Conturi anonime de TikTok susțin partidele radicale înaintea alegerilor din Cehia
Online Risk Labs, un grup nou format de analiști cehi, a declarat că a identificat 286 de conturi TikTok care s-au promovat reciproc, potrivit Reuters. Împreună, acestea au între 5 și 9 milioane de vizualizări pe săptămână, mai mult decât audiența combinată a liderilor partidelor mainstream, a afirmat grupul. „Conturile nu se aliniază unei singure entități politice, ci demonstrează sprijinul pentru mai multe partide radicale și extremiste simultan”, a declarat grupul într-un comunicat. Aproape un sfert dintre cehi folosesc TikTok, potrivit rapoartelor mass-media locale, o proporție mai mică decât în România, unde alegerile prezidențiale au fost anulate anul trecut din cauza acuzațiilor de amestec al Rusiei prin intermediul conturilor de pe platformă. Rusia a negat acuzațiile. Plângeri cu privire la sute de conturi de pe TikTok Autoritatea cehă de reglementare în domeniul telecomunicațiilor, CTU, a declarat că a primit mai multe plângeri cu privire la sute de conturi de pe TikTok. „Am considerat aceste sugestii relevante și le-am transmis Comisiei Europene, în calitate de organ de supraveghere a platformelor mari”, a declarat CTU pentru Reuters, adăugând că este în contact cu TikTok. Luni, TikTok a declarat, fără a da detalii despre vreun caz, că a cooperat activ cu CTU, a luat măsuri împotriva conținutului sau conturilor care încalcă politicile și că are echipe care se ocupă de combaterea comportamentului înșelător. Conturile TikTok semnalate de Online Risk Labs și-au exprimat sprijinul pentru partide precum SPD, de extremă dreapta, care ocupă locul al treilea în majoritatea sondajelor de opinie, cu aproximativ 13% din voturi, și Stacilo!, de extremă stânga, care se situează ușor peste pragul de 5% necesar pentru a obține locuri în parlament, a declarat grupul. Ambele partide susțin că țara ar trebui să părăsească NATO și Uniunea Europeană. Online Risk Labs a declarat că candidații promovați în postări nu erau neapărat conștienți de acest lucru. Stacilo! a declarat că nu folosește conturi false și a negat orice influență străină asupra campaniei sale. Ultimele sondaje înaintea alegerilor parlamentare arată că partidul de opoziție ANO al fostului prim-ministru Andrej Babis conduce cu o marjă largă în fața coaliției de centru-dreapta SPOLU a prim-ministrului Petr Fiala. ANO ar putea avea nevoie de sprijinul SPD și Stacilo! pentru a forma o majoritate.
Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA
Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe. De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu. Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”. „Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”. Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”. Planul lui Trump de a lua aproape un TRILION de dolari de la UE Sursa: MEDIAFAX Foto Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE. „Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul. Trump, 2018: „Germania e total controlată de Rusia” Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu. Noul război al energiei: Gazul american vs. gazul rusesc Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat. „Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi. Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat” În opinia expertului în geopolitică, Trump mai are interesul de a crește dependența UE față de SUA în energie, care a înlocuit Rusia ca furnizor major. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul. Astfel, susține Georgescu, există și un interes american de a concura pentru piața globală de energie, care este încă în creștere. „Așa se explică și prevederea din acordul comercial cu UE ca europenii să cumpere energie în valoare de 750 de mld. de dolari din SUA în decurs de trei ani, ceea ce este imposibil ținând cont de achizițiile actuale de 70 de miliarde de dolari pe an. Singura modalitate de a satisface termenii acordului este să fie încheiate contracte pe termen lung de la producătorii americani, ceea ce ar poziționa SUA ca exportator chiar și după o eventuală pace în Ucraina și posibilă slăbire a sancțiunilor asupra Rusiei”. „Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu. România, fără petrol rusesc din 2022 România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia. Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022) Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022) Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019. Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024) Trump: UE trebuie să înceteze imediat achizițiile de petrol rusesc Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să
Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?
Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de
Ar fi cazul să dăm și noi jos măcar una-două drone. Ce crede fostul ministru de Externe, Titus Corlățean
Titus Corlățean este de părere că acum, după decizia CSAT, „trebuie să arătăm că suntem stăpâni și controlăm suveranitatea statului român, spațiul aerian, deci trebuie să dai jos”. „Până nu dai jos una-două drone, te tratează alții de… așa, mai panseist, mai gânditor și mai reflexiv. Nu. Când ai de protejat națiunea română și teritoriul, nu mai stai foarte mult la analiză, le dai jos”, adaugă Titus Corlățean. El a invocat și îndemnul secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a spus că „tema este foarte serioasă și că nu mai trebuie stat pe gânduri”. „Polonezii, oameni serioși, și-au făcut treaba atunci când au fost supuși la testul ăla cu 19 drone. Ar fi cazul să dăm și noi măcar una-două drone, să nu ne imaginăm că s-au oprit lucrurile astea. Ne vor mai testa rușii, trebuie să arătăm că suntem stăpâni în țara asta, punct”, afirmă Corlățean. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis joi că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile, la ordinul ministrului Apărării. CSAT s-a reunit ca să pună la punct protocolul de reacţie împotriva dronelor care intră neautorizat în spaţiul nostru aerian. Discuția din CSAT vine după ce o dronă rusească a ajuns în spațiul aerian al României, a rămas în jur de 50 de minute și a fost însoțită de avioanele de poliție aeriană până când a intrat în Ucraina. În ultimele zile au fost mai multe incidente de acest tip și în alte țări europene membre NATO – Polonia, Estonia și Danemarca.
Lavrov susține că NATO și UE au declarat război Rusiei prin Ucraina
La reuniunea miniștrilor de externe G20 din 25 septembrie, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că NATO și Uniunea Europeană au „declarat război” Rusiei prin sprijinul militar și politic acordat Ucrainei, scrie The Kyiv Independent. Sprijinul NATO și încălcările spațiului aerian Afirmația lui Lavrov vine după incidente recente în care drone și avioane rusești au pătruns în spațiul aerian al NATO, provocând îngrijorare sporită în Europa. La începutul lunii septembrie, Polonia a doborât mai multe drone rusești, în timp ce România a raportat interceptarea unei drone rusești care a durat aproape o oră. Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian cu avioane MiG-31, subliniind o tendință de provocări tot mai accentuate. Răspunsul Occidentului și tensiunile în creștere Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat aliații NATO să doboare aeronavele rusești care îi încalcă frontierele, o poziție susținută de oficiali europeni preocupați de securitatea regională. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a repetat deja ideea lui Lavrov, afirmând că NATO se află în război cu Rusia din cauza sprijinului militar constant acordat Kievului. Între timp, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, a avertizat că interceptarea aeronavelor rusești ar echivala cu un conflict deschis. Riscuri de escaladare pentru Europa Valul de încălcări ale spațiului aerian, dublat de campanii de dezinformare, a adâncit temerile din cadrul NATO privind o posibilă escaladare militară rusă dincolo de Ucraina. Analiștii avertizează că astfel de provocări ar putea testa fermitatea NATO, estompând și mai mult granița dintre sprijin indirect și confruntare directă. Declarațiile lui Lavrov încearcă să întărească narațiunea Moscovei conform căreia Occidentul a trecut la participare activă, prezentând orice acțiuni defensive ale NATO drept pretext pentru un conflict mai amplu.
Nicușor Dan: Nu văd Rusia capabilă să atace NATO, dar provocările vor continua / Dan nu crede că Bolojan trebuie să demisioneze dacă reformele sunt declarate neconstituționale
Nicușor Dan admite influența SRI în deciziile din domeniul politic și economic Nicușor Dan admite la Digi 24 că SRI a avut ingerințe în viața politică și economică a țării, în contextul în care a fost rugat să comenteze cum își explică interesul publicului român pentru conducerea SRI și SIE. „S-o spunem foarte direct, am avut o influență a SRI-ului în viața noastră politică, în decizii, în zona economică și atunci persoana care va conduce SRI este o persoană care va avea putere în statul român. Bineînțeles, noi trebuie să facem două lucruri. Nicușor Dan: Existau informații despre Călin Georgescu, pe care serviciile noastre le aveau Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că serviciile românești de informații știau din timp despre Călin Georgescu, însă modalitatea tehnologică prin care acesta a fost sprijinit politic a fost atât de surprinzătoare, încât nu au reușit să intervină. Nicușor Dan a confirmat că serviciile de informații cunoșteau situația fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. „Existau informații despre Călin Georgescu, pe care serviciile noastre le aveau, însă modalitatea tehnologică folosită a fost între atât de surprinzătoare pe o perioadă de timp foarte scurtă, astfel încât ei nu au avut competența să intervin în acest acest interval scurt”, a declarat președintele Dan, joi, la Digi24. Președintele României, despre sondajul care dă AUR cu 40%: Cifra este reală Cred că cifra este reală, susține președintele Nicușor Dan, întrebat despre sondajul în care AUR ajunge la un scor de 40%. „Cred că sondajul ăsta este real. Adică nu e doar un sondaj. Sunt mai multe care spun cam același lucru. Deci cred că cifra asta este reală. Nu este o mare iubire față de AUR, așa interpretez eu, ci o dezamăgire, neîncredere față de partidele care au guvernat și guvernează în România”, a spus Nicușor Dan, la Digi24. El spune că sarcina politicienilor este să recâștige încrederea acestor oameni. Nicușor Dan, despre anularea alegerilor: Toată lumea a greșit, inclusiv Klaus Iohannis Președintele Nicușor Dan susține, referitor la anularea alegerilor de anul trceut, că toată lumea a greșit, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis. Evident că toată lumea a greșit. Inclusiv Klaus Iohannis. Însă, ceea ce eu vreau să apreciez este că la acel moment de 6 decembrie, când Curtea Constituțională a luat decizia, și președintele, și instituțiile care au fost în CSAT și ulterior Curtea Constituțională au avut curajul să ia o decizie extrem, extrem de, să-i spunem, neobișnuită. Ăla a fost un moment de slăbiciune, dar care s-a sfârșit cu o decizie foarte, foarte curajoasă, pe care trebuie să salutăm”, a spus Nicușor Dan la Digi24. Președintele Nicușor Dan nu crede că premierul Ilie Bolojan trebuie să demisioneze dacă măsurile de austeritate vor fi declarate neconstituționale. Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, dacă măsurile vor fi declarate integral sau parțial neconstituționale, Nicușor Dan s spus: „Deloc. Deloc. Eu am făcut vreo patru sau cinci obiecții, sesizări de neconstituționalitate. Una mi-a fost admisă, una mi-a fost respinsă. Curtea Constituțională a apreciat altfel decât am apreciat eu. E democrație, da? Dreptul nu este o știință, nu este chiar matematică, dar e o chestiune de a interpreta niște texte care sunt scrise în limbajul natural. În limbajul natural poți să ai ambiguități”. Președintele Dan, întrebat de ce nu a fost la adunarea ONU: Am considerat că e mai bine să fiu în țară „Am considerat că e mai bine să fiu în țară”, a spus președintele Nicușor Dan, întrebat de ce nu a participat la ședința Adunării Generale a ONU. Întrebat joi seara, la Digi24, de ce nu a participat la recenta adunare generală a ONU, la care s-a vorbit despre Ucraina și Republica Moldova, Nicușor Dan a spus: „Tot timpul e un calcul de oportunitate. România a fost prezentă, a avut o delegație condusă de doamna ministru de Externe. În toate, cum să le spun, secțiunile acestei conferințe, România și-a exprimat punctul de vedere. Nicușor Dan anunță că desecretizarea CSAT-ului din 6 decembrie va avea loc „la momentul oportun” Președintele Nicușor Dan a declarat că România deține informații și investigații în curs care susțin anularea alegerilor din 2024 și a menționat că Călin Georgescu nu a fost un fenomen izolat. „Eu vă dau exemplul unui raport al serviciilor secrete ale Marii Britanii, care a fost, dacă nu mă înșel, publicat în iulie anul acesta, în orice caz, vara asta. Și în care spune că au identificat trei sau patru, e public, în care spune că au identificat trei sau patru grupuri de acțiune ruse care au făcut niște fie acțiuni de atac cibernetic pe niște structuri, fie acțiuni de dezinformare, în anii 2014, 2017, 2020, 2022 și raportul serviciilor britanici a venit în 2025”, a spus președintele, joi, la Digi24. Nicușor Dan, despre Strategia de Securitate Națională: O să țină cont de provocările actuale Președintele Nicușor Dan a anunțat că Administrația Prezidențială lucrează la o nouă strategie de securitate națională, care urmează să fie prezentată Parlamentului în termenul legal de șase luni de la învestire. „Este o obligație legală pe care orice președinte o are să o facă, înseamnă parlamentului în șase luni de la investire, mai avem două luni, se lucrează la ea, adică este o consultare cu toate instituțiile, astfel încât documentul să fie unul care să țină cont de provocările actuale”, a spus Dan, joi, la Digi 24 despre Strategia de Securitate Națională. Nicuşor Dan, despre dezinformare: Suntem tehnologic cu un pas în spatele Rusiei Preşedintele României Nicuşor Dan spune că în ceea ce priveşte securitatea cbernetică România stă bine, dar că pe zona de dezinformare „suntem tehnologic cu un pas în spatele Rusiei”. Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit joi seara la Digi24 de securitatea cibernetică. El aminteşte că în raportul parchetului general se arată că în perioada alegerilor au fost 80.000 de atacuri cibernetice pe diferite structuri ale statului român. Dan, despre partidele suveraniste: Direcția lor de acțiune este aliniată cu Moscova Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, la Digi24 că există dovezi parțiale care indică faptul că unele partide suveraniste
Rusia majorează taxele pentru a acoperi gaura bugetară provocată de războiul din Ucraina
Ministerul rus de Finanțe a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată cu două puncte procentuale, la 22%, parte a unui plan pe trei ani care urmărește să acopere o gaură bugetară aflată în expansiune rapidă, notează Politico. Majorare de TVA pentru acoperirea deficitului După ce la începutul anului a crescut brusc impozitul pe venit, Putin promisese că nu vor mai exista alte schimbări majore ale sistemului fiscal până în 2030. Totuși, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertizase la o conferință de presă la începutul acestei luni că deficitul bugetar în creștere este cel mai mare risc pentru inflație, care, potrivit calculelor oficiale, depășește în prezent 8%. Ministerul rus al Finanțelor vrea să strângă mai mulți bani nu doar prin taxe mai mari, ci și prin extinderea obligațiilor fiscale pentru firmele mici și mijlocii. În plus, se introduc noi taxe: 5% pe jocurile de noroc și 25% pe veniturile caselor de pariuri. Măsurile sunt „destinate în primul rând finanțării apărării și securității”, a precizat Ministerul într-un comunicat. TVA-ul pentru produse de strictă necesitate, precum articolele pentru copii, alimentele și medicamentele, va rămâne la 10%. Kremlinul a acoperit mare parte din costurile războiului din exporturile de petrol și produse rafinate, dar și prin folosirea Fondului Național de Bunăstare, constituit în anii în care veniturile din petrol și gaze depășeau nevoile bugetului. De asemenea, Moscova a colectat mai bine taxele, profitând de trecerea la o economie de război. Totuși, economia a încetinit brusc anul acesta. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a declarat la începutul acestei luni că economia „se răcește mai repede decât era de așteptat”. Prețurile petrolului au scăzut, deoarece Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au crescut constant producția. Trump: Rusia, un „tigru de hârtie” Anunțul vine la o zi după ce președintele american Donald Trump părea să semnaleze o schimbare de atitudine față de Rusia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că „Putin și Rusia se confruntă cu mari probleme economice” și că ofensiva tot mai ambițioasă a Ucrainei cu drone împotriva rafinăriilor rusești face ca Rusia să pară un „tigru de hârtie”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns miercuri că Rusia „este un urs adevărat… nu are nimic de hârtie în el”.
Condamnat la Chișinău, protejat la Moscova. Ilan Șor orchestrează din Rusia destabilizarea Moldovei în timp ce adepții săi își riscă libertatea
Ilan Șor, fugarul condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului”, trăiește astăzi în siguranță la Moscova, dar continuă să fie un actor central în politica de la Chișinău prin oamenii și mecanismele pe care le controlează de la distanță. Luna aceasta, Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu Vladimir Putin, unde i-a raportat liderului de la Kremlin despre afacerile companiei sale A7 derulate împreună cu banca rusă PSB, implicată în scheme de corupere a alegătorilor din Republica Moldova. Deși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, iar oligarhul a fost oficial exclus din scena politică, Ilan Șor și-a reconstruit rapid pârghiile de influență. Blocul „Victorie”, creat la Moscova ca să susțină „unirea cu Federația Rusă”, a fost respins de autorități la înregistrarea pentru scrutin, însă rețeaua acestuia rămâne activă. Prin campanii digitale și acțiuni pe teren, oamenii loiali lui Șor continuă să mobilizeze segmente de electorat vulnerabil, menținându-i prezența în viața politică din umbră. Armata digitală a Kremlinului Un rol esențial în strategia lui Șor îl joacă rețelele digitale. Investigațiile Ziarului de Gardă au arătat, sub acoperire, cum a fost construită o adevărată „armată digitală” cu sute de conturi false și activiști coordonați prin Telegram. Instruirile erau făcute de curatori vorbitori de rusă, iar mesajele erau calibrate atent pentru a amplifica narațiunile Kremlinului și pentru a submina încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău. Un detaliu șocant desprins din aceste anchete: finanțarea venea „direct de la Moscova”, prin conturi bancare rusești sau criptomonede. Cei care acceptau sarcini primeau promisiuni de plăți, dar riscau să fie abandonați oricând. Promisiuni uriașe pentru proteste Dincolo de spațiul virtual, Șor a încercat să mobilizeze și proteste de stradă. În august, oligarhul promitea până la 3.000 de dolari pe lună moldovenilor dispuși să iasă în stradă împotriva guvernului. Oferta reflectă resursele considerabile pe care le are la dispoziție și sprijinul Moscovei, dar și cinismul unei strategii în care loialitatea se cumpără, iar cei care răspund apelului își asumă consecințe penale. Pentru mulți dintre simpatizanții săi, banii promiși rămân doar iluzorii. Percheziții, interceptări și milioane de lei ridicate de anchetatori În ultimele săptămâni, autoritățile din Republica Moldova au deschis mai multe dosare penale privind finanțarea ilegală a partidelor și tentativelor de destabilizare, investigații în care numele oligarhului Ilan Șor apare constant, alături de indicii despre legături cu Federația Rusă. Într-un dosar investigat la Chișinău, procurorii și ofițerii CNA au ridicat peste 20 de milioane de lei moldovenești în numerar, împreună cu documente și dispozitive electronice, suspectând un mecanism de finanțare ascunsă a formațiunilor politice. Într-un alt caz, CNA a efectuat peste 70 de percheziții și a publicat interceptări audio. În aceste înregistrări se fac referiri la „salarii de 100.000 de lei de la Șor”, la vizite la Moscova pentru coordonări politice, la candidați la funcția de primar care ar fi primit câte 5.000 de dolari, dar și la persoane nemulțumite că nu își puteau recupera banii promiși. Prețul loialității Cazul Șor scoate la iveală un paradox al politicii de peste Prut: un lider absent fizic, dar prezent zilnic prin rețele, mesaje și oameni care îi duc mai departe interesele. Profitând de nivelul ridicat de sărăcie din multe regiuni ale Republicii Moldova, structurile sale au recrutat membri dispuși să lucreze pe sume infime, difuzând mesaje și narațiuni convenabile Moscovei. Din exilul confortabil de la Moscova, Șor își consolidează influența, în timp ce simpatizanții săi din țară, prost plătiți, manipulați și vulnerabili, suportă consecințele legale și sociale. Această asimetrie ridică o întrebare incomodă: cât valorează loialitatea față de un lider care se ascunde în siguranță, lăsându-și adepții să înfrunte anchetele și pedepsele? Un exemplu relevant este cel al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Cazul ei arată cum adepții din teritoriu ajung să plătească prețul loialității, în timp ce Șor rămâne neatins, orchestrând din exil rețelele care destabilizează politica de la Chișinău. Moldova își alege drumul Scrutinul din 28 septembrie nu este doar o competiție electorală, ci un test al capacității Republicii Moldova de a rezista ingerințelor externe și de a proteja integritatea procesului democratic. În joc se află nu doar componența viitorului Parlament, ci și orientarea geopolitică a țării: spre Uniunea Europeană sau înapoi în orbita Rusiei. Cazul Ilan Șor, cu toate detaliile sale, de la „armata digitală” a Kremlinului până la promisiunile de mii de dolari pentru proteste, arată cât de vulnerabil poate fi un stat aflat la granița dintre două lumi.
Zelenski, la ONU: Oprirea lui Putin acum e mai ieftină decât o cursă globală a înarmării
Vorbind la New York, în fața Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski a declarat că războiul „a ajuns deja la prea mulți oameni” și că responsabilitatea opririi lui revine acum liderilor lumii. „Putin va continua să împingă războiul tot mai departe și mai adânc dacă nu este oprit”, a avertizat președintele ucrainean. El a subliniat că este datoria comunității internaționale să asigure întoarcerea copiilor răpiți, eliberarea prizonierilor de război și revenirea ostaticilor. „Nu rămâneți tăcuți în timp ce Rusia prelungește acest război, vă rog să vorbiți și să îl condamnați”, a spus Zelenski, adăugând că „pacea depinde de noi toți”. În intervenția sa, liderul ucrainean a remarcat că „oprirea lui Putin acum este mai ieftină decât o cursă globală a înarmării” și a amintit de școlile subterane și adăposturile din Ucraina, întrebând dacă alte țări sunt la fel de protejate. În final, Zelenski a menționat o „întâlnire bună” cu președintele SUA, Donald Trump, petrecută marți și a mulțumit Washingtonului pentru sprijinul acordat, încheind cu mesajul „Slava Ukraini” – „Glorie Ucrainei”.
Comisia Europeană refuză să comenteze planurile de renunțare la importurile de energie din Rusia /Vom face un anunț la momentul potrivit
Comisia Europeană a refuzat să comenteze, miercuri, solicitările Statelor Unite și planurile Bruxellesului de renunțare în totalitate la importurile de petrol și gaz din Rusia, în contextul tensiunilor generate de războiul din Ucraina. Rugat să spună dacă Ungaria și Slovacia vor putea importa în continuare, ca excepție, petrol și gaze din Rusia, Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a refuzat să facă vreun comentariu. ”Mulțumim, v-ați răspuns deja la propria întrebare. Nu voi face comentarii în plus față de ce am spus, anume că vom face un anunț la momentul potrivit”, a afirmat Olof Gill. Președintele SUA, Donald Trump, le-a cerut marți țărilor europene să înceteze achizițiile de energie rusească. ”China și India sunt primii finanțatori ai războiului din Ucraina, prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc, dar, fără a avea nicio scuză, nici măcar state membre NATO nu au oprit total importurile de energie din Rusia. Am aflat despre acest lucru acum două săptămâni și nu am fost încântat. Gândiți-vă, finanțează războiul împotriva lor înșiși. Cine a mai pomenit așa ceva?!”, a declarat Trump în discursul rostit la tribuna Adunării Generale a ONU. ”Dacă Rusia nu va fi pregătită să accepte un acord de oprire a războiului, Statele Unite sunt pregătite să impună o serie de tarife vamale puternice, care cred că ar opri foarte rapid vărsarea de sânge. Dar, pentru ca aceste tarife să fie eficiente, toate națiunile europene, toți cei adunați aici acum, va trebui să vă alăturați prin aceleași măsuri. Statele europene trebuie să înceteze imediat achizițiile de energie din Rusia”, a subliniat președintele SUA. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părut să susțină inițiativa președintelui Trump, precizând însă că decizia aparține Consiliului UE. ”Președintele Trump are dreptate în totalitate. Noi acționăm în acest sens, am redus masiv aprovizionarea cu gaze din Rusia, am renunțat total la cărbunii din Rusia, am redus și aprovizionarea cu petrol, dar încă mai cumpărăm pe continentul european. Iar acum impunem sancțiuni asupra porturilor unde vine gaz lichefiat din Rusia și vrem să aplicăm tarife asupra petrolului rusesc care încă ajunge în UE. Practic, acționăm pentru eliminarea ultimelor fragmente de petrol și gaz rusesc care ajung în UE, vrem să scăpăm de ele”, a afirmat președintele Comisiei Europene. Rugată să spună dacă importurile de energie rusească vor fi sistate abia în 2027, Ursula von der Leyen a semnalat că depune eforturi pentru ca acest lucru să se întâmple mai curând. ”Vrem să renunțăm mai devreme, absolut. Deci, până la sfârșitul anului, am stabilit reducerea treptată, acum am propus sancțiunile, trebuie agreate de statele membre. Dar trebuie să acționăm mai rapid, pentru că fondurile ajung în buzunarele lui Vladimir Putin și nu se poate acest lucru”, a subliniat ea. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: Italia trimite o FREGATĂ pentru protejarea flotilei umanitare atacate de Israel /UE condamnă vehement incidentele din Mediterană Guvernul FRANȚEI ia măsuri împotriva deficitului bugetar/ Lecornu suspendă cheltuielile în domeniul comunicării