Rusia își construiește alternativa la serviciul de internet prin satelit Starlink
„Mai mulți sateliți de testare aflați pe orbită au fost deja inspectați, iar modelele de serie au fost modificate în consecință”, a afirmat Dmitri Bakanov, șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, într-un interviu acordat, miercuri, propagandistului rus Vladimir Solovyov. Susținut de Roscosmos, proiectul își propune să concureze compania aerospațială SpaceX a miliardarului american Elon Musk, ale cărei terminale de internet Starlink au jucat un rol crucial în asigurarea comunicațiilor Ucrainei în timpul războiului, potrivit The Kyiv Independent. Șeful Roscosmos a descris anterior proiectul, numit Rassvet, ca fiind răspunsul Rusiei la Starlink. Proiectul va fi realizat, potrivit unor surse, de o companie spațială privată numită Bureau 1440. Compania are sarcina de a lansa 292 de sateliți noi pe orbită până în 2030. În total, se preconizează că compania va lansa 383 de sateliți, inclusiv 91 de înlocuitori pentru cei care ar putea să nu funcționeze. Rusia își propune să crească procentul gospodăriilor cu acces la internet de mare viteză la 97% până în 2030 și la 99% până în 2036, a raportat RBC. În iunie, Bakanov a declarat că Rusia intenționează să înceapă implementarea serviciului său de internet prin satelit începând din decembrie. De la începutul invaziei rusești la scară largă în 2022, Kievul a primit peste 50.000 de terminale Starlink, Polonia furnizând aproape 30.000, cea mai mare contribuție din partea unei singure țări. Starlink a suferit două întreruperi majore în ultimele luni. Pe fondul amenințărilor SUA de a bloca accesul Starlink în Ucraina la începutul acestei ierni, ministrul apărării de atunci, Rustem Umerov, a declarat că Kievul are alternative pentru sistemul de internet Starlink. Germania finanța, de asemenea, accesul Ucrainei la o rețea de internet prin satelit operată de compania franceză Eutelsat, a declarat Eva Berneke, CEO-ul companiei.
Le Parisien: Poate UE să sancționeze China, așa cum cere Trump? Europenii au dubii asupra abordării liderului SUA și se tem de riposta Beijingului
Președintele american, Donald Trump, ar vrea ca aliații din Europa să sancționeze China la nivel comercial pentru a slăbi Rusia, dar europenii nu au încredere în abordarea Administrației de la Washington privind războiul din Ucraina și se tem de riposta Beijingului, comentează cotidianul Le Parisien. Înainte de a lua propriile măsuri punitive împotriva Moscovei, Donald Trump le-a cerut aliaților europeni din cadrul NATO să nu mai cumpere petrol din Rusia. Președintele SUA le-a sugerat aliaților din Uniunea Europeană să sancționeze China prin impunerea de taxe vamale suplimentare. Deși țările europene pregătesc al 19-lea set de sancțiuni împotriva Rusiei, solicitarea lui Trump ridică semne de întrebare. Diplomați europeni au declarat că este posibil să fie sancționate entități chineze care au contracte cu Rusia, dar este improbabil să fie impuse tarife comerciale Chinei. Analist: Cererea lui Trump este un fel de ingerință în afacerile europene Marc Julienne, directorul Diviziei Asiatice a Institutului francez pentru Relații Internaționale (IFRI), consideră solicitările lui Trump o formă de ”ingerință” în afacerile Uniunii Europene. ”Impunerea de tarife vamale este metoda foarte personală a președintelui Donald Trump. Pentru Europa, această direcție ar fi o pantă periculoasă pe care nu vrea să coboare. Acest lucru ar însemna abandonarea suveranității și autonomiei europene”, explică Marc Julienne. China este al treilea partener comercial al Uniunii Europene după Statele Unite și Marea Britanie. UE nu are încredere în abordarea lui Trump și se teme de acțiunile simetrice ale Chinei ”Dacă vor fi impuse tarife, relațiile ar deveni tensionate. Atunci când declanșezi un război comercial, adversarul este nevoit să se apere, ceea ce ar genera o relație de rivalitate, chiar de confruntare cu China? Nu cred că trebuie să ne așteptăm ca UE să vrea o astfel de situație”, a subliniat analistul Marc Julienne. ”Dacă ar aplica astfel de sancțiuni, UE riscă să se expună măsurilor de retorsiune chineze. Europenii sunt în fața unei dileme: se tem că, dacă ar îndeplini solicitarea lui Trump, acesta se va retrage din negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina”, explică Solenne Bertrand, într-un editorial publicat în cotidianul Le Parisien. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump evocă relațiile speciale cu Marea Britanie /Liderul SUA este nemulțumit de continuarea războiului din Ucraina: „PUTIN m-a dezamăgit” Ursula von der Leyen speră să obțină un acord comercial cu INDIA/ UE caută noi alianțe pentru a reduce dependența de Statele Unite
Războiul din Ucraina, ziua 1.304. Trump: Nu este momentul potrivit pentru un armistițiu între Rusia și Ucraina
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu crede că este momentul potrivit pentru a insista asupra unui armistițiu între Rusia și Ucraina. Întrebat de un reporter de la bordul Air Force One dacă ar solicita unul, Trump a răspuns: „Nu simt că e așa”, notează Baha. Nu a subliniat pașii specifici pe care i-ar putea lua, dar a semnalat că ar putea adopta o poziție mai dură în viitor. „Dar la momentul potrivit, dacă va trebui să o fac, va fi dur”, a adăugat Trump. Portal pe dark web lansat de MI6 pentru a coopta spioni, în special din Rusia MI6 din Marea Britanie lansează propriul portal pe dark web în speranța de a atrage noi spioni online, în special din Rusia. Oricine dorește să ofere serviciului britanic informații legate de terorism sau activități ostile poate accesa portalul începând de vineri. Polonia efectuează inspecții în masă ale adăposturilor antiaeriene după recentele incursiuni ale dronelor rusești Autoritățile poloneze efectuează inspecții ample ale adăposturilor antiaeriene în toată țara pentru a evalua gradul lor de pregătire ca facilități temporare de protecție, a relatat RMF24 pe 18 septembrie. Irlanda livrează Ucrainei 34 de vehicule și roboți de deminare Irlanda a livrat Ucrainei 34 de vehicule militare și trei roboți de deminare ca parte a ajutorului său militar neletal, a anunțat guvernul irlandez pe 18 septembrie. Slovacia și Ungaria refuză să reducă importurile de energie din Rusia fără alternative viabile, relatează Bloomberg Slovacia și Ungaria au declarat că nu vor ceda presiunilor președintelui american Donald Trump de a reduce importurile de petrol și gaze rusești decât dacă Uniunea Europeană asigură suficiente aprovizionări cu energie alternativă, a relatat Bloomberg pe 17 septembrie.
UE intenționează să renunțe mai repede la gazul natural lichefiat din Rusia după apelul lui Trump
Comisia Europeană ia în considerare includerea unei prevederi în noul său pachet de sancțiuni pentru a elimina treptat importurile de gaz natural lichefiat rusesc înainte de sfârșitul anului 2027, au declarat, pentru Bloomberg, persoane familiarizate cu această chestiune. UE ia în considerare și opțiunea de a accelera eliminarea importurilor de GNL rusesc printr-o modificare a așa-numitului plan RePowerEU, plan care vizează încetarea dependenței de energia provenită de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat pentru sursa citată că „de când am prezentat planul RePowerEU în 2022, am afirmat că eliminarea treptată a energiei rusești este mai bine să se facă mai devreme decât mai târziu”. Trump a cerut Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusesc Această mișcare luată în calcul de către UE vine în contextul în care administrația Trump a solicitat Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusesc și a exercitat presiuni asupra aliaților să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei pentru achizițiile lor de petrol rusesc. Statele Unite și-au manifestat în repetate rânduri interesul de a furniza mai mult gaz natural lichefiat către Europa, în condițiile în care se preconizează că în următorii ani vor intra în funcțiune mai multe instalații de producție. Fluxurile de gaze rusești către Europa au scăzut brusc în urma izbucnirii războiului. Spania, Belgia și Franța se numără printre cei mai mari importatori de GNL rusesc.
Polonia cere Uniunii Europene să oprească importurile de petrol rusesc până în 2026
Conducta de petrol Druzhba livrează ţiţei rusesc către Ungaria şi Slovacia, care continuă să cumpere energie din Rusia, după ce alte state membre ale UE au rupt legăturile în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Comisia Europeană va propune accelerarea renunţării la importurile de combustibili fosili din Rusia, a anunţat marţi şefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, după o discuţie cu preşedintele american Donald Trump. Blocul comunitar planificase anterior să pună capăt achiziţiilor de petrol şi gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028. Ministrul polonez a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple cu doi ani mai devreme, mai ales în lumina unor evenimente recente, precum pătrunderea unui dron rusesc pe teritoriul Poloniei săptămâna trecută. „Fac apel să conveniţi asupra unui obiectiv comun de eliminare completă a importurilor de ţiţei rusesc până la sfârşitul anului 2026”, a scris Motyka miniştrilor energiei din statele UE. „O asemenea decizie ar consolida coerenţa acţiunilor noastre, ar stabili un orizont de timp clar şi ar demonstra hotărârea noastră de a deveni independenţi de aprovizionarea cu petrol ce implică riscuri politice şi strategice.” UE a impus sancţiuni asupra majorităţii importurilor de petrol rusesc, dar nu şi asupra gazului, din cauza opoziţiei Slovaciei şi Ungariei, care primesc livrări prin conducte ruseşti şi menţin relaţii mai apropiate cu Moscova. Slovacia şi Ungaria şi-au apărat achiziţiile, argumentând că alternativele sunt mai costisitoare, de exemplu taxele de tranzit pentru petrolul transportat prin Croaţia. Ministrul slovac al economiei, Denisa Sakova, a declarat miercuri că a discutat apelul de a opri livrările ruseşti cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, în această săptămână şi a explicat că Slovacia are nevoie de condiţii pentru diversificarea aprovizionării, astfel încât să nu îşi afecteze economia sau industria. „Diversificăm aprovizionarea cu gaze şi dorim să diversificăm şi în viitor. Dar trebuie să ne bazăm pe capacităţile de transport din alte rute”, a spus ea, adăugând că situaţia este aceeaşi şi în privinţa petrolului, ceea ce lasă Slovacia „la mila” altor state. Adjunctul lui Motyka şi principalul responsabil pentru securitatea energetică a Poloniei, Wojciech Wrochna, a afirmat că gazul natural lichefiat din SUA, transportat prin Polonia, ar putea contribui la eliminarea gazului rusesc din Europa. „Am avut ieri o întâlnire foarte bună cu secretarul american pentru energie, Chris Wright. Gazul american care curge spre sud prin Polonia ar putea contribui la eliminarea gazului rusesc”, a declarat Wrochna reporterilor. Compania poloneză Orlen (PKN.WA) a început în această primăvară să livreze gaz american Ucrainei pentru a ajuta Kievul să-şi refacă stocurile înainte de iarnă. Slovacia rămâne dependentă de importurile ruseşti şi nu a folosit conexiunea de gaze cu Polonia pentru a-şi asigura surse alternative.
Sorin Grindeanu, despre „CAZUL- ȘCOALĂ” a interferenței ruse în alegerile din 2024. Președintele PSD, replică dură pentru Peskov: „Democrația în România nu este pasivă”
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat ferm după răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General, cu privire la trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, fost prezidențiabil. În concret, Rusia a respins acuzațiile privind interferența în alegerile prezidențiale din România, comparând situația cu disputele legate de alegerile din SUA din 2016. Sorin Grindeanu a precizat, în mesajul postat pe pagina sa de facebook, că interferența Rusiei în alegerile din 2024, din România, este un caz-școală, recunoscând că amenințarea nu a dispărut total. Rusia neagă interferența în alegerile din România și amintește de situația din SUA, din 2016 „Nu. Acestea nu corespund realității. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia de interferență în alegeri, tentative de destabilizare etc. Apoi ei înșiși au recunoscut că nu a fost așa. Același lucru este valabil și pentru România”, a declarat Dmitri Peskov, pentru RBC, citat de Știri pe Surse. Procurorii de la Parchetul General au finalizat rechizitoriul într-un dosar deschis la finalul anului 2024 și au decis trimiterea în judecată, pe baza acestui dosar, a 22 de persoane, printre care se numără Călin Georgescu și Horațiu Potra. Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat că Rusia ar fi desfășurat, din 2022, o „operațiune hibridă” împotriva țării balcanice, unde patru companii asociate cu Rusia au gestionat boți și conturi false care au cuprins peste 1,3 milioane de oameni. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Rusia respinge acuzațiile de implicare în alegerile din România, în favoarea lui Călin Georgescu. „Un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc” Sorin Grindeanu a precizat că răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General într-o notă cunoscută de de manipulare și de negare a dovezilor evidente, privind implicarea Rusiei în tentativa de modificare a rezultatului alegerilor din România. „Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar. Instituțiile statului – unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor.” „ Și vor mai fi alegeri, iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut„ Președintele PSD mărturisește că România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari, pentru a transmite semnalele necesare pentru a bloca astfel de situații, despre care susține că vor mai exista. „România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut. Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din ”înțelepciunea rusească.” Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a conchis Sorin Grindeanu. Georgescu, trimis în judecată pentru tentativă la lovitură de stat Reamintim că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a finalizat, în data de 15 septembrie 2025, rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024 și a dispus trimiterea în judecată a 22 de persoane acuzate de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte infracțiuni conexe. Este vorba de dosarul deschis de procurorii Parchetului General, după ce Horațiu Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic în timp ce veneau înspre București. Călin Georgescu este acuzat de complicititate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false. Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor , orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică. În același dosar au fost trimiși în judecată și Dorian Potra și Alexandru-Cosmin Potra, dar și alți 20 de mercenari. Totodată, în același dosar a mai fost trimis în judecată Eugen Sechilă, unul dintre apropiații lui Georgescu cu viziuni legionare, potrivit surselor judiciare. Sursă foto: Alexandru Dobre Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Horațiu Potra instigă la proteste VIOLENTE, după ce Călin Georgescu a fost pus sub acuzare: „Români, ieșiți cu parul. E pe viață și pe moarte” INTERCEPTĂRI din dosarul lui Potra, despre un PROTEST pus la cale la Catedrala Neamului. „Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei și dat foc” Dovezile întâlnirii de la herghelia din Ciolpani: Mașinile lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și Eugen Sechila, filmate de camerele de supraveghere
Ramsteinul Estului. Un fost comandant NATO afirmă că România este vitală pentru viitorul Ucrainei
Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove. Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict. Breedlove face parte în prezent din consiliul de conducere al think-tank-ului american Saratoga Foundation. Breedlove se referă la Mihail Kogălniceanu drept „Ramsteinul Estului”, făcând trimitere la uriașa bază aeriană americană din Germania, care a reprezentat de mult timp un hub central pentru operațiunile de luptă ale NATO. „Nu este ceva nou că Mihail Kogălniceanu este importantă pentru operațiunile aeriene occidentale”, a declarat Breedlove pentru Kyiv Post, amintind rolul istoric al bazei în sprijinirea misiunilor din Afganistan. „Baza Mihail Kogălniceanu, prin simpla ei poziționare în lume, este incredibil de importantă pentru orice facem în acea parte a lumii și este unică prin faptul că poate fi esențială pentru orice operațiune din Ucraina”, a spus el. Comentariile lui Breedlove vin în contextul discuțiilor dintre statele occidentale, conduse, potrivit relatărilor, de Marea Britanie și Franța, privind formarea unei forțe multinaționale care să ajute la reconstruirea armatei Ucrainei și să ofere sprijin logistic după un posibil acord de pace. Breedlove: „Putin escaladează conflictul” Întrebat despre temerile legate de escaladarea tensiunilor cu Rusia, Breedlove a răspuns tranșant. „Cine escaladează acest conflict acum? Domnul Putin escaladează acest conflict”, a spus Breedlove. „El vrea ca noi să ne temem de escaladare. Se numește control reflexiv. Eu nu cred că ar trebui să ne limităm acțiunile pe baza fricii de escaladare, pentru că Putin escaladează. În concluzie, trebuie să luăm măsurile pe care le considerăm importante pentru pace”, a adăugat el.
Nicușor Dan, despre doborârea dronelor: Există cadrul legal, dar decizia se ia de la caz la caz
UPDATE „Eu nu am informația asta (dacă era sau nu înarmată- n.r.) pentru că avea ceva înăuntrul ei care, nepunând mâna pe ea, nu putem ști ce avea înăuntru. Asta este ce pot să spun. Ea a fost, cum s-a spus de atâtea ori, urmărită de avioanele noastre. A ieșit din teritoriul aerian și nu mai putea să fie urmărită. S-a dus în Ucraina”, precizează șeful statului. Știrea inițială Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că legea adoptată în primăvara acestui an stabilește un cadru legal clar pentru intervențiile împotriva dronelor care pot reprezenta o amenințare. Șeful statului a precizat însă că hotărârea de a le doborî trebuie luată punctual, în funcție de situație. „Tot timpul este o decizie pe care să o iei de la caz la caz, pentru că, în momentul în care tragi după ea, poți să provoci pagube colaterale. Asta e tot ce pot să spun eu în momentul ăsta”, a declarat Nicușor Dan. O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina.
Cine ar fi fost de vină pentru atacul cu drone din Polonia, dar și incidentul din România? Declarațiile unui oficial rus
Potrivit senatorului rus Sergei Muratov, membru al Consiliului de Securitate al Rusiei, a precizat pentru Gazeta.ru „Incidentul cu drona rusă, care se presupune că a ajuns în spațiul aerian polonez, ridică în sine mari semne de întrebare. Propunerea ulterioară de a crea o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei nu face decât să confirme că totul este o mare provocare creată artificial. Țările UE inițiază în mod deliberat astfel de cazuri, deoarece înțeleg că astăzi situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu le este favorabilă și trebuie să obțină cumva un avantaj”, a declarat oficialul rus. Sergei Muratov a acuzat că țările europene nu știu să lupte „în mod onest și, prin urmare, recurg la astfel de trucuri pentru a înscena Rusia”. Oficialul nu a exclus posibilitatea ca toate incidentele cu drone rusești care ar fi ajuns în spațiul aerian al țărilor UE „să fi fost inițiate în mod special de serviciul de informații britanic MI6” pentru a promova ideea unei zone de interdicție aeriană. „Rusia va continua să domine spațiul aerian al Ucrainei, așa cum a făcut-o până acum. Nicio zonă de interdicție aeriană nu ne va împiedica să continuăm operațiunile militare (n.r. – denumirea rusă pentru Războiul din Ucraina) în conformitate cu planul adoptat. Însăși posibilitatea instituirii unei astfel de zone ridică semne de întrebare în ceea ce privește punerea în aplicare”, a concluzionat Sergei Muratov. În contextul atacului cu drone rusești din Polonia, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a propus crearea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei.
Războiul din Ucraina, ziua 1.300. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, condamnă încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești / Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dola
„Escaladare nechibzuită” — Kallas condamnă drona rusească în spațiul aerian românesc Într-o declarație din 14 septembrie, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești. „Încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești este încă o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru al UE. Această escaladare nesăbuită continuă amenință securitatea regională”, a scris Kallas pe X. Ea a subliniat solidaritatea UE cu România și a menționat că rămâne în strânsă legătură cu guvernul român . Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Mosteanu, sistemele radar au detectat drona în timp ce se apropia de spațiul aerian românesc. Două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise să o intercepteze, scrie Kyiv Independent. Trei elicoptere cehe au fost trimise în Polonia în urma recentelor incursiuni ale dronelor rusești.Elicoptere cehe au sosit în Polonia pe 14 septembrie pentru a consolida apărarea estică a NATO în urma unei incursiuni a unei drone rusești în spațiul aerian polonez cu câteva zile înainte, au raportat Forțele Armate Poloneze. Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dolari, potrivit serviciilor secrete militare Forțele speciale ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusești Buk-M3 în partea ocupată a regiunii Zaporijii, pe 14 septembrie, a raportat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR). Zelenski anunță „rezultate bune” ale armatei ucrainene în zona de frontieră din regiunea Sumî Volodimir Zelenski a declarat, în mesajul său video de duminică seara, că forțele ucrainene au obținut „rezultate bune” în zona de frontieră din regiunea Sumî. „A fost un raport din partea comandantului-șef Oleksandr Sîrski. Sunt rezultate bune în zona de frontieră a regiunii Sumî. Unitățile noastre continuă să avanseze spre granița de stat a Ucrainei”, a spus Zelenski. Potrivit acestuia, trupele ruse au suferit „pierderi semnificative” în direcția Kupiansk și în Donbas.