Zelenski a discutat cu negociatorii americani despre încheierea războiului din Ucraina
„A fost o conversație foarte bună: am discutat multe detalii și idei bune. Au apărut câteva idei noi despre cum să ne apropiem de o pace reală, care vizează formatele, întâlnirile și, desigur, calendarul”, a declarat Zelenski, pe aplicația Telegram, potrivit Reuters. Zelenski a mai spus că principalul negociator al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să aibă încă o discuție cu emisarii americani mai târziu în cursul zilei. „Lucrăm cu adevărat 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apropia sfârșitul acestui război brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a ne asigura că toate documentele și măsurile sunt realiste, eficiente și fiabile”, a afirmat el. Donald Trump exercită presiuni pentru încheierea unui acord care să pună capăt războiului ce durează de aproape patru ani. La începutul acestei săptămâni, Zelenski a prezentat un proiect de plan de pace în 20 de puncte, descris drept principalul cadru pentru încheierea conflictului. Documentul reprezintă o versiune simplificată a unui plan inițial în 28 de puncte, discutat anterior de Statele Unite cu partea rusă și perceput ca favorabil Moscovei, întrucât prevedea cedări teritoriale din partea Kievului și limitări asupra armatei ucrainene. Cu toate acestea, chestiuni teritoriale esențiale rămân nerezolvate în noul proiect în 20 de puncte, a precizat Zelenski, care a adăugat că o întâlnire cu Donald Trump ar fi necesară pentru soluționarea celor mai sensibile probleme. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Moscova analizează documentele privind încheierea războiului, aduse din Statele Unite de emisarul special al Rusiei, Kirill Dmitriev.
Alarmă la granița cu Rusia: Norvegia pregătește evacuarea civililor din zonele de frontieră
Rusia este motivul pentru care efortul acoperă teritoriu cu teritoriu zonele expuse din punct de vedere geografic și strategic. Măsura reflectă un nivel crescut de alertă de securitate în contextul schimbărilor din climatul geopolitic european, notează La Stampa. Zonele cele mai expuse Finnmark se află la granița directă cu Rusia și reprezintă una dintre cele mai sensibile zone. Sør-Varanger este punctul de contact terestru dintre cele două țări. Tromsø funcționează ca centrul civil și militar al Arcticii norvegiene. Autoritățile locale au început deja să lucreze la scenarii concrete. Acestea includ înregistrarea rezidenților, cartografierea facilităților de primire disponibile și organizarea logisticii pentru orice mișcări necesare. Nu este un exercițiu teoretic Revizuirea planurilor de evacuare nu este un exercițiu teoretic. Este o consecință directă a unei evaluări care ține seama de evenimentele din ultimii ani în Europa de Est. Escaladarea a avut loc rapid în regiune, adesea în timp ce atenția publicului era îndreptată în altă parte. Ideea că o criză se poate materializa fără semne evidente sau într-un timp foarte scurt face acum parte integrantă din analiza strategică a țărilor nordice. Coordonare între instituții Lucrările sunt coordonate de Direktoratet for samfunnssikkerhet og beredskap (DSB), Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă. Colaborarea se face cu forțele armate și poliția. Consolidarea planurilor de evacuare va fi una dintre prioritățile securității civile începând cu 2026. Scopul este de a face sistemul mai rapid, mai integrat și mai receptiv. Îngrijorare în rândul localnicilor În nordul țării, alarma nu este doar instituțională. Există o îngrijorare palpabilă în comentariile locuitorilor și în reacțiile comunităților locale. Mulți spun deschis că nu vor să-și părăsească casele, chiar și în fața unor scenarii critice. Această poziție arată cât de mult granița este percepută nu ca o abstracție geopolitică, ci ca o realitate cotidiană, trăită. Mesajul de la Oslo Din Oslo vine un mesaj care încearcă să concilieze două nevoi opuse: recunoașterea gravității situației fără a alimenta panica. Autoritățile insistă asupra unui concept cheie: „Pregătire, nu panică”. Revizuirea planurilor este prezentată ca un act de responsabilitate, nu ca un semn de pericol iminent. Schimbarea climatului de securitate Chiar faptul că Norvegia evaluează riscul centimetru cu centimetru și își revizuiește protocoalele de evacuare arată cât de mult s-a schimbat climatul de securitate în Europa. Agenția Norvegiană pentru Protecție Civilă a stabilit că 2026 va fi anul în care sistemul de evacuare va fi consolidat semnificativ. Planurile vor fi testate și adaptate la realitățile din teren. Context european Norvegia nu este singura țară nordică care își revizuiește planurile de securitate civilă. Finlanda și Suedia au adoptat măsuri similare în ultimii ani, în contextul aderării la NATO și al tensiunilor crescute cu Rusia. Țările nordice își coordonează eforturile de apărare civilă și militară. Norvegia, ca membră NATO de lungă durată, joacă un rol crucial în securitatea regiunii arctice.
Mandat de arestare pe numele lui Garry Kasparov, emis de Rusia. De ce este acuzat fostul campion mondial
Tribunalul Zamoskvorețki din capitala Rusiei a emis ordinul de arestare în contumacie împotriva lui Garry Kasparov, fost campion mondial de șah și activist politic stabilit în străinătate. Conform legislației ruse, acuzația de „apologie a terorismului” este considerată deosebit de gravă. Agenția de presă Tass precizează că măsura presupune o privare de libertate de două luni, calculată din momentul în care Kasparov ar intra în Rusia sau ar fi predat autorităților. Decizia a fost aprobată pe 22 decembrie 2025, urmând să fie aplicată oficial începând cu 26 decembrie. Garry Kasparov, pe lista persoanelor căutate La Stampa precizează că Kasparov figurează ca „dat în urmărire” încă din anul 2024. Deși se află în afara granițelor ruse, dosarul său este inclus într-o cauză penală activă, iar noul mandat de arestare consolidează poziția Kremlinului față de opozanții din exil. Până la acest moment, Kasparov nu a transmis nicio reacție publică referitoare la hotărârea instanței. Născut în 1963, Garri Kimovici Kasparov este considerat unul dintre cei mai mari jucători de șah din istorie. A obținut titlul suprem în 1985, la vârsta de 22 de ani, stabilind un record de tinerețe, și l-a păstrat până în anul 2000. După retragerea din competiții, Kasparov s-a implicat în politică, devenind o voce puternică a opoziției față de regimul Putin. În 2013 a părăsit Rusia, stabilindu-se la New York, iar ulterior a obținut cetățenia croată. Critic al războiului și susținător al Ucrainei Din exil, fostul campion a continuat să denunțe politica Kremlinului. El a sprijinit deschis Ucraina după declanșarea invaziei ruse, cerând oprirea lui Putin „prin orice mijloace necesare”. Aparițiile sale frecvente în presa internațională l-au transformat într-una dintre cele mai vizibile figuri ale opoziției ruse din afara țării. Kasparov a mai avut dealtfel conflicte directe cu autoritățile ruse. În 2007, a fost reținut la Moscova în timpul unui protest, fiind eliberat ulterior după plata unei amenzi. Represiunea asupra opozanților din exil Situația lui Kasparov se înscrie în tendința recentă a Kremlinului de a intensifica presiunile asupra criticilor aflați în afara țării. În ultimii ani, au fost deschise dosare penale împotriva jurnaliștilor, activiștilor și foștilor oficiali care contestă războiul din Ucraina sau legitimitatea puterii actuale. Analiștii consideră mandatele de arestare în lipsă drept instrumente politice menite să descurajeze opoziția și să transmită un avertisment: criticile la adresa conducerii ruse nu vor rămâne fără consecințe, indiferent de locul din care sunt formulate.
Donald Trump, anunț despre progresul discuțiilor privind Rusia și Ucraina: Merg bine
Președintele american Donald Trump a declarat, luni, la un eveniment din Palm Beach, Florida, că discuțiile pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina „merg bine”, fără a oferi alte detalii. Întrebat despre rezultatele întâlnirilor de la Miami din acest weekend și despre posibilitatea unei întâlniri trilaterale, Trump a răspuns că „Discuțiile privind Ucraina și Rusia continuă.” „Discutăm, negocierile decurg bine”, a declarat Donald Trump, fără a oferi detalii suplimentare. Când a fost întrebat dacă încă insistă asupra termenului limită de Crăciun, Trump nu a dat din nou un răspuns explicit. El a răspuns doar: „Voi face tot ce trebuie să fac”, scrie Kyiv Independent. Președintele american a mai declarat că „toată lumea s-a săturat de războiul ăsta”. Deși nu a confirmat discuții trilaterale, consilierul principal al Kremlinului, Iuri Ușakov, a negat că se iau în considerare negocieri care să implice Ucraina, Rusia și Statele Unite. În weekend, oficialii americani s-au întâlnit cu delegațiile ucraineană și rusă, în cadrul celei mai recente runde de diplomație temporară pentru oprirea conflictului. Președintele Volodimir Zelenski a declarat în discursul său de luni că principalii negociatori s-au întors din Miami și urmează „o informare completă asupra documentelor care au fost pregătite”. El a mai afirmat că „s-a depus multă muncă”, mai ales pentru documentele legate de garanțiile de securitate și „cele 20 de puncte ale documentului principal”.
Progrese în negocierile SUA-Ucraina-Rusia. Ce urmează pentru Ucraina
Întâlnirile au fost descrise drept „productive și constructive”, concentrându-se pe alinierea pozițiilor dintre Ucraina, Statele Unite și Europa, scrie Reuters. Președintele american Donald Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei și Rusiei pentru a ajunge la un acord rapid, însă Rusia insistă să păstreze teritoriile ucrainene ocupate, iar Kievul refuză să cedeze teren. După întâlnirea cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev, Witkoff și consilierul lui Trump, Jared Kushner, s-au întâlnit duminică separat cu oficiali ucraineni conduși de Rustem Umerov și cu reprezentanți europeni. Negocierile din Miami fac parte dintr-o serie de discuții pe baza unui plan de 20 de puncte propus de SUA pentru încetarea conflictului. Witkoff a precizat că discuțiile cu Ucraina s-au concentrat pe patru direcții principale: dezvoltarea continuă a planului de 20 de puncte, crearea unui cadru multilateral de garanții de securitate, stabilirea unui cadru de garanții de securitate oferite de SUA și dezvoltarea economică pentru reconstrucția Ucrainei. Negociatorii au pus accent pe „termene și secvențierea pașilor următori”. Oficialii americani, ucraineni și europeni au raportat progrese privind garanțiile de securitate pentru Kiev, însă rămâne neclar dacă acestea vor fi acceptate de Moscova. Witkoff a subliniat că pacea trebuie să reprezinte „nu doar încetarea ostilităților, ci și o bază demnă pentru un viitor stabil”. În contextul întâlnirilor, informațiile de americane indică faptul că președintele rus Vladimir Putin nu și-a abandonat ambițiile teritoriale. Senatorul Lindsey Graham a declarat că, dacă Rusia respinge propunerea actuală, SUA ar trebui să adopte măsuri similare cu cele recente privind tancurile de petrol din Venezuela și să eticheteze Rusia drept „stat sponsor al terorismului pentru răpirea a 20.000 de copii ucraineni”. Negocierile SUA-Ucraina-Rusia pentru pace rămân astfel cruciale pentru stabilitatea regională și pentru viitorul Ucrainei.
Care este principalul obstacol în calea păcii din Ucraina? Răspunsul șefului NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de jurnaliștii de la publicația germană Bild care este principalul obstacol în calea obținerii păcii din Ucraina. Răspunsul său a fost unul tranșant. „Motivul este Putin. El este dispus să sacrifice 1,1 milioane de oameni din propriul popor. Și anul acesta a înregistrat progrese foarte mici – câștiguri teritoriale minime, mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean comparativ cu începutul anului. Și pentru asta, conform estimărilor noastre, până la 1,1 milioane de oameni au fost uciși sau răniți de partea rușilor. Este teribil. Dar aceasta este situația cu care ne confruntăm”, a fost răspunsul lui Rutte, întrebat de ce este dificil să se pună capăt războiului. El a adăugat că președintele american Donald Trump, care a preluat funcția în ianuarie și a cărui venire a fost asociată cu mari speranțe pentru încheierea războiului, „este absolut dedicat acestei probleme”. „El se concentrează pe încheierea acestui război. El este singurul care a reușit să-l aducă pe Putin la masa negocierilor – și singurul care îl poate forța în cele din urmă să facă pace”, a mai spus șeful NATO, într-un interviu pentru Bild. În plus, Rutte consideră că nu se va întâmpla ca Washingtonul să oprească sprijinul pentru Kiev. „Nu cred deloc că se va întâmpla asta. În momentul de față, schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina continuă. La Haga, am avut această importantă realizare în politica externă din partea președintelui Trump: obiectivul de 5% pentru cheltuielile de apărare și angajamentul de a menține Ucraina puternică. Numai pentru acest an, am planificat livrări în valoare de 5 miliarde de dolari către Ucraina. (…) Așadar, situația este bună”, a conchis Rutte.
SUA oferă un nou format de negocieri pentru Rusia și Ucraina, spune Zelenski
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că Statele Unite au prezentat o posibilă formulă nouă pentru discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia. Varianta aceasta nou ar urma să includă emisari americani și, în anumite condiții, reprezentanți europeni, scrie Reuters. Președintele ucrainean a precizat că autoritățile ucrainene vor lua o decizie asupra acestui cadru după ce va exista o evaluare a rezultatelor din discuțiile cu negociatorii americani, reluate vineri. Președintele Volodimir Zelenski a menționat că va analiza subiectul împreună cu șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov. În dialogul cu jurnaliștii la Kiev, președintele nu a oferit detalii despre structura exactă propusă de administrația președintelui Donald Trump. „SUA au spus că vor avea o întâlnire separată cu reprezentanții Rusiei. Și au propus următorul format, din câte înțeleg: Ucraina, America, Rusia și, din moment ce există reprezentanți ai Europei acolo, probabil și Europa”, a spus Zelenski. Potrivit informațiilor existente în acest moment, negociatorii americani aveau programată o întâlnire cu oficiali ruși sâmbătă, în Florida. Ucraina și Rusia nu au mai avut negocieri directe din luna iulie. În schimb, eforturile diplomatice susținute de Statele Unite, cu scopul de a pune capăt războiului din Ucraina, au fost intensificate în ultima perioadă. De asemenea, Rustem Umerov a declarat că reprezentanții Ucrainei și ai statelor europene au purtat vineri discuții cu omologii americani în Statele Unite. Părțile au ajuns la un acord pentru reluarea contactelor într-un viitor apropiat.
Declarație controversată făcută de Viktor Orban privind războiul din Ucraina: Nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine
Vineri, premierul ungar Viktor Orbán a pus sub semnul întrebării cine a început războiul dintre Rusia și Ucraina, lansând totodată critici la adresa liderilor occidentali pentru sprijinul acordat Kievului. Premierul ungar susține că liderii UE își justifică sprijinul prezentând Ucraina ca o țară mică care a fost atacată. „Desigur, nu este chiar atât de mică”, a spus Orbán, referindu-se la Ucraina. „Și nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine. În orice caz, este o țară care a fost supusă violenței”, a fost declarația făcută de Orban, vineri. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orbán, postând pe rețelele de socializare: „La fel de „neclar” cum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”, notează POLITICO. Afirmațiile lui Viktor Orban au avut loc în aceeași zi în care Vladimir Putin a ținut conferința anuală de presă în care a apărat scopul „operațiunii militare speciale” – sintagmă folosită de Kremlin care denumește războiul din Ucraina. „Nu ne considerăm responsabili pentru moartea oamenilor, deoarece nu noi am început războiul”, a spus Putin vineri. Ungaria, Slovacia și Cehia au decis să nu participe la programul de finanțare a Kievului, în valoare de 90 de miliarde de euro, consolidându-și alianța sceptică față de Ucraina și dând o nouă lovitură unității UE.
WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la importul de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la gazul rusesc până la sfârșitul lui 2027. Proiectul de lege corespunzător a fost adoptat cu 500 de voturi „pentru”, 120 „împotrivă” și 32 de abțineri în Parlamentul European. Acum, documentul trebuie să fie aprobat oficial de Consiliul UE. Noua lege adoptată miercuri va întări securitatea energetică a UE. Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc va fi interzis în UE odată ce legislația va intra în vigoare la începutul anului 2026. Importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate treptat până la 30 septembrie 2027. Noua lege stabilește, de asemenea, sancțiuni care trebuie aplicate de statele membre împotriva operatorilor care o încalcă. Pe durata negocierilor cu președinția daneză a Consiliului, deputații europeni au insistat pentru interzicerea tuturor importurilor de petrol rusesc și au obținut un angajament din partea Comisiei Europene de a prezenta legislația în acest sens la începutul anului 2026, astfel încât o interdicție eficientă să poată intra în vigoare cât mai curând posibil și nu mai târziu de sfârșitul anului 2027. Deputații europeni au insistat, de asemenea, pentru condiții mai stricte în care poate avea loc o suspendare temporară a interdicției de import, în situații de urgență legate de securitatea energetică a UE. „Este un moment istoric. UE face un pas uriaș către o nouă eră, fără gazul și petrolul rusesc. Rusia nu mai poate folosi niciodată exporturile de combustibili fosili ca „armă” împotriva Europei. Prioritățile noastre cheie au fost accelerarea cât mai mult posibil a calendarului de interzicere a gazelor rusești prin conducte, interzicerea contractelor de gaz natural lichefiat pe termen lung cu un an mai devreme decât era prevăzut și prevenirea eludării acestor noi reguli. Acum, trebuie să acționăm fără întârziere pentru a pune în aplicare acest acord și să ne îndreptăm atenția către importurile de petrol, unde vom ține Comisia Europeană să își respecte angajamentul de a face o propunere la începutul anului 2026”, a declarat deputatul european principal al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda). „Votul de astăzi transmite un mesaj clar și puternic: Europa nu va mai fi niciodată dependentă de gazul rusesc. Aceasta este o realizare majoră pentru UE și un punct de cotitură istoric în politica energetică europeană. Am consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene prin introducerea unui mijloc către interzicerea petrolului și a produselor aferente, prin încheierea contractelor pe termen lung mai devreme decât se propusese inițial și prin asigurarea unor sancțiuni pentru nerespectare”, a declarat Inese Vaidere (PPE, Letonia), eurodeputatul principal al Comisiei pentru Comerț Internațional. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Europa „divorțează” energetic de Moscova. The Insider: „Rusia mai are o PROBLEMĂ, Turcia reprezintă cea mai mare parte a profiturilor Gazprom din operațiunile europene. Acest lucru nu va dura”