Rusia declară HRW o organizație indezirabilă și interzice activitatea acesteia în țară
Ministerul Justiției al Federației Ruse a inclus Human Rights Watch (HRW) pe lista organizațiilor „indezirabile”, potrivit unui anunț făcut la 28 noiembrie. Decizia extinde restricțiile deja impuse grupului, după ce autoritățile ruse au forțat închiderea biroului său de la Moscova în 2022, scrie Kyiv Independent. Interdicția, inițiată de Procuratura Generală pe 10 noiembrie, face ilegală operarea organizației pe teritoriul Rusiei și transformă în infracțiune participarea persoanelor la activitățile acesteia. Legea privind „organizațiile indezirabile” a fost criticată intens de activiști și ONG-uri, fiind folosită frecvent pentru a elimina voci ale societății civile. „Munca noastră nu s-a schimbat, ceea ce s-a schimbat radical este adoptarea accelerată a unor politici dictatoriale, creșterea represiunii și amploarea crimelor de război comise de forțele ruse în Ucraina”, a declarat Philippe Bolopion, director executiv al Human Rights Watch. Decizia subliniază intensificarea represiunii Kremlinului asupra organizațiilor internaționale și activiștilor, pe fondul invaziei la scară largă a Ucrainei începând din 2022. Fondată în 1978, Human Rights Watch desfășoară investigații privind încălcările drepturilor omului în întreaga lume, inclusiv în Rusia, unde criticile sale la adresa represiunii și a abuzurilor comise în contextul războiului au fost constant respinse de autorități.
Costul pentru Europa în cazul unei victorii rusești ar depăși dublul sprijinului acordat Ucrainei
Un studiu realizat de Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale arată că o victorie a Rusiei în fața Ucrainei ar provoca Europei cheltuieli de aproape două ori mai mari decât efortul necesar pentru o victorie ucraineană. Raportul a apărut pe 25 noiembrie și descrie două direcții posibile ale războiului, dar și care ar fi urmările lor pentru statele europene. În paralel în tot acest timp, Statele Unite desfășoară implantarea unui plan de pace nefavorabil Kievului și Europei. Primul scenariu Primul scenariu indicat de cercetători descrie avansuri lente dar constante ale armatei ruse, cu presiune spre vest până la râul Nipru. Rezultatul ar impune Ucrainei o înțelegere acceptată sub forță. Termenii de acord ar fi favorabili Moscovei. În raport este menționat că o astfel de situație ar fi o victorie parțială pentru Rusia. Mai mult, este menționat cum Kremlinul ar dobândi control asupra direcției politice și economice a Ucrainei, inclusiv asupra drumului către UE și NATO. Același document include că Ucraina ar putea pierde jumătate din teritoriu, ar intra într-o perioadă lungă de instabilitate politică și ar risca un declin sever al democrației sau chiar colapsul instituțiilor. Alte milioane de oameni ar pleca spre alte state ale Uniunii Europene, mai exact între 6 și 11 milioane. Asta ar crea cheltuieli pentru refugiați estimate la 524, poate chiar la 952 miliarde de euro pe durata a patru ani. Europei i s-ar adăuga apoi costuri mari pentru întărirea apărării la granițele estice ale NATO, valoarea totală ajungând la 1,2 până la 1,6 trilioane de euro. Raportul menționează și un posibil risc ca Rusia să-și mute atenția militară asupra Republicii Moldova, statele baltice sau zona arctică după o înțelegere forțată asupra Ucrainei. În consecință, guvernele europene ar avea nevoie de acțiuni rapide pentru o apărare solidă în nord și est, în paralel cu gestionarea tensiunilor interne amplificate de migrație și polarizare. Al doilea scenariu Al doilea scenariu indicat în studiu arată efectele unei victorii ucrainene, mult mai puțin împovărătoare pentru Europa din punct de vedere al costurilor. Cu sprijin adecvat din partea țărilor europene, Ucraina ar putea reconstrui o forță militară superioară. Mai mult, ar începe recuperarea teritoriilor ocupate. Acest progres ar pune presiune pe Rusia să accepte discuții de pace cu termeni în favoarea Kievului. Pentru un rezultat de acest tip, Ucraina ar avea nevoie de echipamente livrate rapid, printre care „1.500-2.500 de tancuri de luptă și 2.000-3.000 de sisteme de artilerie pe parcursul unuia sau doi ani… Ucraina va avea nevoie, de asemenea, de până la 8 milioane de drone de toate tipurile, apărare aeriană și sisteme de rachete strategice”. Raportul susține că, dacă aceste dotări ajung la timp, Ucraina ar putea opri ofensiva rusă și ar câștigat mult avantaj. Mai mult, ar putea elibera zone cu importanță strategică și ar crea condiții pentru stabilitate politică și economică. O victorie parțială a Ucrainei ar accelera apropierea țării de Uniunea Europeană. Europa ar suporta cheltuieli estimate la 522 până la 838 miliarde de euro pentru un asemenea scenariu, aproximativ jumătate din costul unei victorii ruse. Folosirea activelor ruse înghețate ar reduce suma europeană chiar și cu 50%, conform raportului. În ambele variante, studiul estimează o retragere treptată a sprijinului american, ceea ce ar lăsa Europa responsabilă pentru majoritatea eforturilor de susținere a Ucrainei. Concluziile apar într-un moment în care presiunea pentru finanțare suplimentară atinge un nivel maxim, fiindcă bugetul Ucrainei riscă să se termine la mijlocul anului 2026. Planul de „împrumut pentru reparații”, susținut de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prevede ca aproximativ 140 de miliarde de euro din rezervele băncii centrale ruse să ajungă sub formă de împrumut către Ucraina. Deși există opoziție din partea unui lider european important, Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin această schemă și urmăresc un acord final la reuniunea Consiliului European din 18 și 19 decembrie.
Rusia nu a obținut suficiente voturi pentru a reveni în consiliul agenției maritime a ONU
Acest lucru s-a întâmplat în ciuda presiunilor făcute asupra statelor pentru a susține candidatura sa. Rusia încerca să recupereze locul pierdut în 2023. Rezultatul reprezintă o nouă lovitură pentru Moscova. În septembrie, Rusia nu a obținut nici sprijinul necesar pentru a intra în consiliul agenției ONU pentru aviație. Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu sediul la Londra, reglementează siguranța și securitatea transportului maritim internațional și previne poluarea, potrivit Reuters. Organizația are 176 de state membre. Rusia este membră OMI din 1958. Până în 2023, a fost realeasă constant în Consiliul OMI. Rusia s-a numărat printre cele 48 de țări care au candidat pentru 40 de locuri în consiliu, pentru un mandat de doi ani. A fost singurul candidat respins dintre cele 10 state cu cel mai mare interes în transportul maritim internațional. În acest grup se află și Statele Unite și China. Ministerul Transporturilor din Rusia a afirmat că votul a fost nedrept. Instituția a transmis că, din 2023, confruntarea politică dintre Rusia și mai multe state a politizat puternic procesul de alegere în Consiliul OMI. Înainte de votul de vineri, Rusia le-a spus membrilor OMI că a participat activ la activitatea organizației. Totuși, a acuzat agenția că începe să se abată de la imparțialitate. Ucraina s-a opus constant eforturilor Rusiei în diverse agenții ONU. Nu s-a prezentat la alegerile pentru Consiliul OMI. Ucraina a cerut statelor membre să nu susțină candidatura Rusiei. Ea a argumentat că Moscova „subminează siguranța transportului maritim global și nu poate pretinde un rol de lider în guvernanța maritimă globală”. Kievul a făcut referire la atacurile Rusiei asupra porturilor și infrastructurii maritime ucrainene.
Trump vrea să recunoscă regiunile din Ucraina ocupată ca parte a Rusiei
Kremlinul a anunțat vineri că a primit o propunere revizuită pentru încheierea războiului, elaborată în urma discuțiilor de urgență dintre oficialii ucraineni și americani la Geneva, Elveția, weekendul trecut, potrivit The Telegraph. Planul inițial de pace în 28 de puncte, formulat de Witkoff după discuții cu oficialii ruși, oferea recunoașterea „de facto” de către SUA a Crimeei și a celor două regiuni din Donbasul estic. Strategia propunea și recunoașterea „de facto” a teritoriilor deținute de Rusia în spatele liniei de contact din regiunile Herson și Zaporijia din Ucraina, după încheierea oricărui acord de încetare a focului. La Geneva, oficialii ucraineni și americani au negociat un nou plan în 19 puncte, care este mai puțin favorabil Moscovei. Se revine la planul inițial Dar mai multe surse au sugerat că ofertele americane inițiale sunt negociate în continuare. Kievul nu ar fi obligat să recunoască controlul Rusiei asupra teritoriilor pe care le-a anexat ilegal din 2014. Constituția ucraineană împiedică orice președinte sau guvern să cedeze teritorii fără a pune mai întâi întrebarea alegătorilor într-un referendum național. Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, și Rustem Umerov, consilierul său pentru securitate națională, vor merge în weekend în Florida pentru a se întâlni cu oficiali americani la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Aparenta ofertă de recunoaștere a Washingtonului a provocat îngrijorare în rândul aliaților săi europeni, care au exclus în repetate rânduri susținerea unui acord de pace care tolerează redesenarea frontierelor prin forță. După o întâlnire a coaliției europene de miercuri, liderii acesteia au declarat: „Au fost clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. Acesta rămâne unul dintre principiile fundamentale pentru menținerea stabilității și păcii în Europa și dincolo de aceasta.” O contrapropunere europeană la planul inițial în 28 de puncte nu a recomandat recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriului ucrainean. „Problemele teritoriale vor fi discutate și rezolvate după un armistițiu complet și necondiționat”, a upropus europenii Până acum, SUA și Europa au refuzat să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeei, peninsulă pe care Putin a anexat-o ilegal în 2014. Decizia ar marca o ruptură de la convenția diplomatică a Washingtonului de a oferi legitimitate asupra teritoriului furat, favorabilă unui stat agresor, susțin experții.
Rusia se deconectează. Moscova și mai multe de regiuni au rămas fără comunicații și internet
Joi, utilizatorii din Moscova au raportat lipsa atât a comunicațiilor mobile, cât și a internetului la domiciliu, potrivit Dialog. O situație similară a apărut în regiunile Belgorod, Bryansk și Rostov, precum și în Vladimir și Volgograd. Funcționează doar unele servicii considerate importante, dar și acelea au sincope, mai relatează sursa menționată. Locuitorii anunță că există oportunități de a primi notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, deoarece toate canalele regionale de avertizare funcționează prin Telegram. Probleme au apărut și în transportul public: validatoarele de bilete conectate prin internetul mobil nu au funcționat. Internetul mobil a fost oprit în regiunea Belgorod chiar din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a internetului mobil, spunând că autoritățile regionale nu știu cine a luat decizia de a-l bloca. Potrivit acestuia, oprirea „crește securitatea”, dar în același timp „perturbă o parte din activități”, inclusiv sistemul de alertă și alte „elemente de protecție”. Deconectarea rețelelor, o măsură de securitate Locuitorii din regiunea Rostov s-au plâns și ei de întreruperile din rețele. Aceasta nu este prima oprire masivă a rețelelor din luna noiembrie. Anterior, dar și la criza de joi, au funcționat sistemele aprobate de autoritățile centrale. În unele regiuni, autoritățile au spus că măsurile reprezintă „lupta împotriva amenințării dronelor”. Aceasta s-a amplificat după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele de atac au lovit avioanele strategice ale Federației Ruse. Măsura are și alte dezavantaje. Experții au explicat faptul că internetul mobil este doar una dintre modalitățile de a controla dronele. Totuși, dronele pot naviga și atunci când internetul mobil este oprit, dar își pierd din acuratețe putând lovi alte ținte. Întreruperea comunicării crește probabilitatea apariției unei deviații a rutei dronei: fără corecție, drona se poate deplasa la kilometri distanță de țintă și poate lovi o zonă rezidențială. În plus, întreruperile complică activitatea forțelor de securitate rusești. Fără sisteme de comunicații lor le este dificil să își coordoneze acțiunile, iar sistemele de apărare aeriană funcționează „orbește”.
Merz: Ucraina va avea nevoie de o armată puternică după încheierea unui acord de pace
Subliniind că sunt în joc atât interesele de securitate europene, cât și cele ucrainene, Merz a spus că garanțiile sunt discutate cu SUA și Ucraina. „Ucraina are nevoie de forțe armate puternice, iar dacă se ajunge la un acord de pace… Ucraina va continua să aibă nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi”, a declarat Merz într-o conferință de presă cu omologul său estonian. Cea mai importantă garanție, a spus el, este o armată ucraineană bine echipată, potrivit Reuters. „De aceea discutăm și despre dimensiunea viitoare a armatei ucrainene”, a spus Merz, adăugând că este prea devreme pentru a discuta despre orice desfășurare de trupe internaționale. Țările europene au insistat că limita maximă pentru Ucraina ar trebui să fie de 800.000 de soldați, în loc de 600.000. Merz a mai spus că Ucraina nu ar trebui să fie forțată să accepte concesii teritoriale și că linia frontului trebuie să fie punctul de plecare pentru orice negocieri.
Coreea de Nord introduce limba rusă ca disciplină obligatorie în școli
Coreea de Nord a decis includerea limbii ruse ca disciplină obligatorie pentru elevii de la clasa a patra. Este o schimbare prin care limba rusă va căpăta mai multă importanță în sistemul lor educațional. La o reuniune a comisiei interguvernamentale de la Moscova, Alexander Kozlov, copreședinte al comisiei dintre Federația Rusă și Coreea de Nord, a anunțat că aproximativ 600 de nord coreeni studiază în prezent limba rusă. Potrivit afirmațiilor sale, aceasta se află între cele trei limbi cel mai des alese în țară. În Rusia, în jur de 3.000 de elevi și 300 de studenți urmează cursuri de limbă coreeană, a spus el. Kozlov a mai precizat că anul trecut, 96 de cetățeni nord coreeni au fost primiți la universități rusești, inclusiv la MGIMO, instituția recunoscută pentru formarea diplomaților. Totodată, alți 29 de nord coreeni au fost acceptați anul acesta la programe de geologie. Oficialul rus a mai declarat că cele două state dezvoltă cooperare educațională în domenii precum bancar, energetic, medical și geologie. Rusia, de asemenea, construiește un centru în Coreea de Nord, un centru care va oferi cursuri în limba rusă la Universitatea Normală Kim Chol Ju. Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord au devenit mai puternice după invazia Ucrainei din 2022. Coreea de Nord a furnizat arme Rusiei și a trimis trupe pentru sprijin pe linia frontului, precum și pentru operațiuni de deminare în regiunea Kursk, ocupată temporar de forțele ucrainene. Două grupuri importante de criminalitate cibernetică asociate celor două state, Gamaredon din Rusia și colectivul Lazarus din Coreea de Nord, au fost observate în timp ce își puneau resursele la comun. În august anul acesta, un număr mare de turiști ruși a ajuns în stațiunile nord coreene, după ce companiile aeriene din Rusia au introdus zboruri directe către Phenian.
Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace
Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”
Trump se va întâlni cu Putin și Zelenski dacă acordul de pace este final
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a anunțat marți intenția de a se întâlni cu omologii săi ruși și ucraineni, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, „doar” atunci când acordul de încheiere a conflictului va fi „final sau în fazele sale finale”, scrie Baha. Președintele SUA a reiterat că s-au înregistrat „progrese extraordinare” în negocierile pentru oprirea conflictului de lungă durată „în ultima săptămână”, explicând că planul său inițial de 28 de puncte „a fost perfecționat cu contribuții suplimentare” atât din partea Ucrainei, cât și a Rusiei. De asemenea, Trump a dezvăluit că l-a instruit pe trimisul special al SUA, Steve Witkoff, să călătorească la Moscova și să se întâlnească cu președintele rus „în speranța finalizării acestui plan de pace”. Simultan, secretarul armatei americane, Dan Driscoll, se va întâlni cu oficiali ucraineni în cadrul procesului diplomatic. „Voi fi informat cu privire la toate progresele înregistrate, împreună cu vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul de război Pete Hegseth și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles”, a menționat Trump.
Trei persoane au fost arestate la Paris pentru spionaj și propagandă rusă
Autoritățile franceze au arestat trei persoane sub suspiciunea de spionaj în favoarea Rusiei și de promovarea propagandei sale de război, în cadrul unei anchete privind o asociere franco-rusă, au anunțat marți procurorii, potrivit France24. Arestările au loc în contextul în care temerile privind interferența Rusiei în Europa sunt la cote maxime, capitalele occidentale acuzând serviciile de spionaj ale Moscovei, în timp ce campania militară a Kremlinului în Ucraina se prelungește. Unul dintre cei reținuți, un bărbat rus în vârstă de 40 de ani, a fost văzut pe imagini de supraveghere video în septembrie lipind afișe pro-ruse pe Arcul de Triumf din Paris, a declarat biroul procurorului orașului. Bărbatul a raportat apoi telefonic șefei asociației, SOS Donbass, o femeie în vârstă de 40 de ani, suspectată de oficialii francezi de contraspionaj că încerca să obțină informații economice de la directorii unor companii franceze. Femeia, născută în Rusia, se afla pe radarul serviciului de informații francez, Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI), cel puțin de la începutul anului. După ce DGSI a detectat „acțiuni susceptibile de a prejudicia interesele fundamentale ale națiunii” legate de ea, în martie a fost numit un magistrat de instrucție pentru a investiga diverse infracțiuni suspectate, inclusiv „complicitate cu o putere străină”, care se pedepsește cu 10 ani de închisoare. SOS Donbass se prezintă ca o organizație umanitară care oferă ajutor civililor din regiunea Donbas de est a Ucrainei, care se află parțial sub controlul Moscovei. A treia persoană aflată în arest este un bărbat în vârstă de 63 de ani, născut în suburbia Seine-Saint-Denis din nordul Parisului. Un al patrulea suspect, în vârstă de 58 de ani, a evitat arestul preventiv, dar a fost plasat sub supraveghere strictă și obligat să se prezinte la secția de poliție o dată pe săptămână.