede înghețarea războiului pe liniile actuale ale frontului, fără a oferi o soluție imediată la problema spinoasă a teritoriilor ocupate de Rusia, care reprezintă aproape un sfert din Ucraina. Spre deosebire de versiunea originală a acestui document, redactată de americani, noua versiune omite două cerințe majore din partea Moscovei: retragerea forțelor ucrainene din Donbas și un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic din partea Kievului de a nu adera la NATO. Din acest motiv, pare puțin probabil că Moscova va fi de acord cu această nouă versiune. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că „Federația Rusă își formulează poziția” și a refuzat să ofere detalii despre care va fi această. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Un lider al opoziție ruse a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru justificarea terorismului
Sergei Udalțov, liderul mișcării Frontul de Stânga, afiliată Partidului Comunist, a fost arestat anul trecut. Presa locală informează că acesta a fost condamnat după ce a publicat un articol în care își arăta susținerea față de un un grup de activiști ruși acuzați de formarea unei organizații teroriste. Membrii grupului respectiv au fost condamnați la pedepse de la 16 la 22 de ani de detenție. Udalțov a calificat verdictul drept „rușinos” și a anunțat că va intra în greva foamei. Pedeapsa urmează să fie fie executată într-o colonie penală de maximă securitate. Sergei Udalțov a ieșit în evidență ca lider al opoziție în cadrul protestelor din 2011-2012 declanșate de acuzații de fraudare a alegerilor parlamentare. În plus, acesta a făcut parte dintr-un grup de opozanți care s-au întâlnit cu Dmitrii Medvedev, președintele de atunci. Aceasta nu este prima condamnare a lui Udalțov. În 2014, el a fost condamnat la patru ani și jumătate de închisoare pentru organizarea unui protest împotriva lui Putin din 2012, soldat cu violențe, fiind eliberat în 2017. De asemenea, în 2023, a fost condamnat la muncă în folosul comunității, după ce a încercat să flutură un steag cu imaginea lui Stalin, în Piața Roșie. De la începutul Războiului din Ucraina, autoritățile ruse au intensificat reprimarea opoziției din Rusia, vizând organizații pentru drepturile omului, mass-media independente sau membri ai societății civile.
Zelenski a discutat cu negociatorii americani despre încheierea războiului din Ucraina
„A fost o conversație foarte bună: am discutat multe detalii și idei bune. Au apărut câteva idei noi despre cum să ne apropiem de o pace reală, care vizează formatele, întâlnirile și, desigur, calendarul”, a declarat Zelenski, pe aplicația Telegram, potrivit Reuters. Zelenski a mai spus că principalul negociator al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să aibă încă o discuție cu emisarii americani mai târziu în cursul zilei. „Lucrăm cu adevărat 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apropia sfârșitul acestui război brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a ne asigura că toate documentele și măsurile sunt realiste, eficiente și fiabile”, a afirmat el. Donald Trump exercită presiuni pentru încheierea unui acord care să pună capăt războiului ce durează de aproape patru ani. La începutul acestei săptămâni, Zelenski a prezentat un proiect de plan de pace în 20 de puncte, descris drept principalul cadru pentru încheierea conflictului. Documentul reprezintă o versiune simplificată a unui plan inițial în 28 de puncte, discutat anterior de Statele Unite cu partea rusă și perceput ca favorabil Moscovei, întrucât prevedea cedări teritoriale din partea Kievului și limitări asupra armatei ucrainene. Cu toate acestea, chestiuni teritoriale esențiale rămân nerezolvate în noul proiect în 20 de puncte, a precizat Zelenski, care a adăugat că o întâlnire cu Donald Trump ar fi necesară pentru soluționarea celor mai sensibile probleme. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Moscova analizează documentele privind încheierea războiului, aduse din Statele Unite de emisarul special al Rusiei, Kirill Dmitriev.
Alarmă la granița cu Rusia: Norvegia pregătește evacuarea civililor din zonele de frontieră
Rusia este motivul pentru care efortul acoperă teritoriu cu teritoriu zonele expuse din punct de vedere geografic și strategic. Măsura reflectă un nivel crescut de alertă de securitate în contextul schimbărilor din climatul geopolitic european, notează La Stampa. Zonele cele mai expuse Finnmark se află la granița directă cu Rusia și reprezintă una dintre cele mai sensibile zone. Sør-Varanger este punctul de contact terestru dintre cele două țări. Tromsø funcționează ca centrul civil și militar al Arcticii norvegiene. Autoritățile locale au început deja să lucreze la scenarii concrete. Acestea includ înregistrarea rezidenților, cartografierea facilităților de primire disponibile și organizarea logisticii pentru orice mișcări necesare. Nu este un exercițiu teoretic Revizuirea planurilor de evacuare nu este un exercițiu teoretic. Este o consecință directă a unei evaluări care ține seama de evenimentele din ultimii ani în Europa de Est. Escaladarea a avut loc rapid în regiune, adesea în timp ce atenția publicului era îndreptată în altă parte. Ideea că o criză se poate materializa fără semne evidente sau într-un timp foarte scurt face acum parte integrantă din analiza strategică a țărilor nordice. Coordonare între instituții Lucrările sunt coordonate de Direktoratet for samfunnssikkerhet og beredskap (DSB), Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă. Colaborarea se face cu forțele armate și poliția. Consolidarea planurilor de evacuare va fi una dintre prioritățile securității civile începând cu 2026. Scopul este de a face sistemul mai rapid, mai integrat și mai receptiv. Îngrijorare în rândul localnicilor În nordul țării, alarma nu este doar instituțională. Există o îngrijorare palpabilă în comentariile locuitorilor și în reacțiile comunităților locale. Mulți spun deschis că nu vor să-și părăsească casele, chiar și în fața unor scenarii critice. Această poziție arată cât de mult granița este percepută nu ca o abstracție geopolitică, ci ca o realitate cotidiană, trăită. Mesajul de la Oslo Din Oslo vine un mesaj care încearcă să concilieze două nevoi opuse: recunoașterea gravității situației fără a alimenta panica. Autoritățile insistă asupra unui concept cheie: „Pregătire, nu panică”. Revizuirea planurilor este prezentată ca un act de responsabilitate, nu ca un semn de pericol iminent. Schimbarea climatului de securitate Chiar faptul că Norvegia evaluează riscul centimetru cu centimetru și își revizuiește protocoalele de evacuare arată cât de mult s-a schimbat climatul de securitate în Europa. Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă a stabilit că 2026 va fi anul în care sistemul de evacuare va fi consolidat semnificativ. Planurile vor fi testate și adaptate la realitățile din teren. Context european Norvegia nu este singura țară nordică care își revizuiește planurile de securitate civilă. Finlanda și Suedia au adoptat măsuri similare în ultimii ani, în contextul aderării la NATO și al tensiunilor crescute cu Rusia. Țările nordice își coordonează eforturile de apărare civilă și militară. Norvegia, ca membră NATO de lungă durată, joacă un rol crucial în securitatea regiunii arctice.