Traian Băsescu, despre războiul hibrid purtat de Rusia în România și Republica Moldova: De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?
Traian Băsescu susține că România, la fel ca Republica Moldova, se află sub asaltul unui război hibrid orchestrat de Moscova. Fostul șef al statului a subliniat diferența dintre răspunsul României și cel al Republicii Moldova la tacticile hibride ale Kremlinului, spunând că Moldova a făcut față acestora – prin Maia Sandu obținând un al doilea mandat -, în timp ce în România au fost anulate alegerile. „Anul trecut, cu toate acestea, în Republica Moldova, Maia Sandu a câștigat alegerile și a fost validat referendumul pentru păstrarea drumului european, atacurile fiind la fel de dure în ambele țări. La noi, însă, s-a prăbușit afacerea – a trebuit să fie anulate alegerile. De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?”, a subliniat Băsescu. Fostul președinte a mai punctat faptul că deși România are un serviciu de informații mare față de cel al Republicii Moldova, „noi n-am reușit să ducem alegerile la bun sfârșit”. „Mi-e foarte greu să accept ideea că Republica Moldova, o țărișoară a căror structuri de securitate nu sunt departe de fostele structuri ale Uniunii Sovietice…. Mulți dintre ei acolo s-au instruit, chiar dacă au curățat ei sistemul. La noi nu s-a putut, deși avem un serviciu de informații mare, puternic SRI-ul, avem un SIE, avem direcția de informații a Armatei”, a conchis Traian Băsescu.
Zelenski denunță un atac sălbatic asupra unei gări: Rusia știa că lovește civili
Un atac cu dronă lansat de forțele ruse a lovit în noaptea de sâmbătă gara din orașul Shostka, regiunea Sumî, provocând cel puțin 30 de victime, potrivit unui mesaj publicat de președintele Volodimir Zelenski pe platforma X. „Un atac sălbatic al rușilor asupra gării din Shostka, în regiunea Sumî. Toate serviciile de urgență sunt deja la fața locului și au început să ajute oamenii. Se stabilește în acest moment numărul răniților. Până acum știm de cel puțin 30 de victime”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că printre persoanele aflate în gară se numărau atât angajați ai companiei feroviare Ukrzaliznytsia, cât și pasageri civili. „Rușii nu aveau cum să nu știe că loveau civili. Și totuși au făcut-o. Este teroare pură, iar lumea nu trebuie să ignore acest lucru”, a spus Volodimir Zelenski. Președintele a făcut apel la comunitatea internațională să reacționeze ferm la atacurile repetate asupra infrastructurii civile ucrainene. „În fiecare zi, Rusia ia vieți omenești. Și doar forța o poate opri. Am auzit declarații ferme din partea Europei și a Americii — dar a venit timpul ca aceste cuvinte să devină realitate”, a afirmat liderul ucrainean. Autoritățile ucrainene și echipele de salvare continuă intervențiile la locul atacului, în timp ce anchetatorii încearcă să stabilească detaliile exacte ale loviturii. Circulația feroviară în zonă este suspendată temporar, iar mai multe echipaje medicale acționează pentru transportul răniților la spitalele din regiune.
Rusia lovește masiv infrastructura energetică a Ucrainei înainte de iarnă, anunță Zelenski
Rusia a declanșat vineri un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în discursul său. „Astăzi, Rusia a lovit infrastructura noastră de gaze cu 35 de rachete, inclusiv arme balistice. A fost un atac combinat, iar doar jumătate dintre rachete au fost doborâte”, a spus liderul ucrainean după o reuniune cu comandanții militari. Zelenski a precizat că, pe lângă atacurile asupra instalațiilor de gaze, rachetele balistice au vizat obiective energetice din regiunile Cernihiv și Sumî, dar și din Donețk, inclusiv Kramatorsk, Sloviansk și Drujkovka. Compania de stat Naftogaz a confirmat că instalațiile sale din Harkiv și Poltava au fost grav avariate, CEO-ul Sergii Korețki numind atacul „cel mai mare asupra companiei de la începutul războiului”. Rețeaua de energie din Ucraina, ținta atacurilor Și principalul furnizor privat de energie, DTEK, a anunțat suspendarea unor operațiuni în Poltava. Atacurile vin pe fondul tacticii repetate a Moscovei de a viza rețeaua de energie ucraineană înainte de iarnă, pentru a pune presiune pe populație, potrivit Kyiv Independent. În iarna trecută, milioane de oameni au rămas fără curent și încălzire din cauza bombardamentelor rusești asupra centralelor electrice și termice. Zelenski a lăudat intervenția rapidă a echipelor de urgență și a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special în nord-estul țării, pentru a proteja infrastructura critică.
Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că Uniunea Europeană este ”mai puternică” decât Rusia din toate punctele de vedere în acest moment, avertizând, într-un schimb de replici relaxat cu omologul său polonez, Donald Tusk, asupra problemelor economice ale Europei. Întrebat, la summitul european de la Copenhaga, care este principala amenințare la adresa Europei în acest moment, Viktor Orban a avertizat asupra situației economice. Glumind, Donald Tusk, premierul Poloniei, a semnalat că întrebarea era ”o provocare”. ”Pericolul real este legat de stagnarea economică și pierderea competitivității”, a răspuns Viktor Orban. Întrebat despre riscurile generate de Rusia, premierul ungar a continuat: ”Suntem mai puternici decât Rusia, faceți o comparație și să aveți opinii bazate pe lucruri concrete: Avem peste 400 de milioane de oameni, Rusia are 130 de milioane, observați PIB-ul european, este mai mare decât al Rusiei, noi, cele 27 de state UE, cheltuim mai mult pentru apărare decât rușii. De ce ne temem? Suntem mai puternici decât ei. Întrebarea este dacă avem conducere politică, dacă ne putem reuni și dacă ne putem apăra interesele împreună. Asta ar trebui să facem”. Uniunea Europeană și partenerii din Comunitatea Politică Europeană au decis să mențină sprijinul pentru Ucraina, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse. ”Obiectivul nostru rămâne o Ucraină puternică și liberă. Rusia trebuie să știe că Uniunea Europeană și partenerii au voința și mijloacele de a continua sprijinul pentru Ucraina până la obținerea unei păci corecte și durabile. Curând, vom lansa un nou program pentru a oferi Ucrainei avantajul tehnologic de care are nevoie pe câmpul de luptă. Menținem unitatea, pentru a garanta securitatea continentului nostru”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Pakistanul avertizează că planul lui TRUMP pentru Fâșia Gaza nu este în conformitate cu propunerea țărilor musulmane Danemarca raportează provocări constante ale RUSIEI în apele sale teritoriale /Moscova, acuzată că încearcă să provoace coliziuni navale
Maria Zaharova îi „plânge” pe moldoveni după alegeri: Se transformă într-o colonie a Occidentului / „S-au trezit ostatici”
Maria Zaharova a avut o primă reacție după alegerile din Moldova. „Situația politică de după alegerile parlamentare din Republica Moldova demonstrează faptul că țara devine o colonie a Occidentului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe. Reamintim că Maia Sandu a devenit președintele Republicii Moldova pe 24 decembrie 2020. Zaharova a subliniat că situația care se observă acum în republică este „o consecință naturală a politicilor forțelor pro-occidentale, care au ajuns la putere la sfârșitul anului 2020”, transmite agenţia rusă de presă RIA Novosti, citată de Rador Radio România. Potrivit afirmaţiilor Mariei Zaharova, în loc de promisiunile de libertate, democrație și prosperitate economică, țara se cufundă din ce în ce mai mult în sărăcie și într-o perioadă de „teribilă inchiziție medievală vest-europeană.” „Se transformă literalmente într-o colonie a Occidentului”, a declarat diplomatul rus în timpul briefingului. Zaharova a adăugat că, în aceste circumstanțe, cel mai îngrijorător lucru este soarta moldovenilor de rând, care s-au trezit „ostatici ai cursului anti-popular” al elitelor pro-occidentale, care au uzurpat puterea în propria lor țară. Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova Amintim că, pe 28 septembrie au avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european, a câștigat, obținând 50,2% din voturi. Partidele de opoziție au obținut împreună 49,8% din voturi. În urma numărării voturilor din interiorul ţării, Comisia Electorală Centrală a anunţat că opoziția din Republica Moldova a depășit partidul de guvernământ, care a obținut doar 44,13%. Sursă foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova. Partidul prezidențial se clasează pe primul loc cu 50.20%, urmat de Blocul Patriotic (24.17%) Totuși, cât de gravă e amenințarea Rusiei la adresa Europei? Țările NATO o percep diferit, diferențele de opinii aduc COMPROMISURI. „Așa era și în timpul Războiului Rece” Alegeri în Republica Moldova. Nicușor Dan: „E o chestiune foarte serioasă, o zi DECISIVĂ” / „Este foarte important ca oamenii să iasă la vot” Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”
Rusia amenință cu ripostă adecvată dacă SUA furnizează rachete Tomahawk Ucrainei
Declarația a venit la câteva zile după ce vicepreședintele american J.D. Vance a indicat că Washingtonul analizează cererea Ucrainei pentru rachete Tomahawk. Peskov nu a oferit detalii despre ce măsuri ar putea fi luate de Moscova în replică, scrie The Kyiv Independent. Într-o întrevedere cu ușile închise la Adunarea Generală a ONU, pe 23 septembrie, președintele Zelenski ar fi solicitat direct aceste rachete omologului american. De mai mulți ani, Ucraina include Tomahawk în „Planul de victorie” ca armament strategic, capabil să atingă ținte în spatele liniilor inamice. Statele Unite consideră rachetele Tomahawk drept un instrument esențial: ele zboară la altitudini joase, pot fi redirecționate în timpul zborului și evită detectarea. Ucraina susține că astfel ar putea lovi centre de comandă sau depozite rusesti profunde. Până acum, Ucraina s‑a bazat pe rachetele Storm Shadow (n.r. rază de circa 250 km), furnizate de aliați occidentali. În schimb, Rusia are un avantaj semnificativ în capacități de rachete: utilizează frecvent rachete de croazieră Kalibr și rachete balistice Iskander pentru atacuri asupra orașelor ucrainene. Ca răspuns, Kievul recurge la atacuri cu drone vizând infrastructură, depozite de combustibil şi baze militare ruse. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a subliniat că Rusia nu va tolera ceea ce consideră „escaladă directă” și va reacționa corespunzător, fără să ofere detalii concrete. Pe plan diplomatic, o livrare de Tomahawk ar marca o etapă semnificativă în sprijinul militar al SUA și riscă să agraveze conflictul prin extinderea razei tactice. Rusia ar putea răspunde cu contramăsuri militare sau sancțiuni, contribuind la escaladarea tensiunilor. Analistii avertizează că o astfel de decizie ridică riscuri majore de escaladare regională și implicare directă între marile puteri.
Rușii au lovit CERNOBÎL. Ucraina la un pas de o nouă catastrofă UMANITARĂ
Bombardamentele aeriene rusești au întrerupt alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl, a transmis miercuri Ministerul Energiei din Ucraina. A fost oprită inclusiv alimentarea noii unități de izolare construite pentru a reduce contaminarea provocată de cel mai mare accident nuclear din lume, scrie Reuters. Oficialii ucraineni din domeniul energiei au mai spus că bombardamentele au provocat întreruperi masive de curent în regiunea Cernihiv din apropiere, afectând 307.000 de consumatori din apropierea frontierei nordice a Ucrainei cu Rusia. Guvernatorul regiunii Cernihiv a anunțat că au fost instalate generatoare pentru locații cheie, cum ar fi spitalele, iar echipele de urgență intervin pentru restabilirea funcționării rețelei electrice. Anunțul Ministerului ucrainean al Energiei nu a menționat niciun risc crescut în privința eliberării de radiații ca urmare a întreruperii alimentării cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl, care nu mai funcționează. Totuși, a precizat că echipele de urgență depun eforturi pentru restabilirea alimentării cu energie electrică. „Din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice din regiunea Kiev, în orașul Slavutîci, a apărut o situație de urgență la instalațiile centralei nucleare de la Cernobîl”, se arată într-un comunicat al ministerului. „Ca urmare a supratensiunilor, noua instalație de izolare sigură, care izolează unitatea de energie distrusă a centralei de la Cernobîl și împiedică eliberarea de materiale radioactive în mediu, a rămas fără alimentare cu energie electrică”, a adăugat ministerul de la Kiev. Comunicatul a precizat că mai multe echipe de experți lucrau la restabilirea alimentării cu energie electrică a facilității. După ce al patrulea reactor al centralei de la Cernobîl a explodat în aprilie 1986 și a răspândit un nor de radioactivitate în toată Europa, inginerii sovietici au construit în grabă un „sarcofag” în jurul reactorului. Recomandarea autorului: Una din cele mai mari RAFINĂRII din sudul Rusiei, atacată de dronele Ucrainei pentru a doua oară într-o lună
Rusia folosește aproximativ 20.000 de muncitori nord-coreeni în industria militară
Potrivit generalului-locotenent, Rusia folosește forța de muncă nord-coreeană pentru a produce drone Geran, care sunt fabricate în Republica Tatarstan din Rusia. „Aceasta reprezintă, de asemenea, o participare la conflict”, a spus Hnatov. Coreea de Nord a devenit un aliat cheie al Rusiei în timpul invaziei sale pe scară largă a Ucrainei, furnizând artilerie, rachete și mii de soldați. Inițial, Phenianul a trimis aproximativ 11.000-12.000 de soldați în Rusia la sfârșitul anului 2024 pentru a ajuta la respingerea unei incursiuni ucrainene în regiunea Kursk din Rusia. Se pare că contingentul nord-coreean a suferit 2.000 de soldați uciși în luptă. Potrivit Serviciului Național de Informații al Coreei de Sud, Phenianul intenționa să trimită încă 6.000 de soldați în Rusia, ca parte a celui de-al treilea val de desfășurare. Hnatov a declarat că un număr de soldați nord-coreeni sunt prezenți în regiunea Kursk din Rusia. Rusia susține că aceștia sunt unități de geniu desfășurate pentru operațiuni de deminare. Ucraina nu a observat recent implicarea forțelor nord-coreene în operațiuni de luptă, a adăugat Hnatov.
Războiul din Ucraina, ziua 1.316. Zelenski avertizează asupra unei situații critice la centrala nucleară Zaporojie / Aproape 50.000 de atacuri cu drone Shahed lansate împotriva Ucrainei din 2022
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra unei situații „critice” la centrala nucleară Zaporojie, în urma unei pene de curent care a durat o săptămână. El a acuzat Moscova că obstrucționează lucrările de reparație prin continuarea bombardamentelor în zonă, declarând: „Aceasta este o amenințare pentru absolut toată lumea. Niciun terorist din lume nu a îndrăznit vreodată să facă unei centrale nucleare ceea ce face Rusia acum.” Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat marți că a intrat în contact atât cu Ucraina, cât și cu Federația Rusă pentru a restabili cât mai rapid alimentarea cu energie a centralei nucleare de la Zaporojie, notează Reuters. Rusia prelungește interdicția la exporturile de benzină și restricționează livrările de motorină pe fondul perturbărilor de aprovizionare cu combustibil Rusia a prelungit interdicția privind exporturile de benzină și a introdus noi limite pentru livrările de motorină, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. Aceste lovituri au perturbat producția, au afectat aprovizionarea internă cu combustibil și au forțat Moscova să reducă livrările externe. Aproape 50.000 de atacuri cu drone Shahed lansate împotriva Ucrainei din 2022 Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a documentat aproape 50.000 de lansări de drone Shahed îndreptate împotriva Ucrainei din 2022. Rusia a folosit frecvent aceste drone împotriva obiectivelor nemilitare, provocând distrugeri sau avarii clădirilor rezidențiale și altor facilități civile protejate de dreptul umanitar internațional. Atac asupra Harkovului: Șase oameni au fost răniți și mai multe incendii s-au declanșat în zone rezidențiale Șase persoane au fost rănite și mai multe incendii au fost declanșate într-o piață și clădirile rezidențiale din proximitate, în urma unui atac rusesc asupra Harkovului, în noapte de marți spre miercuri. Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sinehubov, a declarat pe Telegram că cinci dintre răniți au fost spitalizați, toți fiind adulți, iar primarul din Harkov a anunțat că exploziile au declanșat mai multe incendii, notează Reuters. Trump cere din nou o întâlnire Zelenski–Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina: „Trebuie să încheiem asta” Președintele american Donald Trump a declarat că singura soluție pentru oprirea războiului este o întâlnire directă între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, criticându-l pe liderul rus pentru prelungirea conflictului. Donald Trump a reluat apelul către o întâlnire între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său rus, Vladimir Putin, susținând că doar astfel poate fi pus capăt războiului, scrie Kyiv Independent.
Rusia dorește să includă armele nucleare franceze și britanice în negocierile privind dezarmarea
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „pe termen lung”, se dorește ca arsenalele franceze și britanice să fie incluse în discuțiile pentru prelungirea noului tratat START privind controlul armelor nucleare. „Negocierile privind reducerea armelor nucleare strategice trebuie să fie purtate mai întâi între Rusia și Statele Unite, dar arsenalele Marii Britanii și Franței vor trebui în cele din urmă incluse. Pe termen lung, nu putem rămâne abstracți în ceea ce privește arsenalele (europene). Mai ales că acestea sunt o componentă a problemei generale a securității europene globale și a stabilității strategice”, a explicat Dmitri Peskov, potrivit Le Figaro. Ce prevede tratatul START Noul Tratat START a fost semnat în 2010 de președinții SUA și ai Rusiei, Barack Obama și Dmitri Medvedev. Tratatul a fost prelungit în ultimul moment în 2021 pentru cinci ani de către Joe Biden. În 2023, Rusia și-a suspendat participarea la tratat în contextul războiului din Ucraina, declarând în același timp că va continua să îl respecte. Acest acord, care vizează prevenirea proliferării nucleare între cele două țări, limitează dimensiunea arsenalelor SUA și Rusiei la 1.550 de focoase nucleare desfășurate (restul poate fi stocat) și 700 de lansatoare strategice. Cu toate acestea, nici Franța, nici Marea Britanie nu au fost vreodată parte la acest tratat. Ambele țări au mult mai puține arme nucleare decât SUA și Rusia. În prezent, Franța are puțin sub 300 de focoase nucleare, iar Regatul Unit peste 200. Prin comparație, Rusia și Statele Unite au un total de peste 5.000 de focoase nucleare. De la sfârșitul Războiului Rece, Franța și Regatul Unit și-au redus semnificativ stocurile. În iulie, însă, cele două țări au semnat o declarație care a indicat pentru prima dată posibilitatea utilizării „puterii forțelor nucleare ale celor două națiuni într-un mod coordonat” în contextul retragerii SUA din NATO. Propunerea lui Vladimir Putin de a prelungi noul tratat START cu un an a fost descrisă ca fiind „destul de bună” de Casa Albă. Dar Donald Trump ar dori să includă China, al cărei arsenal crește foarte mult.