Etichetă: rusia

Războiul din Ucraina, ziua 1325. Atac masiv al Rusiei în Ucraina: Clădiri lovite la Kiev și infrastructura energetică vizată / 23 de copii au fost salvați din teritoriile ocupate

Ministrul german al finanțelor este „sigur” că UE va găsi mai multe modalități de a utiliza activele înghețate ale Rusiei Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a declarat pe 10 octombrie că este „sigur” că țările europene vor găsi mai multe modalități de a utiliza activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina. Uniunea Europeană are un plan de a utiliza 185 de miliarde de euro (peste 210 miliarde de dolari) din activele imobilizate ale băncii centrale ruse pentru a ajuta la finanțarea Ucrainei, care se confruntă cu o criză de lichidități, dar sunt încă necesare eforturi pentru a convinge țările europene să adere la acest plan și pentru a se asigura că propunerea este solidă. Până în prezent, UE a utilizat doar veniturile generate de aceste active. Atacurile rusești au provocat moartea a 6 persoane și rănirea a 45 în Ucraina în ultima zi, lovind rețeaua energetică Atacurile rusești asupra Ucrainei au ucis cel puțin șase civili, inclusiv un copil, și au rănit cel puțin 45 în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 10 octombrie. Atacurile au loc pe fondul intensificării campaniei aeriene a Rusiei care vizează infrastructura energetică a Ucrainei înaintea lunilor de iarnă. Rusia a lansat 465 de drone de atac de tip Shahed și drone momeală împotriva Ucrainei într-un atac masiv în timpul nopții, a raportat Forța Aeriană. Rheinmetall va furniza Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană Skyranger Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall va furniza Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană Skyranger 35, în baza unui contract cu o țară din UE, a anunțat compania pe 10 octombrie. Livrarea viitoare răspunde nevoii urgente a Ucrainei de soluții rentabile de apărare aeriană, în contextul intensificării atacurilor cu drone din partea Rusiei, care a lansat peste 450 de drone în noaptea trecută. BCE: Europa are nevoie de un buget comun pentru apărare și de activele rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei Oficialul BCE Martins Kazāks susține crearea unui buget european pentru apărare, finanțat prin împrumuturi comune ale statelor UE, și folosirea activelor rusești pentru sprijinirea Ucrainei. Europa trebuie să își unească resursele pentru apărare și să ia în considerare crearea unui buget finanțat prin împrumuturi comune, consideră reprezentantul Letoniei în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE): „Această măsură trebuie pusă în practică prin toate mijloacele necesare, pentru că ar fi mai eficientă decât acțiunile individuale ale statelor”, a declarat Kazāks într-un interviu pentru Bloomberg. Atacurile rusești au lăsat o parte din Ucraina fără curent Ultimele atacuri aeriene rusești au provocat avarii grave în rețeaua energetică a Ucrainei, lăsând milioane de oameni fără curent electric în mai multe regiuni. Alimentarea cu energie electrică rămâne critică în capitala Kiev și în nord-est, în special în regiunile Harkiv, Sumî, Poltava și Cernihiv, a anunțat vineri Compania ucraineană de Energie, Ukrenergo. Potrivit instituției, infrastructura energetică a suferit „daune semnificative” după ultimele atacuri masive cu rachete și drone lansate de Federația Rusă. Statul Major: Rusia a pierdut 1.120.510 soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut aproximativ 1.120.510 soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 10 octombrie. Numărul include 1.120 de victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.246 de tancuri, 23.339 de vehicule blindate de luptă, 63.775 de vehicule și rezervoare de combustibil, 33.547 de sisteme de artilerie, 1.517 sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.225 sisteme de apărare aeriană, 427 de avioane, 346 de elicoptere, 68.547 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin. Ministrul de externe al Poloniei vizitează vestul Ucrainei în contextul atacului masiv al Rusiei Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a ajuns, vineri, în regiunea Lviv din vestul Ucrainei într-o vizită oficială, a anunţat guvernatorul Kozîţcîi Maksîm. Vizita lui Sikorski are loc în contextul în care Rusia a lansat aproape 500 de rachete şi drone împotriva ţării, provocând întreruperi de curent în Kiev şi în regiunile centrale, sudice şi estice. Deşi în noaptea de vineri nu s-au înregistrat atacuri în regiunea Lviv, zona a suferit un atac masiv pe 5 octombrie. Patru membri ai unei familii, printre care o fată de 15 ani, au fost ucişi în acea noapte în Lapaivka, un sat de la periferia oraşului Lviv, la puţin peste 50 de kilometri de graniţa cu Polonia. În cadrul inițiativei „Bring Kids Back UA” a președintelui Volodimir Zelenski, șeful său de cabinet a anunțat joi că un grup de 23 de copii și adolescenți ucraineni a fost salvați din teritoriile ocupate. Șeful Biroului Prezidențial, Andrii Yermak, a raportat că printre copiii salvați se aflau două surori, în vârstă de 11 și 14 ani, care fuseseră forțate să frecventeze o școală rusă. Agenții Moscovei au amenințat-o pe mama lor că, dacă refuză, vor lua copiii. „Astăzi, toți copiii salvați sunt în siguranță. Ei primesc asistență medicală, psihologică și umanitară, își recuperează documentele și revin treptat la o viață pașnică. Sunt recunoscător organizației Save Ukraine, Centrului Comun al Serviciului de Securitate al Ucrainei pentru coordonarea căutării și eliberării prizonierilor de război și a persoanelor detenute ilegal, precum și tuturor partenerilor pentru ajutorul acordat în salvarea acestor copii”, a scris Yermak. Atacurile rusești reduc cu mai mult de jumătate producția de gaze naturale a Ucrainei Pe măsură ce se apropie iarna, atacurile rusești au avut ca scop perturbarea producției de gaze naturale a Ucrainei, forțând țara să importe gaze naturale și să solicite sprijin internațional. Atacurile rusești au distrus mai mult de jumătate din producția internă de gaze naturale a Ucrainei, forțând Kievul să cheltuiască aproximativ 1,9 miliarde de euro pentru importul de combustibil, în încercarea de a trece peste iarnă, relatează Bloomberg. Proiecțiile Ucrainei sugerează că va avea nevoie de aproximativ 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pentru a ajunge până la sfârșitul lunii martie, potrivit surselor Bloomberg, echivalentul a aproape 20% din consumul anual al țării. Raportul adaugă că atacurile din 3 octombrie asupra regiunilor Harkov și Poltava au distrus aproximativ 60%

Ucraina riscă să înghețe. Atacurile Rusiei au devastat sistemul de gaze. Kievul cere ajutorul Occidentului

Atacurile i-au determinat pe oficialii ucraineni să convoace săptămâna aceasta întâlniri cu partenerii occidentali pentru a-i informa despre situație, au declarat oficialii pentru Financial Times. Sergii Koretskyi, directorul executiv al Naftogaz, compania energetică de stat a Ucrainei, a declarat într-un interviu că Rusia încearcă din nou să submineze moralul prin atacuri țintite asupra infrastructurii energetice, așa cum a făcut în fiecare an din 2022. Diferența de data aceasta, a spus Koretskyi, a fost frecvența și amploarea atacurilor – cu sute de drone și zeci de rachete aproape în fiecare noapte. Obiectivul Kremlinului este „să ne distrugă moralul”, a spus el. „Acest lucru nu are nimic de-a face cu nevoile militare, niciunul dintre aceste active nu are vreo valoare militară.” Ucraina are nevoie de cantități mari de gaze Ca urmare a acestor atacuri, „avem nevoie de miliarde de metri cubi de gaz în plus în timpul sezonului de încălzire”, a adăugat el. Ucraina avea nevoie de 13,2 miliarde de metri cubi de gaz pentru iarna înainte de atacurile din octombrie, iar Kievul planificase să importe 4,6 miliarde de metri cubi de gaz până la 1 noiembrie – „cu mult mai mult decât în anii precedenți”, a spus Koretskyi. El a refuzat să furnizeze o cifră concretă, dar cei doi oficiali ucraineni au estimat că, la ritmul actual al atacurilor Rusiei, Ucraina va trebui probabil să cumpere aproximativ 4,4 miliarde de metri cubi de gaz în plus până în martie, adică o cincime din consumul anual al țării, la un cost de aproximativ 2,2 miliarde de dolari. Amploarea atacurilor Președintele Zelenski a declarat miercuri reporterilor că forțele ruse au lovit de 160 de ori în ultima lună ținte legate de energie în regiunile Chernihiv, Sumy și Poltava din nord-estul Ucrainei. Un atac din 3 octombrie asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava a fost descris de Koretskyi ca „cel mai masiv și mai agresiv atac de la începutul invaziei pe scară largă”. El a declarat anterior că „o parte semnificativă” a infrastructurii Naftogaz a fost avariată în urma atacului, „o parte din distrugeri” fiind descrise ca fiind critice. Duminică a urmat un al doilea atac masiv asupra infrastructurii de gaze, care a vizat instalațiile de stocare a gazelor. Maxim Timchenko, directorul executiv al DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, a declarat pentru FT că „activele noastre sunt atacate în fiecare zi. În fiecare zi, ei avariază o parte din echipamente”. Koretskyi a declarat că, împreună cu guvernul Ucrainei, a discutat cu ambasadorii G7 despre nevoile țării pe perioada iernii. Kievul s-a bazat anterior pe asistență tehnică și echipamente străine pentru a repara sistemele energetice critice în urma atacurilor. Dar este nevoie de mult mai mult, pe măsură ce bombardamentele Rusiei se intensifică. Koretskyi a declarat că Kievul are nevoie urgentă de „mai multe sisteme de apărare aeriană”. Atacurile cu drone ale Rusiei „devin mai masive, mai precise și, cu siguranță, utilizează inteligența artificială”, a declarat Timchenko. „Dacă selectează o țintă și trimit 50, 60, 100 de drone și rachete, atunci este foarte dificil pentru apărarea noastră aeriană să protejeze aceste instalații.” DTEK a făcut tot ce a putut pentru a proteja substațiile de joasă și medie tensiune cu ziduri de beton sau saci de nisip, a spus el.

Regatul Unit va investi 4,6 milioane de euro în apărarea cibernetică din Balcani pentru a face față amenințării ruse

Șefa diplomației britanice a făcut acest anunț înainte de a prezida joi, la castelul Hillsborough, în apropiere de Belfast (Irlanda de Nord), o reuniune a așa-numitului „Proces de la Berlin”, la care participă miniștrii de externe ai Uniunii Europene (UE) și ai celor șase națiuni din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Kosovo), scrie EFE. „Este în beneficiul tuturor să protejăm securitatea și stabilitatea în Balcanii de Vest, și trebuie să fim atenți la întreaga gamă de amenințări cu care se confruntă partenerii noștri din regiune — de la eforturile Rusiei de a reaprinde tensiunile etnice până la bandele josnice de traficanți de persoane care fac comerț cu vieți omenești”, a declarat Cooper într-un comunicat. Potrivit Ministerului britanic de Externe, summitul va aborda strategii pentru stimularea creșterii economice și a comerțului în regiune, precum și pentru intensificarea cooperării în lupta împotriva criminalității organizate legate de migrație. Consolidarea „rezilienței” Balcanilor Londra a subliniat importanța consolidării „rezilienței” țărilor din Balcanii de Vest pentru a combate „fluxul constant de amenințări hibride rusești menite să destabilizeze regiunea și să amplifice tensiunile etnice”. De asemenea, Marea Britanie a pledat pentru un efort comun în abordarea traficului de migranți în cadrul reuniunii, unde va fi anunțată o investiție de 10 milioane de lire sterline (11,5 milioane de euro) destinată dezvoltării de programe pentru combaterea imigrației ilegale. „Sprijinul pe care îl oferim partenerilor noștri din Balcanii de Vest pentru a combate traficul de persoane va avea un impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra câștigurilor rețelelor de criminalitate organizată implicate în migrație și va reduce amenințarea pe care acestea o reprezintă pentru Regatul Unit”, a explicat Cooper. Guvernul britanic a precizat că o parte din această investiție va finanța noi proiecte în regiune, cum ar fi formarea forțelor de ordine din Kosovo, consolidarea securității la frontiere și sprijinirea potențialelor victime ale traficului de persoane din Serbia. „Cooperarea internațională este esențială pentru a stimula creșterea economică, a proteja securitatea națională și a asigura frontierele noastre. Alianțele pe care le construim în afara țării ne fac mai puternici acasă”, a adăugat ministra laburistă. Pe lângă miniștrii de externe ai țărilor din Balcanii de Vest, la acest summit participă și omologii lor din Austria, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Germania, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia, precum și reprezentantul Danemarcei, ca președinte în exercițiu al UE. Regatul Unit deține, de asemenea, președinția rotativă a Procesului de la Berlin și, după reuniunea de la Belfast, este programată pentru 22 octombrie o nouă întâlnire la Londra între liderii țărilor participante.

Parlamentul European susține inițiativa Ucrainei de a lansa atacuri în Rusia cu arme din Occident

Potrivit European Pravda,Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție care cuprinde un răspuns comun la recentele violări ale spațiului aerian al UE, dar și asupra infrastructurii critice afectate. Membrii Parlamentului European au solicitat eliminarea restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare în Rusia. „Parlamentul European… solicită ridicarea restricțiilor privind utilizarea sistemelor de armament occidentale livrate Ucrainei împotriva țintelor militare de pe teritoriul rus, întrucât acestea sunt utilizate pentru lansarea de atacuri asupra populației ucrainene și a infrastructurii civile critice” se arată în rezoluția adoptată. De asemenea, demnitarii europeni de la Strasbourg îndeamnă ca banii proveniți din înghețarea activelor rusești să fie alocați Ucrainei. „Parlamentul European… reiterează apelul său către statele membre, împreună cu partenerii lor din G7, să aprobe imediat propunerea Comisiei de a utiliza toate activele rusești înghețate ca bază pentru o subvenție și un împrumut substanțial acordate Ucrainei, cu rambursarea condiționată de plata viitoare a reparațiilor de război de către Rusia, ca o modalitate legală și semnificativă din punct de vedere financiar de a menține și spori sprijinul UE pentru nevoile militare ale Ucrainei, inclusiv apărarea împotriva dronelor”, arată rezoluția adoptată joi. De asemenea, rezoluția adoptată joi prevede și permisiunea de a doborî dronele rusești în cazul în care acestea pătrund în spațiul aerian al țărilor membre UE.

Putin recunoaște că rușii sunt de vină pentru prăbușirea avionului azer de pasageri

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că apărarea aeriană a Rusiei este responsabilă pentru doborârea unui avion de linie azer în decembrie, soldată cu 38 de morți, potrivit AP. Este prima sa recunoaștere a responsabilității ruse pentru incidentul aviatic. Putin a făcut declarația în timpul unei întâlniri cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, în capitala Tadjikistanului, Dușanbe, unde ambii participă la un summit al fostelor națiuni sovietice. Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe 25 decembrie 2024, în timp ce zbura de la Baku spre Groznâi, capitala regională a republicii ruse Cecenia. Autoritățile azere au declarat că avionul a fost lovit accidental de focurile trase de apărarea aeriană a rușilor. Ulterior, pilotul a încercat să aterizeze în vestul Kazahstanului, dar avionul s-a prăbușit, ucigând 38 din cele 67 de persoane aflate la bord. Atunci, Vladimir Putin a prezentat scuze președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, pentru ceea ce a numit un „incident tragic”, dar nu a recunoscut și responsabilitatea rușilor. În replică, Aliyev a criticat Moscova pentru încercarea de a „mușamaliza” incidentul.

Ursula von der Leyen, cu ochii pe România. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: Se întâmplă ceva periculos

Uniunea Europeană trebuie să se doteze cu sisteme ”strategice” pentru a răspunde amenințărilor Rusiei, a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, evocând incursiunile aeriene produse în ultimele săptămâni în mai multe state europene, inclusiv în România. ”Se întâmplă ceva nou și periculos pe cerul Europei. În ultimele două săptămâni, avioane de vânătoare MIG au pătruns ilegal în spațiul aerian al Estoniei, iar numeroase drone au survolat obiective esențiale din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania. Numeroase curse aeriene au fost blocate, au fost mobilizate avioane de vânătoare și au fost aplicate măsuri de contracarare pentru protejarea cetățenilor noștri. Nu vă lăsați păcăliți: este vorba de un model îngrijorător de amenințări tot mai mari”, a declarat Ursula von der Leyen, în discursul rostit miercuri în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. ”Misiunea fondatoare a Uniunii Europene este menținerea păcii. Astăzi, acest lucru înseamnă dobândirea capabilităților de respingere a agresiunilor și provocărilor. Europa trebuie să dobândească urgent capacitățile strategice de reacție. Rusia vrea să ne divizeze, iar noi trebuie să răspundem prin unitate. Zidul anti-dronă este reacția noastră la realitățile războiului modern”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au stabilit să intensifice acțiunile comune de contracarare a amenințărilor Rusiei. ”Europa trebuie să furnizeze un răspuns puternic și unitar la incursiunile dronelor Rusiei de la frontierele noastre. De aceea, vom propune acțiuni imediate pentru a crea un zid anti-dronă în cadrul Sistemului pentru monitorizarea flancului estic. Trebuie să acționăm rapid, împreună cu Ucraina și prin coordonarea strânsă cu NATO”, a anunțat săptămâna trecută Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. La rândul său, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a cerut acțiuni concrete pentru protejarea spațiului aerian european. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 3-a zi de CRIZĂ în Franța /Lecornu continuă negocierile pentru adoptarea bugetului/ Premierul demisionar va purta o discuție cu MACRON Comisia Europeană lansează proceduri de sancționare a ROMÂNIEI /Bruxellesul cere protejarea albinelor și îmbunătățirea infrastructurii rutiere

Războiul din Ucraina, ziua 1323. Putin afirmă că Rusia a capturat aproape 5.000 de kilometri pătrați în Ucraina în acest an

Dronele rusești atacă regiunea Odesa, avariind clădirea administrativă Infrastructura civilă din regiunea Odesa a fost avariată după ce forțele ruse au lansat un atac cu drone în noaptea de 7-8 octombrie. Kiper a raportat că resturile de la dronele rusești au avariat geamurile unei clădiri administrative dintr-o infrastructură civilă și ale unei structuri de utilități. În urma atacului a izbucnit un incendiu, dar pompierii l-au stins rapid. Atacurile rusești au ucis 5 persoane, au rănit 37 și au lovit o centrală termică din Ucraina în ultima zi Cel puțin cinci civili au fost uciși și alți 37 răniți în atacurile rusești din Ucraina în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 8 octombrie. Atacurile, care au vizat mai multe regiuni, au subliniat strategia continuă a Rusiei de a lovi zonele civile și infrastructura pentru a exercita presiune asupra Ucrainei, respingând în același timp apelurile la încetarea focului. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, forțele ruse au lansat peste noapte 183 de drone de atac și de momeală de tip Shahed. Apărarea aeriană a interceptat 154, dar 22 de drone au lovit totuși 11 locații. Un atac rusesc a provocat daune grave unei centrale electrice ucrainene Rusia a avariat grav una dintre centralele termice ale Ucrainei într-un atac de marţi noaptea, au declarat miercuri autorităţile, în timp ce Moscova îşi continuă campania de a priva ucrainenii de căldură, lumină şi apă curentă, pe măsură ce se apropie iarna. Doi muncitori au fost răniţi în atac, potrivit DTEK, cel mai mare operator de energie electrică din Ucraina. Compania nu a furnizat alte informaţii, inclusiv locaţia centralei. Sectorul energetic a fost un câmp de luptă cheie de când Rusia a lansat invazia totală asupra vecinului său, în urmă cu mai bine de trei ani, potrivit AP. Trei morți în urma unui atac ucrainean cu rachete asupra regiunii Belgorod Trei persoane au fost ucise și una rănită într-un atac cu rachete ucrainean asupra regiunii Belgorod din Rusia, a declarat miercuri guvernatorul local, iar oamenii ar putea fi încă prinși sub dărâmături. Vycheslav Gladkov, guvernatorul, a declarat pe Telegram că atacul a fost efectuat asupra unei așezări numite Maslova Pristan, situată lângă granița cu Ucraina, potrivit Reuters. El a postat o fotografie a unui centru sportiv din zonă, despre care a spus că a fost parțial distrus. Fotografia arăta că clădirea a suferit daune grave la pereți și acoperiș. Gladkov a spus că serviciile de urgență lucrează la fața locului și că molozul și resturile sunt în curs de îndepărtare. Statul Major: Rusia a pierdut 1.118.370 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut aproximativ 1.118.370 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 8 octombrie. Numărul include 1.010 victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.240 de tancuri, 23.324 de vehicule blindate de luptă, 63.650 de vehicule și rezervoare de combustibil, 33.519 sisteme de artilerie, 1.517 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.225 sisteme de apărare aeriană, 427 avioane, 346 elicoptere, 67.965 drone, 28 nave și bărci și un submarin. Atac cu dronă ucraineană asupra unei centrale atomice din Rusia Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a asigurat marţi că nu există „consecinţe pentru siguranţa nucleară” după ce o dronă a lovit turnul de răcire al unei centrale nucleare ruse, notează AFP. Operatorul nuclear rus Rosenergoatom a raportat pe Telegram că o „dronă de luptă a forţelor armate ucrainene a încercat să atace un turn de răcire la centrala nucleară din Novovoronej”, în centrul Rusiei, în cursul nopţii de luni spre marţi. AIEA a indicat că a fost informată de Rusia că o dronă a lovit centrala. Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că forțele ruse au capturat aproape 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu în Ucraina în 2025 și că Moscova și-a păstrat inițiativa strategică completă pe câmpul de luptă. Câștigurile Rusiei din 2025 ar reprezenta aproape 1% din suprafața terestră a Ucrainei, iar țara controlează aproape 20% din total. Ucraina va majora importurile de gaze cu 30% după noile atacuri rusești După o serie de lovituri masive lansate de Rusia asupra sectorului energetic, Ucraina intenționează să crească importurile de gaze naturale cu aproximativ 30%, a anunțat ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk. Ucraina va majora importurile de gaze naturale cu 30%, în urma noilor atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice, a declarat marți ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk, după o întâlnire cu ambasadorii statelor G7. Autoritățile instalate de Rusia verifică telefoanele elevilor în Crimeea ocupată Autoritățile de ocupație din Crimeea verifică telefoanele elevilor în școli pentru a identifica conținutul și setările care ar putea indica o poziție pro-ucraineană, a raportat Centrul pentru Combaterea Dezinformării pe 7 octombrie. „Activiștii mișcărilor ucrainene din teritoriile ocupate temporar raportează că, în școlile din Crimeea, reprezentanții administrației de ocupație, împreună cu personalul militar rus, verifică telefoanele mobile ale copiilor, căutând aplicații interzise, servicii VPN și chiar limba ucraineană în setări”, a declarat centrul. Banca Mondială reduce prognoza de creștere a PIB-ului Ucrainei pentru 2026 Creșterea produsului intern brut (PIB) prognozată pentru Ucraina pentru 2026 a scăzut cu peste 3%, potrivit unui raport recent publicat de Banca Mondială. Banca Mondială se așteaptă acum ca economia Ucrainei să crească cu doar 2% — cu 3,2 puncte procentuale mai puțin decât previziunile din iunie 2025. „Se preconizează că creșterea economică a Ucrainei va slăbi”, se arată în raport. „Expansiunea economică va încetini probabil la 2% în 2025, de la 2,9% în 2024, pe măsură ce invazia prelungită a Rusiei afectează investițiile și activitatea economică.”

Ursula von der Leyen: Europa trebuie să răspundă la războiul hibrid al Rusiei

Într-un discurs rostit miercuri în fața Parlamentului European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Europa se confruntă cu o „nouă formă de război hibrid” purtat de Rusia, potrivit Le Figaro. „Nu trebuie doar să reacționăm, ci să descurajăm. Dacă ezităm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a spus Von der Leyen. Ea a făcut referire la zborurile de drone neidentificate deasupra unor locuri strategice din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania, la sabotaje asupra cablurilor submarine și la campanii de dezinformare în timpul alegerilor, afirmând că acestea „nu mai pot fi tratate ca incidente izolate”. „Două incidente pot fi o coincidență. Dar trei, cinci, zece? Acestea sunt campanii de zonă gri împotriva Europei”, a subliniat șefa Comisiei. Von der Leyen a reluat ideea construirii unui „zid anti-drone” european, cu un sistem integrat de detectare, interceptare și neutralizare rapidă, inspirat din experiența Ucrainei.

Rusia respinge acuzațiile privind dronele din Germania. Medvedev îi acuză pe Merz și Macron că vor să stârnească frica de război în Europa

„Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax. „Povestea cu aceste drone este, într-adevăr, ciudată, ca să nu spunem mai mult. Dar, pe de altă parte, nu există niciun motiv să fie învinuită Rusia pentru asta”, a adăugat Peskov, referindu-se la declarațiile făcute duminică de cancelarul Friedrich Merz, într-un interviu acordat postului public ARD. Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor drone: „Știm că Putin vrea să ne testeze”. Președintele Vladimir Putin a afirmat joia trecută că acuzațiile la adresa Rusiei ar avea, probabil, scopul de a amplifica tensiunile și de a determina Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Totodată, el a respins drept „absurde” acuzațiile potrivit cărora Rusia ar intenționa să atace o țară membră NATO, în cadrul unui discurs susținut la un forum internațional de la Soci. Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război. A sosit momentul ca populația să le „smulgă capetele” acestor „monștri”, a scris Medvedev. Fostul președinte al Rusiei a scris, luni, pe Telegram că ar putea exista diverse explicații pentru originea dronelor, inclusiv „provocări ale ucrainenilor care vor să atragă Europa într-un război”. Medvedev a admis și posibilitatea ca acestea să fie acțiunile unei „mişcări subterane pro-ruse” din anumite țări, având scopul de a destabiliza viața din Uniunea Europeană. În cele din urmă, ar putea fi și „opera unor huligani care vor doar să-și enerveze autoritățile”, a adăugat el. „De fapt, oricare dintre cauzele de mai sus, sau o combinație a acestora, ar putea fi motivul acestei panici legate de «dronele rusești»” a scris Medvedev. „Totuși, acesta nu este cel mai important lucru. Ceea ce contează cu adevărat este că europenii cu viziune scurtă experimentează pe pielea lor ce înseamnă pericolul de război”, a mai spus Medvedev.

Războiul din Ucraina, ziua 1321. Rusia anunță că a doborât 251 de drone ucrainene, inclusiv 61 deasupra Mării Negre

Aproape 40.000 de ruși au rămas fără curent în Belgorod, după un atac ucrainean Un atac ucrainean a provocat pagube majore la mai multe instalații energetice din regiunea rusă Belgorod, lăsând fără electricitate aproximativ 40.000 de persoane, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov. Atacul a afectat șapte municipalități, iar autoritățile au trimis echipe de intervenție de urgență în zonele lovite, scrie Kyiv Independent. Spitalele din Belgorod funcționează cu generatoare, iar școlile își ajustează programul din cauza penelor de curent. Crimeea: Incendiu uriaș după ce Ucraina a lovit cel mai mare terminal petrolier Dronele ucrainene au lovit Crimeea ocupată de Rusia în noaptea de luni, lovind terminalul petrolier Feodosia, a raportat canalul Telegram pro-ucrainean Crimean Wind. Terminalul, situat la aproximativ 250 de de teritoriul controlat de Ucraina, este cea mai mare instalație de stocare a petrolului din Crimeea. Poate stoca până la 250.000 de tone de combustibil, care alimentează forțele ruse, potrivit The Kyiv Independent. Premierul slovac Fico solicită încetarea războiului din Ucraina și respinge concentrarea asupra înfrângerii Rusiei Slovacia dorește încetarea rapidă a războiului din Ucraina, mai degrabă decât înfrângerea Rusiei, a declarat premierul Robert Fico în cadrul unei dezbateri televizate difuzate de postul public slovac STVR pe 5 octombrie. „Obiectivul politicii externe a Republicii Slovace, al guvernului Republicii Slovace, al cărui prim-ministru sunt, nu este înfrângerea Federației Ruse. Obiectivul nostru este să punem capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil. Aceștia sunt slavi care se ucid între ei. Războiul nu este o soluție”, a declarat Fico. Fico a criticat de mai multe ori abordarea Uniunii Europene față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a acuzat blocul că se concentrează pe ajutorul militar în loc de inițiative de pace. Reuters: Până la 5.000 de cubanezi luptă alături de forțele ruse în Ucraina Până la 5.000 de luptători cubanezi participă activ la invazia Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters pe 5 octombrie. „După Coreea de Nord, Cuba este cel mai mare contribuitor de trupe străine la agresiunea Rusiei, cu aproximativ 1.000 până la 5.000 de cubanezi care luptă în Ucraina”, se arată într-un document intern al Departamentului de Stat al SUA văzut de agenția de presă. SUA a difuzat un document neclasificat, în care a împărtășit detalii despre sprijinul acordat de Cuba războiului Rusiei în Ucraina, ca parte a campaniei sale de combatere a unei rezoluții a Națiunilor Unite care solicită Washingtonului să ridice embargoul asupra națiunii din Caraibe, în vigoare din 1960. Rușii au anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 251 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni, majoritatea deasupra sud-vestului Rusiei. De asemenea, 61 au fost distruse deasupra Mării Negre și una în timp ce se îndrepta spre Moscova. Ministerul rus al Apărării a publicat statistica pe aplicația de mesagerie Telegram, dar nu oferit și informații oficiale despre posibilele pagube. De asemenea, rușii raportează în mod normal doar numărul de drone distruse, nu și câte lansează ucrainenii, potrivit Reuters. Canalele de știri ucrainene de pe Telegram au declarat că un incendiu major a fost declanșat de un atac asupra unui depozit de petrol din Feodosia, pe coasta din Crimeea a Mării Negre. Un rezervor de combustibil de la depozit a explodat în urma atacului, au precizat ucrainenii.