Sabotajul căilor ferate din Polonia: Al treilea cetățean ucrainean, acuzat de complicitate cu Rusia
Procurorii polonezi au acuzat, luni, un cetățean ucrainean că ar ajutat la operaţiune de sabotaj susţinută de Rusia care a vizat căile ferate poloneze, scrie Reuters. Acuzația vine după ce autoritățile poloneze au acuzat în lipsă, anterior, alți doi ucraineni pentru explozia de pe linia Varșovia-Lublin, care leagă Varșovia de granița cu Ucraina. „Probele arată că, în septembrie 2025, Volodymyr B. l-a dus pe Yevhenii I. (unul dintre ceilalți doi acuzați – n.r.) în zona operațiunilor de sabotaj planificate, permițându-i să recunoască zona și să aleagă locul în care urmau să fie amplasate explozivii”, au declarat procurorii despre al treilea suspect, potrivit sursei citate. Polonia susține că ceilalți doi bărbați, identificați ca Oleksandr K. și Yevhenii I., au fugit în Belarus și dorește ca aceștia să fie extrădați. După explozie, premierul polonez a reacționat pe rețelele sociale. „Aruncarea în aer a liniei feroviare pe ruta Varșovia–Lublin este un act de sabotaj fără precedent, îndreptat împotriva securității statului polonez și a cetățenilor săi”, a scris premierul Poloniei într-o postare în mediul online. Moscova neagă acuzațiile Moscova a negat acuzațiile lansate de Varșovia, spunând că nu este responsabilă pentru actul de sabotaj și invocând „rusofobia”. Polonia a luat măsuri după aceste acte și a decis închiderea ultimului consulat rus de pe teritoriul său. La rândul său, Moscova a declarat că va limita și ea prezența diplomatică și consulară a Poloniei în Rusia.
Cancelarul Germaniei: Rusia trebuie să vină la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a spus luni că Rusia trebuie să „vină la masa negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a menționat că executivul german vede rezultate în urma discuțiilor de la Geneva. Întâlnirea de duminică, la care au participat oficiali din SUA, Europa și Ucraina, a avut loc după ce o propunere americană a fost criticată din considerentul că ar accepta unele cerințe problematice ale Moscovei. Washingtonul și Kievul au descris discuțiile de la Geneva drept „constructive” și au afirmat că negociatorii au redactat „un cadru de pace actualizat și rafinat”. Aflat în Angola, la un summit internațional, Merz a declarat că Rusia „trebuie să vină la masa negocierilor”. El a mai spus că „dacă acest lucru este posibil, atunci fiecare efort va fi meritat”. Cancelarul german a precizat că dialogul este un „proces de lungă durată” și a menționat că nu se așteaptă „la un progres în această săptămână”. Merz a mai declarat că statele europene trebuie să ajungă la o poziție comună în privința oricărui plan de pace. „Este important pentru noi că nu poate exista un plan de pace pentru Ucraina dacă nu ne dăm consimțământul pentru problemele care afectează interesele europene și suveranitatea europeană.”, a spus Merz. Merz a mai subliniat că Ucraina nu trebuie să fie „forțată să facă concesii teritoriale unilaterale” și că țara „trebuie să continue să se poată apăra eficient împotriva agresiunii”. „Pentru a realiza acest lucru, are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi.”, a spus el.
Planul european de pace a fost publicat. Textul integral al contrapropunerii europene la planul de pace al SUA-Rusia pentru Ucraina
Documentul, cunoscut drept contrapropunerea „E3”, răspunde punct cu punct planului în 28 de puncte al administrației Trump, considerat de mulți politicieni occidentali ca fiind prea favorabil Moscovei. Conform planului european, Rusia „va fi reintegrată treptat în economia globală”. Planul adaugă că țara ar putea reintra în G8. Acordul prevede, de asemenea, că „efectivul armatei ucrainene va fi limitat la 800 000 de soldați în timp de pace”. Propunerea SUA-Rusia solicita o limită de 600 000 de soldați. Planul în 28 de puncte elaborat de americani și ruși cere Ucrainei să renunțe la vaste teritorii, inclusiv la teritorii care nici măcar nu au fost cucerite de forțele ruse. Contrapropunerea europeană prevede că „negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la linia de contact” sau linia frontului. Europenii doresc ca activele suverane ale Rusiei să rămână înghețate până când Moscova va plăti despăgubiri pentru daunele imense pe care le-a cauzat de la invazia sa pe scară largă. Planul European complet 1. Suveranitatea Ucrainei urmează să fie reconfirmată. 2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate. (Punctul 3 din planul SUA este șters. Acolo se preciza „Se va stabili așteptarea ca Rusia să nu își mai invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”) 4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și pentru a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să mărească oportunitățile de conectivitate și de viitoare oportunități economice. 5. Ucraina va primi garanții de securitate solide. 6. Dimensiunea armatei Ucrainei va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace. 7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, consens care nu există. 8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina, în timp de pace. 9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia. 10. Garanție americană care reflectă Articolul 5 a. Statele Unite vor primi compensații pentru această garanție. b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția. c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat și robust, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere pentru noul teritoriu și toate celelalte beneficii din cadrul acestui acord vor fi retrase. 11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, în timp ce acest lucru este evaluat. 12. Pachet global solid de reconstrucție pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la: a. Crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei pentru a investi în industrii cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și eforturi în domeniul inteligenței artificiale. b. Statele Unite vor face parteneriat cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera în comun infrastructura de gaze a Ucrainei, care include conductele și facilitățile de stocare. c. Un efort comun de reconstrucție a zonelor afectate de război, pentru a reface, reconstrui și moderniza orașele și zonele rezidențiale. d. Dezvoltare de infrastructură. e. Exploatarea resurselor minerale și naturale. f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a furniza finanțare în vederea accelerării acestor eforturi. 13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală. a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și convenită în etape și de la caz la caz. b. Statele Unite vor încheia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung pentru a urmări dezvoltarea reciprocă în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenței artificiale, centrelor de date, pământurilor rare, proiectelor comune în Arctica, precum și diverse alte oportunități corporative reciproc avantajoase. c. Rusia va fi invitată să revină în G8. 14. Ucraina va fi pe deplin reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin activele suverane rusești, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele aduse Ucrainei. 15. Va fi creat un grup operativ comun de securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și europenilor, pentru a promova și a aplica toate prevederile acestui acord. 16. Rusia va consacra legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina. 17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele de neproliferare și control nuclear, inclusiv Fair Start. 18. Ucraina este de acord să rămână stat nenuclear în cadrul TNP (Tratatul de neproliferare nucleară). 19. Centrala nucleară de la Zaporijjia va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită în mod echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina. 20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. 21. Teritorii Ucraina se angajează să nu își recupereze teritoriul suveran ocupat prin mijloace militare. Negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la Linia de Contact. 22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale au fost convenite, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu schimbe aceste aranjamente prin forță. Orice garanții de securitate nu se vor aplica în cazul unei încălcări a acestei obligații. 23. Rusia nu va împiedica utilizarea de către Ucraina a fluviului Nipru în scopuri comerciale, iar vor fi încheiate acorduri pentru ca transporturile de cereale să se poată desfășura liber prin Marea Neagră. 24. Va fi înființat un comitet umanitar pentru a rezolva problemele rămase deschise: a. Toți prizonierii rămași și toate corpurile neidentificate vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”. b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi returnați, inclusiv copiii. c. Va exista un program de reunificare a familiilor. d. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace. 26. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 27. Acest acord va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea sa. 28. Odată ce toate părțile își dau acordul asupra acestui memorandum, un încetare a focului va intra
Contrapropunerea UE la planul Trump: activele înghețate ale Rusiei, folosite pentru reconstrucția Ucrainei
Bloomberg raportează, pe baza unor surse informate, că Europa are pregătită contrapropunerea la planul de pace al președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Documentul solicită ca activele înghețate ale Rusiei să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei și compensarea daunelor suferite de Kiev. Propunerea europeană va fi prezentată Statelor Unite în timpul discuțiilor de la Geneva, unde au loc negocieri între UE, SUA și Ucraina. Ucraina: Cerințele europene în contrapropunere Contrapropunerea UE solicită ca activele înghețate ale Rusiei să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei și pentru compensarea daunelor suferite de Kiev în urma invaziei ruse. Europa cere, de asemenea, o garanție de securitate din partea americanilor care să reflecte clauza de apărare reciprocă din articolul 5 al NATO. UE respinge cererile Moscovei privind transferul teritoriului neocupat din estul Ucrainei. Summit la Geneva pentru discutarea planului Discuții între UE, SUA și Ucraina au loc la Geneva privind propunerea americană pentru pace în Ucraina. Delegația SUA se întâlnește cu delegația ucraineană la Misiunea Permanentă a SUA la Geneva. La masă se află secretarul de stat Marco Rubio, secretarul armatei Daniel Driscoll și trimisul Steve Witkoff. În fața lor se află delegația ucraineană condusă de Andriy Yermak. Printre primii sosiți s-a numărat Rubio care, potrivit unor senatori americani, a descris propunerea ca fiind „o listă de dorințe a Rusiei”. Acest lucru a fost negat de Departamentul de Stat. Poziția Meloni: „Să lucrăm la propunerea Trump” Premierul italian Giorgia Meloni a declarat la Johannesburg că problema nu este să lucreze la o contrapropunere completă, conform ANSA. „Există multe puncte asupra cărora putem cădea de acord, este logic să lucrăm la propunerea existentă”, a spus Meloni, răspunzând la o întrebare despre posibilitatea unei contrapropuneri europene. Italia și-a trimis la Geneva consilierul diplomatic pentru a participa la discuții. Trump critică Ucraina și UE „Conducerea” ucraineană nu și-a exprimat recunoștința pentru eforturile SUA, iar UE continuă să cumpere petrol de la Rusia, a scris Donald Trump pe Truth Social. „Războiul dintre Rusia și Ucraina este violent și teribil, și cu o conducere puternică și adecvată a SUA și Ucrainei, nu s-ar fi întâmplat niciodată”, a declarat Trump. Președintele american a susținut că dacă alegerile din 2020 nu ar fi fost „trucate”, nu ar fi existat războiul. „Putin nu ar fi atacat niciodată”, a adăugat el. Ucraina: Zelenski speră în rezultat pozitiv Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că speră ca la Geneva să se ajungă la un rezultat pozitiv. El ar putea merge în SUA pentru a discuta planul de pace. Andri Yermak, consilierul lui Zelenski, se află în Elveția în numele Kievului pentru a participa la negocieri. Erdogan anunță discuții cu Putin Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a întâlnit cu Giorgia Meloni, discuțiile concentrându-se pe Ucraina și Orientul Mijlociu. Erdogan a anunțat că luni va discuta cu Vladimir Putin despre situația din Ucraina. Situația militară pe teren Raidurile rusești continuă în Ucraina. Un atac nocturn asupra Kievului cu 100 de drone a fost parțial respins, 69 dintre ele fiind doborâte. Moscova a atacat Odessa, focuri de armă fiind deschise asupra instalațiilor energetice. Kievul menține pozițiile în Pokrovsk.
Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace
Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
Emmanuel Macron: Frontierele nu pot fi schimbate prin forță
Emmanuel Macron apreciază eforturile Statelor Unite de a avansa un plan de pace pentru Ucraina. El avertizează însă că „niciun teritoriu nu poate fi modificat prin violență” și că Europa trebuie să rămână unită. „Toată lumea dorește pace, cu excepția Rusiei, care continuă să bombardeze Ucraina”, a scris liderul francez pe X. Șeful Franței subliniază că propunerea americană de 28 de puncte „trebuie consolidată”, astfel încât Ucraina să nu rămână vulnerabilă în fața agresiunii ruse. Macron: este în joc securitatea Europei „Nicio frontieră nu poate fi schimbată prin forță, iar Ucraina nu trebuie niciodată lăsată expusă”, a transmis liderul francez. El a insistat că orice decizie în care sunt implicate Uniunea Europeană sau NATO „trebuie să aibă acordul membrilor lor”. „Sprijinul nostru colectiv pentru Ucraina este decisiv”, a scris Emmanuel Macron. El a avertizat că „securitatea și libertatea întregii Europe sunt în joc”, subliniind că războiul afectează stabilitatea întregului continent. Și NB8 avertizează asupra amenințării ruse La rândul lor, liderii statelor nordico-baltice au transmis sâmbătă seara o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Kiev și condamnă refuzul Rusiei de a opri atacurile. „Știm că aceasta nu este doar despre securitatea Ucrainei, ci despre securitatea mai largă a Europei”, au precizat aceștia. Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – au precizat că Ucraina „a demonstrat constant că este serioasă în privința păcii”. De asemenea, au remarcat faptul că Ucraina este pregătită să negocieze pe baza documentului elaborat de SUA. În schimb, „Rusia nu s-a angajat până acum la un armistițiu sau la vreun pas care să conducă la pace”. „Vom continua să înarmăm Ucraina” „Vom continua să ne consultăm îndeaproape cu partenerii noștri”, a menționat Macron, subliniind că Europa trebuie să își coordoneze pozițiile cu Washingtonul și Kievul. Declarația liderilor NB8 întărește direcția europeană. „Vom continua să înarmăm Ucraina și să consolidăm apărarea Europei pentru a descuraja agresiunea rusă”, scriu cei opt lideri. „Atât timp cât Rusia își continuă războiul, vom susține întărirea sancțiunilor și a măsurilor economice”, se arată în ducomentul semnat de reprezentanții celor opt state. Mesaj comun: Ucraina nu e singură Atât mesajul lui Macron, cât și declarația comună a Nordico-Balticilor transmit același angajament: Ucraina nu este singură, iar Europa nu își poate permite o pace fragilă. „Vrem ca poporul ucrainean să știe că nu este singur și se poate baza pe sprijinul nostru”, spun liderii NB8. Ei evidențiază eforturile lui Zelenski de a menține țara stabilă în „aceste vremuri extrem de dificile”.
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022
Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.
Rusia a bombardat masiv Portul Ismail. MApN a ridicat avioane F-16 pentru securizarea spațiului aerian al României
Forțele armate ale Federației Ruse au bombardat masiv, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 22 noiembrie, Portul Ismail, din Ucraina. În urma acestor atacuri, două avioane de luptă F-16 Fighting Falcon au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene la granița României cu Ucraina. Atacurile cu drone lansate de ruși au avut loc în apropierea frontierei fluviale dintre România și Ucraina. Mesaj Ro-Alert în Tulcea Două avioane de luptă F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la sol noaptea trecută. La ora 01:33, autoritățile au transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, ca urmare a intensificării atacurilor și a detectării de drone în zona Ismail, din Ucraina. „Două aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la sol în noaptea de 21 spre 22 noiembrie, din Baza 86 Aeriană, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, în contextul atacurilor lansate de Federația Rusă în proximitatea frontierei fluviale cu România”, anunță MApN într-un comunicat de presă. Nu au fost înregistrate pătrunderi de drone în spațiul aerian al României. Cele două aeronave F-16 au revenit la Baza 86 Aeriană Borcea la ora 3:42. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că menține în permanență un nivel ridicat de vigilență. Asigură supravegherea strictă a spațiului aerian, maritim și terestru național. „Suntem în contact permanent cu aliații noștri, schimbăm în timp real informații operative și acționăm ferm pentru garantarea securității României și a Flancului Estic al NATO”, au mai transmis reprezentanții MApN. Rușii lovesc constant porturile dunărene Nu mai departe de marți, 18 noiembrie, Forțele Aeriene române au detectat o dronă în spațiul național, în urma unui raid executat de două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon germane din Baza 57 Mihail Kogălniceanu, aflate în serviciul de Poliție aeriană întărită. Aeronavele au decolat la ora 00:25 pentru monitorizarea situației, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești în proximitatea frontierei fluviale. La ora 00:20 a fost transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar pentru câteva minute a fost detectat semnalul unei drone care a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian național, dinspre Vâlcov către Periprava și Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar. Drona a reapărut intermitent pe radare, timp de aproximativ 12 minute, dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (jud. Galați) și ulterior în zona localității Oancea (Republica Moldova). Încă două aeronave, F-16 ale Forțelor Aeriene Române, au fost ridicate de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. Aeronavele Eurofighter au aterizat la Mihail Kogălniceanu la ora 01:50, iar F-16 ale Forțelor Aeriene Române au revenit la baza de la Câmpia Turzii în jurul orei 02:30. Nu au fost raportate cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. Echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutările pe teren, au transmis reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Drona rusească și avioanele militare ținute la sol de condițiile meteo. Ce facem în caz de război și ce spun doi experți militari: „Nu cred că s-a dorit ieșirea în spațiu” / „Ni se confirmă că războiul este lângă noi” Atac rusesc la granița României. RO-Alert în Tulcea după ce o dronă a căzut la Grindu. MApN nu a putut ridica avioanele de război din cauza vremii
Rusia vrea NATO desființată și americanii afară din Europa, spune ministrul de Externe al Lituaniei
Într-un mesaj transmis vineri pe platforma X, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat că intențiile strategice ale Rusiei depășesc cu mult frontul ucrainean. Oficialul spune că Moscova urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europene, prin slăbirea și chiar eliminarea NATO din ecuație. „Rusia are un scop foarte clar: NATO să fie distrusă și desființată, iar SUA să fie împinse în afara Europei”, a declarat Budrys. El susține că aceste obiective le-au fost comunicate aliaților încă de la finalul anului 2021: „Din partea Rusiei, intenția ne-a fost exprimată foarte clar la sfârșitul anului 2021”. Europa, în contratimp cu planurile Moscovei Potrivit oficialului lituanian, Kremlinul vizează și „readucerea infrastructurii militare la granițele din 1997”, precum și retragerea completă a forțelor și capabilităților americane, „inclusiv nucleare”, de pe continent. Budrys a subliniat că Rusia „lucrează activ la acest obiectiv specific” și că Europa trebuie să își accelereze răspunsul pentru a nu permite timpului „să joace în favoarea Moscovei”. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice” Ministrul lituanian spune că susținerea Ucrainei riscă să intre într-un blocaj financiar, dacă statele europene nu își asumă angajamente ferme și imediate. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice. Îndemn Uniunea Europeană să avanseze în utilizarea activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei”, a scris Budrys. „Viitorul securității Europei se decide în Ucraina”, spune oficialul lituanian. El a explicat că Lituania și-a îndeplinit angajamentul: „0,25% din PIB-ul Lituaniei merge din nou către Ucraina anul viitor”. „Dacă și alte capitale europene ar aloca aceleași procente din PIB pentru Ucraina, situația ar fi cu totul alta. Dar realitatea este clară: asta nu se întâmplă. Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetele multor state și asta ne pune în dificultate”, a punctat ministrul. Activele rusești înghețate, soluția rapidă Budrys consideră că singura soluție practică și rapidă este utilizarea activelor rusești înghețate. Acestea ar trebui folosite sub forma unui mecanism de împrumut operațional pentru Ucraina. „Activele înghețate și această modalitate elegantă propusă de Comisia Europeană trebuie folosite. O susținem ferm. Dacă nu găsim o soluție acum, vom avea probleme la începutul anului viitor”. El crede că Rusia urmărește atent discuțiile europene, iar indecizia poate transmite un semnal periculos. „Rușii cred că nu putem asigura finanțele. Iar asta înseamnă că timpul lucrează în favoarea lor. Trebuie să le negăm acest scenariu”.