Etichetă: rusia

Ministrul Apărării avertizează: Va trebui să ne obișnuim cu incursiunile dronelor rusești

„Da. Punând cap la cap toate aceste evenimente din ultimele zile, da, este singura explicație solidă”, spune la Digi24 ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, întrebat dacă este de părere că Vladimir Putin testează NATO prin aceste incursiuni ale dronelor. Întrebat dacă se așteaptă ca astfel de incidente să sporească în perioada următoare, el afirmă că „va trebui să ne obișnuim cu ele și vom ajunge la un moment dat să vedem și pacea între Ucraina și Rusia, însă și după această pace vom vedea provocări la Marea Neagră multă vreme de acolo”. „Evaluarea mea în momentul ăsta cu toate datele pe care am, e că, cum spuneam, va trebui să ne obișnuim pe de o parte, pe de altă parte să descurajăm astfel de provocări. Și asta putem face doar fiind bine coordonați cu aliații și fiind bine echipați și înzestrați”, adaugă ministrul Apărării. El menționează că România va urma modelul polonez de producere de drone împreună cu ucrainenii. „Am fost în Ucraina și am avut discuții acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuții cu ministrul apărării, domnul Șmihal și am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. E posibil chiar mâine sau în următoarele zile să avem prima videoconferință de follow-up cu ucrainenii pentru a începe să ducem înainte această procedură. Trebuie să ne mișcăm foarte repede până la anul în mai să închidem un contract pentru producția de astfel de drone”, încheie Moșteanu.

Ambasada Rusiei respinge acuzațiile României după incidentul cu drona: o provocare intenționată a regimului de la Kiev

„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite «protestul ferm» al autorităților române. În cursul discuției, însă, niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spațiul aerian român nu a primit un răspuns concret și convingător”, transmite Ambasada Rusiei la București. Potrivit sursei citată, „având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins ca fiind nefondat și nejustificat”. „Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, se arată în finalul comunicatului. MAE a convocat ambasadorul Rusiei la București după intrarea unei drone rusești în spațiul aerian al României, transmitând protestul ferm al României și solicitând măsuri pentru evitarea unor astfel de incidente. O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina.

Băsescu afirmă că drona rusească intrată în spațiul aerian al României trebuia doborâtă: A fost o greșeală că nu i s-a demonstrat Rusiei că poate fi lovită drona

„Putin ne trimite o dronă care se plimbă 49 de minute în spațiu aerian al României. Noi ridicăm avioane F16 și spre sfârșitul misiunii vin să ne înlocuiască și alte două Eurofighter germane și uite, pentru o tiriplice de dronă care a trebuit să dobărătă în primele minute după ce a intrat în spațiu aerian al României pentru că a fost recunoscută ca fiind o dronă. Faptul că ne justificăm… să vedeți riscuri colaterale… Cel mai mare risc în toată afacerea dronelor rusești este decredibilizarea capacității de apărare a țării. Ori faptul că noi n-am doborât această dronă care ne-a fost trimisă ca să ne testeze nu face decât să pună sub semnul întrebării și pentru aliați, și pentru ruși, dar mai ales pentru populația României, deci pune sub semn întrebării capacitatea Armatei Române de a lichida astfel de riscuri. Îmi pare rău să o spun, dar dacă bine mi-aduc aminte, dincolo de greoaiele F-16, România dispune de niște mașini de luptă Ghepard care au pe ele fiecare câte două tunuri anti-aeriene Orlikon și care au fost primite din Germania. Eu nu spun că avem mari unități cu mașini de luptă Ghepard, dar avem cale de un divizion de mașini de luptă Ghepard care, măcar două, trei din ele, puteau fi amplațate pe zona de nord a județului Tulcea pe unde au mai intrat drone de la ruși”, spune la Digi24 Traian Băsescu. Fostul președinte afirmă că „drona trebuia doborâtă”. „A fost o greșeală, că nu i s-a demonstrat Rusiei că poate fi lovită drona”, adaugă Traian Băsescu. El opinează că, în astfel de cazuri, decizia nu i se lasă pilotului și ironizează comunicarea autorităților. „Armata a făcut un soi de sindicat și zice cam așa: «Ar fi bine să o dăm jos. Dar dacă voi credeți că nu-i bine să o dăm jos, să nu dăm jos drona…». Cum ar suna asemenea convorbire în armată? În armată e consemnul precis. Intră în spațiu aerian neautorizat o dobori. (…) M-am format în structură piramidală în care nu există variante pentru subordonat. El are de îndeplinit o misiune: dobori obiectul care intră neautorizat în spațiu. Nu poți să dai unui pilot ordin: Doboară-l, dar vezi, dacă ți se pare că nu-i cazul, nu-l mai dobori. (…) În armată nu se pot da ordine relative. Asta e exclus. Exclus”, încheie Băsescu.

Reacția Ursulei von der Leyen după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României: O amenințare serioasă la adresa securității regionale

Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, Ursula von der Leyen a declarat că „incursiunea Rusiei în spațiul aerian românesc este din nou o încălcare flagrantă a suveranității UE și o amenințare serioasă la adresa securității regionale”. Președinta Comisiei Europene a precizat că instituțiile europene lucrează „strâns cu România și cu toate statele membre pentru protejarea teritoriului UE” și a transmis un mesaj în limba română: „Suntem solidari cu România”. Și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a condamnat duminică intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României în timpul unui atac asupra Ucrainei, numind această acțiune „inacceptabilă” și exprimând solidaritatea UE cu România. O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina. Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE Ministerul Afacerilor Externe a convocat duminică ambasadorul Federației Ruse la București, pentru a transmite protestul ferm al României față de intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și pentru a solicita măsuri pentru evitarea unor astfel de incidente pe viitor, potrivit unui comunicat de presă. Convocarea a fost dispusă de ministrul afacerilor externe, în contextul încălcării spațiului aerian al României de o dronă rusească pe 13 septembrie 2025. MAE a calificat acest act drept „inacceptabil și iresponsabil”, subliniind că astfel de situații recurente amplifică amenințările la adresa securității regionale. Partea română a cerut Rusiei să ia imediat toate măsurile necesare pentru a preveni viitoare încălcări ale spațiului aerian. România rămâne în contact permanent cu aliații săi și cu ceilalți membri ai Uniunii Europene pentru coordonarea răspunsului la aceste provocări.

MApN răspunde întrebării de pe buzele tuturor: De ce nu a fost doborâtă drona RUSEASCĂ de avioanele F-16?

Piloții români de F-16 au primit autorizarea de a doborî o dronă rusească intrată sâmbătă în spațiul aerian al României, dar au decis să nu deschidă focul din cauza riscurilor colaterale, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN), potrivit Mediafax. O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns, sâmbătă, în spațiul aerian al României și a fost interceptată de două aeronave F-16 aflate în misiune de patrulare în nordul Dobrogei, a informat MApN. Piloții au primit autorizarea de a doborî drona, însă, în momentele în care au avut contact vizual și radar direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. Drona a orbitat timp de aproximativ 50 de minute, între Chilia Veche și Izmail, după care a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se spre Ucraina. În sprijinul aeronavelor românești au intervenit și două Eurofighter Typhoon germane dislocate la Mihail Kogălniceanu, care au monitorizat zona până la ora 21.30. MApN a condamnat ferm incidentul, catalogându-l drept o nouă provocare a Federației Ruse la adresa securității regionale și a NATO.

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1298. Una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, atacată cu două drone

O rafinărie aparținând companiei petroliere Bashneft a luat foc în republica rusă Bașchiria, pe râul Volga, în urma unui atac cu drone, au anunțat oficiali ai firmei, citați de AFP și Reuters. Potrivit guvernatorului regional Radîi Habirov, rafinăria, una din cele mai mari din Rusia, a fost vizată de două drone, dintre care una a căzut în incinta acesteia. „A izbucnit un incendiu” „Facilitatea de producție a fost ușor avariată și a izbucnit un incendiu, care este în prezent stins”, a notat guvernatorul, precizând că nu sunt victime. Atacurile cu drone asupra instalațiilor petroliere rusești au devenit o caracteristică obișnuită a strategiei de apărare a Ucrainei, menită să perturbe aprovizionarea cu combustibil militar și să taie o sursă-cheie de venit pentru Moscova. O schimbare recentă, însă, este că astfel de atacuri au loc în cursul zilei și în adâncul teritoriului rus. Bașchiria, sau Republica Bașcortostan, se află la aproximativ 900 de kilometri de granița cu Ucraina. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Rusia cere Poloniei să redeschidă frontiera cu Belarus. Varșovia menține închiderea din motive de securitate

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a calificat măsura drept „un pas conflictual” și „o escaladare a tensiunilor în centrul Europei”. Zaharova a avertizat că decizia Poloniei va afecta grav partenerii comerciali care utilizează această rută. Oficialul rus a susținut că închiderea graniței „încalcă normele umanitare și libertatea de circulație”, afectând locuitorii regiunilor de frontieră care aveau legături familiale și sociale tradiționale. Moscova a transmis un apel direct către Varșovia pentru a reconsidera cât mai curând decizia, scrie polsatnews.pl. Polonia menține închiderea frontierei cu Belarus pe fondul exercițiilor militare „Zapad-2025” Pe de altă parte, Ministerul de Interne și Administrație din Polonia a subliniat că închiderea frontierei cu Belarus este o măsură de securitate legată de manevrele militare belaruso-ruse „Zapad-2025”. Suspendarea traficului se aplică atât transportului rutier, cât și trenurilor de marfă, iar reluarea circulației va fi posibilă doar după încheierea exercițiilor. Autoritățile poloneze au explicat că închiderea frontierei va permite concentrarea resurselor asupra combaterii migrației ilegale și a riscului de infiltrare a unor persoane cu posibile legături teroriste sau activități de sabotaj. Polonia introduce și restricții aeriene la granița cu Belarus și Ucraina În paralel, Polonia a introdus restricții aeriene la granița cu Belarus și Ucraina, după ce mai multe drone au pătruns în spațiul său aerian. Agenția Poloneză de Navigație Aeriană a instituit zona restricționată EP R129, unde zborurile civile sunt interzise în mare parte. Interdicțiile vor rămâne valabile până pe 9 decembrie 2025. Ministerul rus al Apărării a confirmat recent atacuri cu drone asupra obiectivelor militare din vestul Ucrainei, dar a precizat că Polonia nu a fost vizată.

Franța și Germania trimit avioane de luptă pentru protejarea spațiului aerian polonez

Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va mobiliza trei avioane de vânătoare Rafale pentru protejarea spațiului aerian polonez și al Europei de Est, în cooperare cu NATO. Decizia vine după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, incident considerat de Varșovia un act deliberat. „Nu vom ceda în fața intimidărilor crescânde ale Rusiei”, a transmis Macron pe platforma X, menționând discuțiile purtate cu premierul polonez Donald Tusk, secretarul general NATO Mark Rutte și premierul britanic Keir Starmer. Germania își sporește prezența militară pentru protejarea spațiului aerian polonez La rândul său, Germania a anunțat extinderea misiunii sale în cadrul poliției aeriene NATO. Cancelaria de la Berlin a precizat că numărul avioanelor de luptă germane dislocate în Polonia va crește de la două la patru, iar mandatul va fi prelungit cu încă trei luni. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a subliniat că măsura reprezintă un răspuns direct la încălcările repetate ale spațiului aerian polonez de către dronele rusești. ONU discută de urgență situația privind protejarea spațiului aerian polonez În plan diplomatic, Polonia a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, programată vineri la New York. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că scopul este de a atrage atenția comunității internaționale asupra „atacului fără precedent al dronelor rusești împotriva unui stat membru al ONU, al Uniunii Europene și al NATO”. Incursiunea a aproximativ 20 de drone, venite din spațiul aerian ucrainean și belarus, a stârnit neliniște în Polonia și în rândul aliaților, determinând apeluri pentru întărirea capacităților militare NATO pe flancul estic.

Războiul din Ucraina, ziua 1296. Statul Major al Armatei: Rusia a pierdut 1,091,890 de soldați / Civili din Donețk, evacuați după un atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni

SUA: Călugăriță, exclusă din viața monahală pentru că a criticat războiul din Ucraina O călugăriță ortodoxă a fost îndepărtată din rândul monahilor de o biserică din SUA afiliată Moscovei, după ce a condamnat războiul Rusiei în Ucraina și poziția Patriarhului Kirill. Decizia a fost luată de ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei (ROCOR), o ramură a ortodoxiei ruse care activează în SUA, dar se supune autorității Patriarhului de la Moscova. Măsura a fost justificată oficial prin „neascultare”. Dronele rusești căzute în Polonia: Zelenski acuză lipsă de acțiuni concrete / Oficialul propune crearea unui spațiu aerian comun În urma atacului cu done rusești care au ajuns în spațiul aerian al Poloniei, Zelenski a precizat că Ucraina s-a oferit să colaboreze alături de parteneri pentru crearea unui spațiu aerian comun împotriva Rusiei. Totuși, președintele a observat și reclamă o lipsă de acțiuni internaționale cu privire la încălcarea spațiului aerian din Polonia. Trump a vorbit cu președinții Poloniei și Franței după ce drone rusești au fost doborâte în Polonia Președintele american Donald Trump a vorbit, miercuri seara, cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și cu cel al Franței, Emmanuel Macron, după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez și au fost doborâte. Mai mulți civili dintr-un sat din Donețk, evacuați în urma unui atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni Mai mulți civili dintr-un sat din Donețk au fost evacuați miercuri, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia, care a ucis 25 de persoane. „După ce Rusia a ucis 25 de civili într-un atac cu bombă, poliția a început să primească cereri de evacuare din partea locuitorilor satului”, se arată într-o informare emisă de Poliția Națională din Ucraina. Evacuarea a fost una dificilă, spun polițiștii, pentru că multe dintre locuințele sătenilor au luat foc în urma atacului, iar cerul era încă împânzit de drone chiar și la a doua zi de după atac. Atac cu drone la o unitate de învățământ din Sumî Forțele ruse au atacat lansat un atac cu drone asupra orașului Sumî, în noaptea de miercuri spre joi. În urma incidentului, instituția de învățământ a luat foc, fiind distrusă de exploziile cauzate, potrivit lui  Oleh Hryhorov, șeful administrației militare din Sumî, citat de Ukrainska Pravda. Unul dintre cartierele din oraș au fost distrus. A izbucnit un incendiu, mai multe clădiri au fost distruse, iar vehiculele instituției au fost, de asemenea, avariate în urma atacurilor cu drone. Atacul s-a petrecut în jurul orei 01:00. Potrivit datelor publicate de Statul General Major al Armatei din Ucraina, Rusia a pierdut 890 de soldați care au fost uciși sau răniți miercuri, ceea ce ridică numărul total al pierderilor de personal la peste 1 milion de soldați, încă de la începerea invaziei și până în prezent. Potrivit ultimelor cifre, armata rusă a pierdut  1,091,890 de soldați.

Atacurile cu drone rusești în Polonia, un nou pas în strategia Kremlinului

Potrivit unui studiu Sky News, atacurile recente cu drone lansate de Rusia asupra Poloniei au ridicat noi semne de întrebare privind securitatea europeană și capacitatea NATO de a răspunde unitar. Analiștii descriu aceste acțiuni ca parte a unei strategii bine cunoscute a Kremlinului, prin care Moscova recurge la pași mici, dar succesivi, pentru a obține câștiguri majore fără a provoca o reacție militară directă din partea Occidentului. Astfel, bombardarea unei clădiri a British Council și a unei instalații a Uniunii Europene la Kiev, bruiajul sistemelor GPS ale avionului unui oficial european și acum atacurile asupra unui stat membru NATO fac parte dintr-o linie de provocări care, luate separat, nu au declanșat până acum decât reacții verbale. Însă fiecare incident împinge limitele tot mai mult, sporind încrederea Moscovei. Precedentul Crimeei din 2014, când trupele rusești au ocupat peninsula folosind tactici ambigue și „omuleți verzi”, este un exemplu pe care Putin îl aplică din nou. Întârzierea și confuzia Occidentului în acel moment au contribuit decisiv la pierderea teritoriului de către Ucraina. În cazul Poloniei, atacul este perceput ca un test al disponibilității NATO de a invoca articolul 5, clauza de apărare colectivă. Totuși, o reacție militară directă este considerată improbabilă. Experții avertizează că lipsa unui răspuns ferm riscă să fie interpretată ca slăbiciune și să încurajeze Kremlinul să treacă la următorul pas. În loc de acțiuni decisive, se discută din nou despre sancțiuni, însă acestea nu au împiedicat invazia Ucrainei și nu au determinat Moscova să își schimbe cursul. Atacurile cu drone sunt și un avertisment strategic Dacă Occidentul ia în calcul trimiterea de trupe în Ucraina după un eventual armistițiu, Rusia sugerează că tacticile hibride și acțiunile greu de atribuit ar putea face extrem de complicată o astfel de implicare. În paralel, experții subliniază că Europa continuă să importe energie din Rusia, în valoare de peste 20 de miliarde de euro anual, în loc să își folosească avantajul economic pentru a sprijini mai consistent Ucraina. Până când această realitate nu se schimbă, Kremlinul va continua să taie „felii de salam” din securitatea europeană.