China devine noul lider al pieței gazelor prin conducte, cu ajutorul Rusiei
Odată cu realinierea fluxurilor energetice globale, generată de războiul din Ucraina, un nou lider se pregătește să domine piața importurilor de gaze naturale prin conducte. Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanță Rystad Energy, în parteneriat cu Uniunea Internațională a Gazului (IGU) și operatorul italian Snam SpA – un jucător cheie în tranziția energetică a Europei, China este pe cale să depășească Germania în 2025 și să devină cel mai mare importator mondial în acest segment. Și-a consolidat poziția prin diversificare energetică Conform estimărilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte în 2025, în timp ce importurile Germaniei sunt prognozate să scadă sub 71 de miliarde. În 2024, cele două state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi. „China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A știut să-și creeze opțiuni multiple”, apreciază Mark McCrory, director pentru strategie și advocacy la IGU, citat de Bloomberg. Alianța China-Rusia rescrie harta energetică a Eurasiei Creșterea importurilor Chinei este alimentată de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recentă de a merge mai departe cu proiectul „Puterea Siberiei 2”, o conductă masivă care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești aflate în vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei. „Aceste acorduri vor consolida poziția Chinei ca lider în importurile de gaze prin conducte”, a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și reducerea cu 90% a livrărilor rusești către Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export rămasă disponibilă a Rusiei, întărindu-și astfel securitatea energetică. Europa, tot mai dependentă de gazul lichefiat și de prețuri instabile Germania, altădată dependentă de gazele rusești ieftine, s-a reorientat către gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA și alte surse. Tranziția a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporită a prețurilor, pe măsură ce Europa concurează cu Asia pentru aceleași volume de GNL. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte în baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe piața spot, unde prețurile variază în funcție de cererea globală, condițiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Această expunere la o piață internațională competitivă a făcut ca prețurile gazelor în Europa să devină mai instabile și mai sensibile la șocuri externe. În paralel, Norvegia rămâne principalul furnizor de gaze prin conducte către Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentară, forțând continentul să își majoreze importurile de GNL. Contrar obiectivelor climatice, cererea de gaze crește Raportul IGU estimează o creștere de 1,9% a cererii de gaze în 2024 la nivelul lumii, până la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o nouă creștere de 1,7% prognozată pentru 2025. Perspectivele pe următorul deceniu indică o cerere în creștere, peste așteptările anterioare, în ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE până în 2050 și China până în 2060. „Gazul își va păstra un rol vital în sprijinirea surselor regenerabile intermitente”, menționează raportul, făcând referire la utilizarea gazului ca soluție de echilibrare a rețelei în perioadele fără vânt sau soare. Pe termen lung, viitorul pieței gazelor rămâne incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care influențează cererea și oferta de energie. „Complexitatea actuală a pieței energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor – geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul”, avertizează raportul.
Țoiu: Încălcarea spațiului aerian polonez de către Rusia este inacceptabilă, România sprijină Polonia
„Încălcarea spațiului aerian al aliatului și partenerului nostru strategic, Polonia, cu drone este inacceptabilă. Reafirmăm solidaritatea noastră deplină cu Polonia și sprijinim coordonarea strânsă între aliați pentru adoptarea măsurilor adecvate”, scrie pe X Oana Țoiu. Ea a declarat că aceste incidente reprezintă un model de nerespectare a suveranității statelor și a dreptului internațional de către Rusia. „Continuarea bombardamentelor rusești în imediata apropiere a NATO și încălcările repetate ale spațiului aerian al Aliaților sunt îngrijorătoare și iresponsabile”, a afirmat ministrul. Țoiu a amintit că România și Polonia au semnat, în 1921, primul acord modern de apărare militară din Europa, subliniind că parteneriatul și cooperarea în domeniul securității regionale rămân la fel de importante. „Vom colabora între noi și cu aliații noștri pentru a ne asigura securitatea spațiului aerian și suveranitatea. Vom colabora între noi și cu aliații noștri pentru a ne asigura securitatea spațiului aerian și suveranitatea”, a adăugat ministrul de externe.
Polonia, primul stat NATO care doboară drone rusești după încălcarea spațiului său aerian / Tusk: o amenințare directă / Sursă NATO: Incursiunea de drone rusești în Polonia nu este considerată atac
NATO nu tratează pătrunderea a șase până la zece drone rusești în spațiul aerian al Poloniei ca pe un atac, deși avioane de luptă aliate au fost mobilizate pentru prima dată să răspundă unei potențiale amenințări în spațiul aerian al Alianței. UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că se pregătesc noi sancțiuni împotriva Rusiei în discursul ținut în Parlamentul european la scurt timp după ce mai multe drone au intrat pe teritoriul polonez. Premierul polonez: mai multe drone au intrat în Polonia, unele au reprezentat o „amenințare directă” Premierul polonez Donald Tusk afirmă că spațiul aerian polonez a fost încălcat de „un număr mare de drone rusești” și că unele au reprezentat o „amenințare directă”, potrivit AP. Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare. Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate. Autoritățile poloneze s-au reunit de urgență într-o ședință pentru a analiza criza de securitate națională. Zelenski cere sancțiuni dure: Atacul dronelor rusești în Polonia nu este un accident, ci un precedent periculos Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere aliaților occidentali să impună sancțiuni dure împotriva Rusiei după ce mai multe drone au ajuns pe teritoriul Poloniei. Nu este un accident, ci un precedent extrem de periculos pentru Europa, a avertizat Zelenski. Fost oficial Pentagon: Incursiunea dronelor rusești în Polonia nu pare o greșeală, ci un test pentru NATO Un fost secretar adjunct al Apărării din SUA a declarat pentru BBC că este greu de imaginat că incursiunea dronelor rusești în Polonia ar fi o greșeală. „O singură dronă este o greșeală, mai multe drone nu sunt o greșeală”, a declarat Jim Townsend pentru BBC. Este mai mult decât probabil că este vorba de un test – un test la care NATO trebuie să răspundă… Acum, partea politică a NATO se află în centrul atenției pentru a se asigura că răspunsul alianței este adecvat. Joe Wilson (SUA), despre atacul cu drone al Rusiei în Polonia: Este un act de război Joe Wilson, reprezentant din partea Partidului Republican în Congresul SUA, dar și membru al Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților SUA, a precizat că atacul rusesc cu drone asupra Poloniei este „un act de război” și l-a îndemnat pe președintele Donald Trump să impună sancțiuni dure asupra Rusiei și să întărească sprijinul militar pentru Ucraina. Președintele Poloniei a convocat Biroul de Securitate Națională după doborârea dronelor rusești intrate în spațiul aerian polonez Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, anunță miercuri dimineață că a convocat o ședință a Biroului de Securitate Națională în urma incidentului cu drone de miercuri. Dronele care au încălcat spațiul aerian polonez în timpul unui atac rusesc în Ucraina au fost doborâte. Patru aeroporturi închise după ce au fost raportate drone rusești Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate națională, potrivit Le Figaro. Aeroporturile țării, inclusiv principalul hub internațional, Aeroportul Chopin din Varșovia, și-au închis porțile marți seara, în urma „unei activități militare neprevăzute legate de securitatea statului ”, conform anunțurilor publicate pe site-ul Administrației Federale a Aviației din SUA (FAA). Aeroporturile Rzeszów-Jasionka, Varșovia-Modlin și Lublin și-au suspendat, de asemenea, operațiunile. Știrea inițială „Armele au fost desfășurate, iar serviciile lucrează activ pentru a localiza obiectele doborâte”, se arată într-un comunicat al Comandamentului Operațional al Poloniei, publicat pe X. Declarația menționa că o operațiune militară era în desfășurare și îndemna locuitorii să rămână în casele lor. Nu au fost furnizate informații suplimentare despre „obiectele de tip dronă”. Polonia este membră a alianței NATO, un pact transatlantic de apărare la care sunt implicate SUA, care folosește principiul conform căruia un atac asupra uneia este un atac asupra tuturor. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru CNN că a fost informat despre rapoartele privind dronele rusești deasupra Poloniei. „Da”, a spus el când a fost întrebat de CNN dacă a participat la o ședință informativă, la ieșirea de la o cină cu președintele Donald Trump, marți seară. Anterior, autoritățile poloneze au închis Aeroportul Internațional Varșovia, iar armata a declarat că avioanele poloneze și NATO au fost dezactivate, pe măsură ce au apărut rapoarte despre drone rusești deasupra țării. Comandamentul Operațional al armatei poloneze a declarat într-un comunicat că „sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au atins cel mai înalt nivel de alertă” după ce Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra teritoriului ucrainean.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1295. Polonia anunță că a doborât drone rusești deasupra spațiului său aerian
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 10 septembrie 2025, în a 1.295-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Polonia a anunțat doborârea mai multor drone rusești care au pătruns în spațiul său aerian în noaptea de marți spre miercuri. „Armele au fost desfășurate” Președintele și prim-ministrul au fost notificați în legătură cu desfășurarea unei operațiuni de neutralizare a unor obiecte care au încălcat spațiul aerian polonez, a anunțat, pe X, ministrul Apărării, Cezary Tomczyk. Armata poloneză a transmis că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei, ceea ce ar putea reprezenta o provocare majoră pentru Europa, potrivit CNN. „Armele au fost desfășurate, iar serviciile lucrează activ pentru a localiza obiectele doborâte”, se arată într-un comunicat al Comandamentului Operațional al Poloniei, publicat pe X. Declarația menționa că o operațiune militară era în desfășurare și îndemna locuitorii să rămână în casele lor. Nu au fost furnizate informații suplimentare despre „obiectele de tip dronă”. BBC informează că premierul Donald Tusk se află „prezent la faţa locului”. De altfel, chiar Tusk a confirmat pe reţelele de socializare că forţele militare poloneze „au folosit arme împotriva obiectelor”. El s-a referit la ceea ce armata numeşte „obiecte de tip dronă” lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Tusk a precizat și că a primit un raport direct de la comandantul operaţional. Polonia este membră a alianței NATO, pact transatlantic de apărare în care principala forță armată este America. Principiul după care se ghidează NATO este acela conform căruia un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor. Ședință la Casa Albă Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru CNN că a fost informat despre rapoartele privind dronele rusești deasupra Poloniei. Întrebat de CNN dacă a participat la o ședință informativă, la ieșirea de la o cină cu președintele Donald Trump, Rubio a răspuns „Da”. Anterior, autoritățile poloneze au închis aeroportul din Varșovia, iar armata a declarat că avioanele poloneze și NATO au fost dezactivate, pe măsură ce au apărut rapoarte despre drone rusești deasupra țării. Comandamentul Operațional al armatei poloneze a transmis într-un comunicat că „sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au atins cel mai înalt nivel de alertă” după ce Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra teritoriului ucrainean. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Războiul din Ucraina, ziua 1295. Trump a cerut UE să impună tarife asupra Chinei și Indiei pentru a pune presiune pe Putin / Polonia anunță că a doborât drone rusești intrate în spațiul său aerian
Președintele SUA, Donald Trump, a cerut Uniunea Europeană să impună tarife de 100% asupra Chinei și Indiei ca strategie pentru a exercita presiune asupra președintelui rus Vladimir Putin, relatează Financial Times. Donald Trump a cerut UE să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei, ca parte a unui efort comun de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Polonia: Patru aeroporturi închise după ce au fost raportate drone rusești Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate națională. Aeroporturile țării, inclusiv principalul hub internațional, Aeroportul Chopin din Varșovia, și-au închis porțile marți seara, în urma „unei activități militare neprevăzute legate de securitatea statului ”, conform anunțurilor publicate pe site-ul Administrației Federale a Aviației din SUA (FAA). Aeroporturile Rzeszów-Jasionka, Varșovia-Modlin și Lublin și-au suspendat, de asemenea, operațiunile. Polonia anunță că a doborât drone rusești intrate în spațiul său aerian Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine, ceea ce ar putea reprezenta o provocare majoră pentru Europa. „Armele au fost desfășurate, iar serviciile lucrează activ pentru a localiza obiectele doborâte”, se arată într-un comunicat al Comandamentului Operațional al Poloniei, publicat pe X. Declarația menționa că o operațiune militară era în desfășurare și îndemna locuitorii să rămână în casele lor. Nu au fost furnizate informații suplimentare despre „obiectele de tip dronă”. Armata Rusiei a pierdut peste 300.000 de trupe în 2025 Armata rusă a pierdut peste 300.000 de trupe în 2025, potrivit comandantului șef Oleksandr Syrskyi. „Pierderile armatei ruse de la începutul anului au ajuns deja la aproape 300 de mii (299.210) de persoane”, a fost anunțul dat de Syrskyi pe rețelele sociale, potrivit The Kyiv Independent. Deși Moscova nu publică cifrele privind victimele, potrivit oficialilor ucraineni, pierderile armatei ruse sunt de trei ori mai mari decât cele ale Ucrainei.
Der Spiegel: Trump urmează modelul lui Putin /Președintele SUA construiește un sistem oligarhic și amenință lumea liberă
Alianța industriei tehnologice din Statele Unite cu președintele Donald Trump amintește în mod tragic de oligarhia construită de președintele Vladimir Putin în Rusia, iar noul model de concentrare a puterii la Washington generează o amenințare enormă pentru lumea liberă, comentează publicația germană Der Spiegel. În iulie 2000, la câteva luni după ce devenise președinte, Vladimir Putin a invitat la Kremlin 21 de oligarhi ruși. A semnat cu ei un pact istoric: liderii grupurilor industriale s-au angajat să susțină politicile noului lider autoritarist de la Moscova. În schimb, Putin a promis că le va proteja averile și interesele economice. ”Aceasta a fost una dintre pietrele de temelie prin care Putin a devenit liderul absolut al Rusiei. O alianță similară există în momentul de față la Washington, lucru demonstrat public în Congres în momentul începerii celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Miliardari din industria tehnologică – de la Jeff Bezos (Amazon) la Mark Zuckerberg (Meta) și Tim Cook (Apple) – s-au aliniat pentru a-l susține pe noul președinte al SUA. Trump și-a exprimat recunoștința prin susținerea cauzei lor. Acum câteva zile, Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife de retorsiune din cauza amenzii aplicate companiei Google”, scrie Michael Sauga, într-un editorial publicat în revista Der Spiegel. Trump își avansează ambițiile autocrate ”Episodul demonstrează cum Trump și-a avansat ambițiile autocrate în Statele Unite. Evidențiază că marile companii tehnologice nu se mai bazează pe lege și ordine, ci pe forța patronului lor de la Casa Albă. Această situație arată lumii că Statele Unite au devenit oligarhie”, avertizează editorialistul. Deși economia americană este mult mai puternică și mai inovatoare decât cea a Rusiei, între cele două există multe similitudini. Oligarhii ruși și-au construit averile profitând de capitalismul sălbatic apărut după prăbușirea Zidului Berlinului. Au profitat și de haosul generat de politicile Moscovei în materie de privatizare. Dar și miliardarii americani din sectorul tehnologic profită de avantajele competitive și au manipulat deciziile politice prin donații electorale și campanii de lobby. Trump și industria tehnologiei informaționale amenință lumea liberă Pentru apărătorii principiilor statului de drept și ai democrației din Europa, Asia și America Latină, alianța imperială dintre Trump și miliardarii industriei tehnologiei informaționale oferă două lecții importante. În primul rând, sunt tardive acțiunile contra unei oligarhii după ce a subminat deja statul. De aceea, este necesară prevenirea creării pozițiilor dominante pe piețe. În al doilea rând, statele democratice trebuie să acționeze coordonat împotriva companiilor care gestionează Internetul. ”Monopolul exercitat de giganții din domeniul Internetului constituie o amenințare pentru lumea liberă. Economia digitală era o forță a liberalismului și toleranței. Acum, dirijează tendințele autocrate din SUA. De aceea, guvernele democratice trebuie să se asocieze cu societatea civilă din SUA, care contestă deja puterea giganților din domeniul Internetului. Cine protejează competiția în economia digitală protejează democrația”, concluzionează editorialistul Michael Sauga. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Le Monde: François Bayrou, nouă luni de CRIZE la Matignon /Premierul Franței a fost demis din cauza unei teme care nu este prioritară pentru Macron
Adrian Năstase: România a avut etape care ne-au lăsat un gust AMAR, dar ne-au ajutat să înțelegem anumite lucruri
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre episoadele istorice prin care a trecut România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „Aș spune că este foarte important că România nu mai este un buffer” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre perioadele istorice prin care a trecut România. Acesta sugerează o aprofundare asupra istoriei românilor. Politicianul susține că România a trecut printr-o perioadă de grea încercare, niște etape care au lăsat asupra poporului un gust amar. Ceea ce este totuși pozitiv, din aceste etape, românii au învățat și multe lucruri. Acesta susține că românii au trecut de etapa naivității, cea de la începutul anilor 1990. Năstase susține că pentru România este un real progres că nu mai este bufferul Occidentului. Această țară, după spusele politicianului, nu mai este un tampon între Rusia și Occident, ceea ce este un lucru de reală importanță. Intrarea în NATO este un alt lucru pe care îl precizează politicianul drept important. Ține, totuși, să clarifice că NATO de atunci nu este același cu NATO de acum. Într-adevăr, NATO a ajutat cu intrarea României în Uniunea Europeană. Un ultim lucru precizat de politician este că pe lângă parteneriatul cu SUA, trebuie revizuite parteneriatele cu vecinii acestei țări. „În primul rând, i-aș sugera studentului respectiv să citească istorie. Să înțeleagă istoria complicată și viața complicată a românilor de-a lungul secolelor, la această intersecție de interese, de imperii și așa mai departe. I-aș spune că practic, România a trecut prin câteva etape care au lăsat un gust amar, dar ne-au ajutat să înțelegem și anumite lucruri. Ne-au ajutat să trecem de perioada de naivitate de după 1990, în care unii veneau și ne arătau luna și în timpul ăsta se ocupau de piețele de desfacere din estul Europei. Aș spune că este foarte important că România nu mai este un buffer, nu mai este un tampon între un Occident, care luase și Grupul Visegrad, și Rusia, Uniunea Sovietică mai înainte. Și faptul că am intrat sub umbrela NATO a fost foarte important. NATO însă de acum nu mai este NATO de atunci. NATO a fost foarte important și ca noi să finalizăm negocierile, să intrăm în Uniunea Europeană și de asemenea, pentru a asigura garanții pentru investitorii străini. Eu am sugerat atunci și sugerez și acum încă două linii care cred că sunt importante. Sigur, parteneriatul cu americanii și alte parteneriate care s-au construit între timp. Dar eu cred că ar trebui să revedem relațiile cu vecinii.”, a explicat politicianul.
FT: Trump a cerut UE să impună tarife de 100% asupra Chinei și Indiei pentru a pune presiune pe Putin
Donald Trump a cerut UE să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei, ca parte a unui efort comun de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit a trei oficiali familiarizați cu această chestiune, citate de publicația Financial Times. Președintele american a formulat această cerere extraordinară după ce a participat la o reuniune între înalți oficiali americani și europeni, adunați la Washington pentru a discuta modalități de a crește costul economic al războiului pentru Moscova. „Suntem gata să acționăm, gata să acționăm chiar acum, dar vom face acest lucru numai dacă partenerii noștri europeni se alătură nouă”, a declarat un oficial american. Un al doilea oficial american a declarat că Washingtonul este pregătit să „copieze” orice tarife impuse Chinei și Indiei de către UE, ceea ce ar putea duce la o creștere suplimentară a taxelor americane asupra importurilor din ambele țări. Propunerea lui Trump vine pe fondul frustrării din cadrul Casei Albe față de dificultatea de a negocia un acord de pace și de atacurile aeriene din ce în ce mai agresive ale Rusiei asupra Ucrainei. „Președintele a venit în această dimineață și opinia lui este că abordarea evidentă în acest caz este să impunem cu toții tarife drastice și să le menținem până când chinezii vor fi de acord să nu mai cumpere petrol. Nu există prea multe alte locuri unde petrolul ar putea ajunge”, a declarat un oficial american, citat de FT. Efectele unor astfel de tarife ar fi majore pentru economia globală Tarifele de până la 100% asupra importurilor din China și India, cerute de președintele american Donald Trump Uniunii Europene, ar putea declanșa turbulențe economice majore la nivel global. Măsura, prezentată ca parte a unui efort de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, riscă să provoace o spirală comercială cu efecte semnificative asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare și relațiilor geopolitice. Potrivit economiștilor, tarifele de acest nivel ar dubla costul multor produse chinezești și indiene, de la electronice și textile până la componente industriale și medicamente. Impactul imediat ar fi resimțit de consumatori, printr-o creștere a inflației, în timp ce companiile ar fi forțate să caute furnizori alternativi. În paralel, Beijingul și New Delhi ar putea reacționa cu măsuri similare, afectând exporturile europene și americane – în special în sectoare precum auto, farmaceutic și bunuri de lux. Analiștii atrag atenția că o astfel de strategie ar putea împinge China și India mai aproape de Rusia, contracarând obiectivul inițial al Washingtonului și Bruxellesului. În interiorul UE, propunerea riscă să genereze diviziuni între statele membre, unele economii fiind puternic dependente de importurile din Asia.
Războiul din Ucraina, ziua 1294. Kremlin: Noile sancțiuni nu vor forța Rusia să-și schimbe cursul / Stație de pompare a combustibilului care alimentează Moscova cu motorină, lovită de drone ucrainene
Racheta rusească care a lovit sediul guvernului a avut peste 30 de componente fabricate în străinătate Ucraina a raportat că racheta care a lovit sediul guvernului conținea mai mult de 30 de componente din străinătate. Comisarul pentru sancțiuni prezidențiale, Vladyslav Vlasiuk, a declarat: „comparativ cu rachetele din anii anteriori, există mai puține piese din Europa și SUA și mai multe din Rusia și Belarus.” Ucraina raportează pierderi de peste un milion de soldați ruși Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat pe 9 septembrie că Rusia a pierdut 1.090.010 soldați de la lansarea invaziei din 24 februarie 2022, scrie The Kyiv Independent. Cifrele includ 950 de victime doar în ultimele 24 de ore. Forțele rusești au pierdut, de asemenea, 11.169 tancuri, 23.261 vehicule blindate, 61.207 camioane militare și transportoare de combustibil, 32.577 sisteme de artilerie, 1.482 lansatoare multiple de rachete, 1.217 unități de apărare aeriană, 422 avioane, 341 elicoptere, 57.504 drone, 28 nave și ambarcațiuni și un submarin. Cancelarul german: Informațiile indică faptul că planurile lui Putin „nu se vor încheia cu Ucraina, ci va fi doar începutul” Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „planul imperialist” al Rusiei abia începe, descriind situația ca un nou conflict între democrațiile liberale și un ax de autocratii. Merz le cere partenerilor să-și consolideze și să-și extindă parteneriatele din domeniul apărării. Oficialii americani și europeni s-au întâlnit pentru a discuta noi sancțiuni împotriva Rusiei Oficialii americani și europeni s-au întâlnit luni seara la Departamentul Trezoreriei SUA pentru a discuta diverse forme de presiune economică asupra Rusiei, inclusiv noi sancțiuni și tarife vamale asupra achizițiilor de petrol rusesc, a declarat pentru Associated Press o sursă. Sursa, care a vorbit despre întâlnire sub condiția anonimatului, a spus că oficialii americani au subliniat omologilor lor europeni că președintele Donald Trump este dispus să ia măsuri semnificative pentru a pune capăt războiului, dar se așteaptă la cooperarea deplină a partenerilor europeni în orice acțiuni vor fi întreprinse. FT: SUA se retrage din eforturile comune de combatere a dezinformării Statele Unite nu vor mai colabora cu Europa în combaterea dezinformării din partea unor țări precum China, Iran și Rusia, au declarat trei oficiali europeni pentru Financial Times, sub protecția anonimatului. „Războiul informațional este o realitate a timpurilor noastre, iar inteligența artificială nu va face decât să multiplice riscurile asociate acestuia”, a declarat James Rubin, fostul șef al Global Engagement Center (GEC). Casa Albă a încercat să reducă cheltuielile pentru mass-media finanțate din fonduri publice, inclusiv Voice of America (VoA) și Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL). Kremlinul a negat că presiunea economică suplimentară va forța Rusia să-și schimbe cursul. „Nicio sancțiune nu va putea forța Federația Rusă să-și schimbe poziția consecventă despre care președintele nostru a vorbit în repetate rânduri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, unui reporter al presei de stat ruse. Declarațiile vin în contextul în care membrii UE pregătesc ce de-al 19-lea pachet de sancțiuni care vizează băncile rusești și sectorul energetic. Dronele ucrainene au lovit o stație de pompare a combustibilului care alimentează Moscova cu motorină Dronele ucrainene au lovit o stație de pompare a combustibilului din regiunea Vladimir din Rusia în noaptea de 7 septembrie, a anunțat comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Atacul a lovit o stație de pompare a combustibilului care alimentează cu motorină conducta de produse petroliere din jurul Moscovei, care furnizează combustibil capitalei și regiunilor înconjurătoare. Dronele pilotate de Regimentul 14 al Forțelor Sistemelor Fără Pilot au lovit stația Vtorovo din localitatea Penkino, a declarat Brovdi pe 8 septembrie. Localitatea este situată la aproximativ 210 km est de capitală.
SUA încheie cooperarea cu statele europene pentru combaterea știrilor false provenite din state ostile
Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a informat țările europene că Washingtonul reziliază memorandumurile de înțelegere semnate anul trecut sub administrația Biden, care urmăreau să combată dezinformările puse la cale de unele state ostile. Această măsură vine în contextul în care administrația Trump a desființat agențiile guvernamentale care urmăreau să protejeze integritatea alegerilor din SUA și să combată influența străină în țară și în străinătate, potrivit Financial Times. Statele considerate ostile și care folosesc instrumente de dezinformare sunt Rusia, China și Iran. Războiul informațional, o realitate a timpurilor noastre Memorandumurile făceau parte dintr-o inițiativă condusă de Global Engagement Center (GEC), aceasta fiind o structură a Departamentului de Stat care se ocupa de combaterea dezinformării răspândite în străinătate de adversarii SUA și de grupurile teroriste. James Rubin, cel care a ocupat funcția de director al centrului până în decembrie anul trecut, a descris această măsură ca fiind un „act unilateral de dezarmare” în războiul informațional cu Rusia și China. „Războiul informațional este o realitate a timpurilor noastre, iar inteligența artificială nu va face decât să multiplice riscurile asociate acestuia”, a afirmat Rubin. James Rubin a estimat că aproximativ 22 de țări din Europa și Africa au semnat acorduri cu SUA în cursul anului trecut. Acestea făceau parte din cadrul administrației Biden de a combate manipularea venită din partea statelor străine. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, Rusia a dus o campanie agresivă de dezinformare pentru a semăna haos și a submina sprijinul acordat Ucrainei de către Occident.