Avioanele rusești din Estonia: Consiliul NATO se întâlnește pentru discuții marți
NATO a mobilizat avioane de luptă după ce trei avioane de luptă rusești MiG-31 au încălcat vineri spațiul aerian estonian timp de aproximativ 12 minute, provocând plângeri privind o nouă provocare periculoasă și o negare din partea Moscovei, relatează AFP. Estonia a cerut imediat discuții urgente cu aliații NATO, la mai puțin de două săptămâni după ce Polonia a făcut același lucru, după ce a reclamat o incursiune a unei valuri de drone rusești. În conformitate cu articolul 4, orice membru poate cere discuții de urgență atunci când consideră că „integritatea teritorială, independența politică sau securitatea” sa sunt în pericol. Discuțiile de marți vor avea loc pentru a treia oară când articolul 4 a fost invocat de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 și a noua oară când a fost declanșat în istoria de 79 de ani a alianței. Spre deosebire de articolul 5 – principiul securității colective care obligă întreaga alianță să apere un membru atacat – articolul 4 prevede doar consultări. După ce Polonia a invocat articolul 4 în legătură cu intrarea dronelor, NATO a anunțat că își întărește apărarea de-a lungul flancului estic, în încercarea de a-și securiza mai bine frontiera. Consiliul de Securitate al ONU va convoca luni o reuniune în legătură cu intrarea avionului rus, a declarat, de asemenea, Estonia.
Ce s-ar întâmpla dacă România ar ataca drone rusești pe cerul Ucrainei, așa cum propune Zelenski. Un comandor (r) avertizează: Rusia se va grăbi să o vadă ca pe un război cu România”
Sandu Valentin Mateiu – comandor în rezervă și analist militar – a explicat într-un interviu acordat Gândul, ce ar însemna pentru România, în actualul context, colaborarea cu Polonia și Ucraina pentru doborârea dronelor rusești care ajung deasupra Ucrainei. Expertul militar consultat de Gândul a făcut o distincție clară între ceea ce înseamnă să oferi ajutor militar, economic și politic Ucrainei și care pot fi repercusiunile directe cu Rusia, în cazul în care deschizi foc asupra unei drone aflate deasupra teritoriului Ucrainei, adică pe un teren nesigur. Reamintim că propunerea a venit din partea lui Volodimir Zelenski care a subliniat importanța eforturilor comune de apărare, pentru a proteja atât Ucraina, cât și țările vecine. Președintele ucrainean a invocat necesitatea implementării unor măsuri sporite de securitate, în contextul în care, doar în ultima săptămână, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. „NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească” Comandorul (r) a precizat că trebuie să facem o separare clară între Ucraina și Polonia. Analistul militar susține că „NATO nu este în război cu Rusia și nu poate fi în război cu Rusia, pentru că escaladarea poate duce la război nuclear.” Sandu Valentin Mateiu a punctat, în acest context că, dincolo de provocări, NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. „Separăm Polonia de Ucraina. Polonia este aliat în NATO, iar NATO înseamnă o alianță în care unul pentru toți și toți pentru unul. NATO înseamnă, în primul rând, fermitate, dar și echilibru. NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. Asta înseamnă că se vor lua măsuri, dar nu se va merge la situația în care escaladarea nu mai poate fi controlată și în acel moment Putin câștigă, pentru că Putin merge pe instabilitate, escaladare și alte lucruri care îi aduc avantaj. Așadar, Polonia este una, Ucraina este alta. Din start, separăm, indiferent de cauza ucrainenilor care este dreaptă, își apără țara. Indiferent de atitudinea Alianței, respectiv a României. Vă ajutăm, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Europei. Ucraina este în război.” „Politic și militar, polonezii sunt mult mai evoluați ca noi” Sandu Valentin Mateiu a amintit și despre episodul în care Polonia a doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul său, invocând Articolul 4 din Tratatul NATO. Analistul militar a explicat ce-i face pe polonezi să fie o forță, atât din punct de vedere politic, cât și militar. „Polonezii sunt mult mai evoluați decât noi din punct de vedere politic și militar. Militar sunt evoluați, pentru că au fost evoluați politic. Între președintele și premierul Poloniei problema nu se pune cum răspundem sau care este amenințarea. Problema a fost clară, amenințarea este Rusia și răspundem împreună, chiar dacă la alte elemente – cum ar fi Bruxelles sau altceva – au păreri diferite. Polonezii își pot permite pentru că au forța militară, generată de politic, ca să aibă un Articol 3 deosebit – articol care spune întâi îți aperi tu țara, după aia ceri ajutor la NATO – au această capacitate de a reacționa foarte dur.” „F16 nu a fost proiectat să dea jos drone” Comandorul (r) a amintit și faptul că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a deschis o altă „Cutie a Pandorei” și anume faptul că apararea antiaeriană a NATO sau a oricărei alte țări a fost proiectată să facă față la avioane și la rachete de croazieră. Cu alte cuvinte, amenințărilor din garda veche. Sandu Valentin Mateiu consideră că dronele sunt elemente de luptă noi, precizând că, în acest context, adaptarea devine forța principală pentru orice țară, pusă față-n față cu o astfel de situație. „Adaptarea înseamnă aproape tot, de la abordarea strategică, operativă, tactică. Inclusiv avionul F-16, că tot vorbim despre el, n-a fost proiectat să dea jos dronele. La 400km / h un avion F-16 își pierde portanța, pică.” „Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război” Comandorul (r) a precizat că România trebuie să învețe din experiența militară și din hotărârea polonezilor, mai ales la capitolul cum să ne apărăm împotriva dronelor, punctând că polonezii sunt primii care vor implementa multe aspecte în acest domeniu, devenit emblematic pentru realitatea zilelor noastre. Sandu Valentin Mateiu a dezvăluit însă care este excepția pe care România nu trebuie să o extragă de la polonezi, precizând că în caz contrar, acest lucru ne-ar duce într-un conflict direct cu Rusia. „La ce mă refer? – Polonezii au deschis acel „no fly-zone” – este o zonă de restricție aeriană – aflată la frontiera cu Belarus și Ucraina. Este o primă măsură de apărare poloneză. Radoslaw Sikorski (n.r. – Ministrul de Externe al Poloniei) a ridicat ideea că putem extinde această zonă și pe teritoriul Ucrainei, cu precizarea făcută de el « decât să vânăm dronele pe teritoriul nostru, mai bine le întâmpinăm pe teritoriul Ucrainei când vin spre noi. » În acest moment, această idee nu a primit acceptul statelor NATO, pentru că se intră pe un teren nesigur. „Pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi” A intercepta deasupra Ucrainei dronele, chiar dacă vin spre Polonia, înseamnă a te implica într-un conflict și a doborî dronele Rusiei. Atunci începe o întreagă discuție. Firește, Ucraina este în război. Asta înseamnă că, pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi. Din această perspectivă, putem privi ideea lui Zelenski care propune o cooperare cu Polonia, respectiv care poate fi extinsă în România. Răspunsul trebuie să fie nu. Noi ajutăm Ucraina în cadrul aviației, ca stat vecin, care știe că un stat independent suveran a fost agresat de către Rusia lui Putin. Dar una este să ajuți militar, economic, politic. Ba chiar să dai și informații în cadrul NATO, dar să intervii cinetic, în sensul în care deschizi foc asupra unui drone deasupra teritoriului Ucrainei, înseamnă un teritoriu nesigur, vorbesc în Dreptul internațional, iar Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război.” „Nu avem nevoie de cooperare de genul Polonia – Ucraina” Comandorul (r) a vorbit și despre marele avantaj al României și anume faptul că avem Marea Neagră, ceea ce ne permite detectarea dronelor
Intervision, replica rusă a concursului Eurovision, s-a încheiat. Reprezentanta SUA nu a mai urcat pe scenă
Ediția de anul acesta a concursului s-a încheiat sâmbătă noapte, iar câștigătorul acesteia a fost cântărețul vietnamez Duc Phuc, care a fost premiat cu 300 de milioane de ruble, echivalentul a 360.000 de dolari, dar și un trofeu sub forma unei cupe de cristal, notează Associated Press. Melodia, intitulată „Phù Đổng Thiên Vương” (Phù Đổng, Regele Ceresc), a fost un amestec de pop, rap, dar și dubstep. Spectacolul interpretat de artistul vietnamez a fost însoțit de efecte pirotehnice și jocuri de lumini. Cântecul a devansat Kârgâzstanul care s-a clasat pe locul doi. La concursul desfășurat sâmbătă seară au participat artiști din peste 20 de țări, iar fiecare concurent a interpretat un cântec în limba maternă. Spre deosebire de clasicul Eurovision, concursul Intervision din Rusia nu a avut elementul de vot al publicului, ci câștigătorul a fost desemnat de un juriu. Concursul nu a fost lipsit de incidente Cântăreața Vassy, de origine australiană, care reprezenta SUA în cadrul concursului și-a amânat spectacolul. Cu câteva minute înainte de a urca pe scenă, prezentatorii concursului au anunțat că ea nu va mai cânta din cauza „presiunilor politice” exercitate de guvernul Australian. Cântărețul Brandon Howard, care ar fi trebuit să reprezinte SUA inițial a amânat prestația de la Moscova cu trei zile înaintea finalei de sâmbătă. El s-a retras din concurs din cauza unor „circumstanțe familiale neprevăzute”. Contactată de Associated Press, cântăreața australiană Vassy a precizat că nu poate comenta incidentul deocamdată. De asemenea, cântărețul rus Shaman a susținut un discurs pasional după finalizarea prestației sale, în care s-a adresat juriului, sugerând ca prestația Rusiei să nu fie luată în considerare de juriul internațional. „Rusia a câștigat deja prin faptul că a invitat atât de multe țări să ni se alăture”, a afirmat Shaman. Apariții ale oficialilor ruși în timpul finalei Vladimir Putin a înregistrat un mesaj video special difuzat înainte de începerea spectacolului. Lavrov a apărut și el în timpul finalei, susținând un interviu între primul și al doilea act. Participarea Rusiei la Eurovision a fost interzisă încă din anul 2022, odată cu începerea Războiului din Ucraina. Varianta reinterpretată este o replică a vechiului concurs Intervision, organizat de URSS între anii 1960 – 1970. Încă de la începutul anilor 2000, Kremlinul își dorea să reînvie vechiul concurs, însă decizia s-a concretizat abia în acest an, organizarea competiției fiind stabilită prin decret prezidențial. Oficialii ruși au promovat intens evenimentul, printr-un videoclip redat chiar în Times Square. De asemenea, Putin a discutat despre concurs și în timpul vizitelor sale în China, dar și Arabia Saudită. Evenimentul se vrea a fi o alternativă la „decadența occidentală” criticată direct de Rusia. Următoarea ediție a evenimentului s-ar putea desfășura în Arabia Saudită.
Val de cutremure în estul Rusiei, în regiunea Kamceatka
Sute de cutremure s-au produs în lunile august și septembrie în regiunea Kurile-Kamceatka. Cele mai multe au avut magnitudinea 5. Specialiștii spun că este vorba despre replici ale cutremurului uriaș din zonă de la finalul lunii iulie. Șirul de cutremure a început în vară și a continuat în această toamnă. Sâmbătă, 20 septembrie, au fost înregistrate șapte cutremure cu magnitudinea între 4,9 și 6, potrivit Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Un alt cutremur puternic s-a produs vineri, 19 septembrie, în regiunea Kamceatka din estul îndepărtat al Rusiei. Institutul de Studii Geologice al SUA a transmis că magnitudinea a fost de 7,8, conform Reuters. Seismul a avut zeci de replici, cu magnitudinea de până la 5,9. Autoritățile au emis avertizare de tsunami. Mai multe valuri au ajuns la țărm, dar nu au fost raportate pagube. Activitatea seismică foarte ridicată are legătură cu seismul cu magnitudinea de 8,8 produs pe 30 iulie în Peninsula Kamceatka. Cutremurul a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată pe Pământ. Magnitudinea de 8,8 îl plasează în clasamentul primelor șase cele mai puternice seisme înregistrate vreodată pe planetă.
Războiul din Ucraina, ziua 1305. Dronele au lovit rafinăria rusească de la Saratov pentru a doua oară într-o săptămână / Zelenski se va întâlni cu Trump la Adunarea Generală a ONU
Președintele Ucrainei spune că hărțile confiscate arată că rușii își înșală propriul comandament În timpul contraofensivei din regiunea Donețk, forțele ucrainene au confiscat hărți rusești care arată că trupele ruse furnizează comandamentului lor informații distorsionate despre situația de pe front, a afirmat Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda. „Ieri, în timpul unui raport privind operațiunea noastră [referindu-se la contraofensiva de lângă Dobropillia – n.r.], am văzut desfășurarea personalului și a resurselor noastre militare în format electronic și am văzut hărțile rusești. Rapoartele lor diferă foarte mult de realitate. În locurile în care am recâștigat poziții, hărțile rușilor arată contrariul”, a spus liderul ucrainean. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că se va întâlni cu omologul său american Donald Trump în cadrul Adunării Generale a ONU, care va avea loc în perioada 21-24 septembrie la New York, notează European Pravda, citată de Ukrainska Pravda. Zelenski a declarat că la New York vor avea loc o serie de discuții bilaterale, inclusiv întâlnirea cu președintele SUA. De asemenea, ar putea avea loc o întâlnire separată între primele doamne ale Ucrainei și Statelor Unite, axată pe probleme umanitare, în special pe copiii ucraineni. Zelenski anunță crearea trupelor de asalt Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a aprobat un plan de înființare a forțelor de asalt. „Am format batalioane și regimente de asalt care au obținut rezultate bune în 2025. Am decis că trebuie să le conferim un statut legal. Rușii au ales să facă același lucru ca noi. Vom crea acum forțe de asalt separate. Am convenit deja asupra acestei decizii”, a spus liderul ucrainean, potrivit Ukrinform. El a adăugat, de asemenea, că forțele de asalt vor include o componentă de drone. Statul Major General: Rusia a pierdut 1.100.600 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut 1.099.530 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 20 septembrie. Atac rusesc cu rachete și drone la scară largă asupra orașelor ucrainene Rusia a lansat un atac cu rachete și drone la scară largă asupra orașelor ucrainene în noaptea de 20 septembrie. Cel puțin o persoană a murit și alte 13 au fost rănite în regiunea Dnipropetrovsk, care a suferit un atac puternic cu rachete și drone, conform AFP. Forțele aeriene ucrainene au raportat că apărarea aeriană a țării a doborât 552 de drone, 2 rachete balistice și 29 de rachete de croazieră. Potrivit Forțelor Aeriene, Rusia a lansat 579 drone, 8 rachete balistice și 32 rachete de croazieră. Au fost raportate lovituri directe în 10 locații, a precizat forța aeriană, potrivit The Kyiv Independent. Comandantul suprem al Ucrainei raportează restabilirea controlului asupra a șapte localități din regiunea Donețk Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a raportat că forțele de apărare au recâștigat controlul asupra a șapte localități din regiunea Donețk, fără a specifica perioada de timp. „Operațiunea forțelor de apărare ale Ucrainei continuă pe frontul Dobropillia din regiunea Donețk. Trupele noastre au avansat între trei și șapte kilometri în adâncul apărării inamice. Controlul a fost recâștigat în șapte localități, iar alte nouă au fost curățate de grupurile inamice de sabotaj și recunoaștere”, a scris Sîrskîi pe Facebook. Polonia mobilizează avioane după ce Rusia lansează atacuri asupra Ucrainei Avioane poloneze și aliate au fost trimise sâmbătă dimineața pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez după ce Rusia a lansat atacuri aeriene asupra vestului Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au declarat forțele armate ale țării membre NATO, citate de Reuters. „Avioane poloneze și aliate operează în spațiul nostru aerian, în timp ce sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au fost aduse la cel mai înalt nivel de pregătire”, a declarat comandamentul operațional într-o postare pe X. La ora 03:40 GMT, aproape toată Ucraina se afla în stare de alertă aeriană, după ce Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat asupra unor atacuri cu rachete și drone rusești. AP: Rusia și Vietnamul ascund tranzacțiile cu arme prin profiturile comune din energie pentru a evita sancțiunile SUA Rusia și Vietnamul au dezvoltat un mecanism pentru ascunderea plăților din tranzacțiile cu arme, în scopul de a eluda sancțiunile impuse de SUA și Europa, a relatat vineri Associated Press, citând documente ale guvernului vietnamez obținute de publicație. Documentele arată că cele două națiuni au utilizat profiturile din întreprinderile comune de petrol și gaze pentru a finanța contracte de apărare, ocolind sistemul bancar global. Marile bănci rusești au fost excluse din sistemul internațional de tranzacții SWIFT — supravegheat de SUA și alte țări occidentale — din cauza sancțiunilor globale impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Dronele au lovit rafinăria rusească de la Saratov pentru a doua oară într-o săptămână Cel puțin un incendiu major a izbucnit sâmbătă dimineața la rafinăria de petrol Saratov din Rusia, după ce aceasta a fost lovită puternic de dronele ucrainene, potrivit The Guardian. Dronele au atacat o țintă în adâncimea teritoriului rus pentru cel puțin a doua oară într-o săptămână. Videoclipuri verificate și postate de analiști online au arătat drone care se apropiau, urmate de explozii mari și flăcări care se ridicau de la fața locului, în timp ce sirenele de raid aerian sunau. Rafinăria principală se află la aproape 600 km est de linia frontului din Ucraina. Guvernatorul rus din zonă, Roman Busargin, a confirmat un atac al dronelor.
Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării, condamnă încălcarea spaţiului aerian estonian de către Rusia
„Acesta este încă un act de provocare şi intimidare din partea Federaţiei Ruse – parte a unui model de provocare care vizează destabilizarea flancului estic al NATO şi testarea unităţii noastre. România este pe deplin solidară cu Estonia. Împreună cu aliaţii noştri, vom continua să consolidăm apărarea flancului estic şi să arătăm clar că fiecare centimetru din spaţiul aerian NATO este protejat”, a scris ministrul pe X. Rusia trebuie să înţeleagă că astfel de provocări nu vor rămâne fără răspuns, adaugă acesta. Trei avioane militare ruse au încălcat vineri spaţiul aerian al Estoniei, membru NATO, timp de 12 minute, într-o incursiune „fără precedent”, a declarat guvernul estonian. Incidentul survine la puţin peste o săptămână după ce peste 20 de drone ruse au intrat în spaţiul aerian polonez în noaptea de 9-10 septembrie, determinând avioanele NATO să doboare unele dintre ele şi oficialii occidentali să declare că Rusia testează pregătirea şi hotărârea alianţei, anunţă Reuters. Încălcarea spaţiului aerian are loc la trei zile după ce forţele militare ruse şi belaruse au încheiat exerciţiile militare comune, numite Zapad 2025. Tallinn a declarat vineri că cele trei avioane de vânătoare MiG-31 au intrat fără permisiune în spaţiul aerian estonian şi au rămas acolo timp de 12 minute. „Rusia a încălcat spaţiul aerian estonian de patru ori deja în acest an, ceea ce este inacceptabil în sine, dar încălcarea de astăzi, în timpul căreia trei avioane de vânătoare au intrat în spaţiul nostru aerian, este fără precedent”, a declarat ministrul de externe Margus Tsahkna.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1305. Rusia neagă că ar fi intrat în spațiul aerian al Estoniei
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 20 septembrie 2025, în a 1.305-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ministerul rus al Apărării a negat că trei dintre aeronavele sale militare au încălcat spațiul aerian estonian. Reacție vine după ce aeronave NATO au interceptat, vineri, trei aeronave rusești. „Nu au încălcat spațiul aerian estonian” „Pe 19 septembrie, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au efectuat un zbor programat din Carelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad. Zborul a fost efectuat în strictă conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, fără a încălca frontierele altor state, ceea ce este confirmat prin mijloace de control obiectiv” a anunțat ministerul pe Telegram. Kaliningrad este o exclavă rusească situată între Lituania și Polonia. „În timpul zborului, avioanele rusești nu au deviat de la ruta de zbor convenită și nu au încălcat spațiul aerian estonian”, a mai precizat Ministerul Apărării, adăugând că „avioanele au survolat apele neutre ale Mării Baltice la o distanță de peste trei kilometri de insula Vaindloo, în Golful Finlandei”. Prim-ministrul estonian, Kristen Michal, a anunțat, vineri, că țara sa va solicita NATO să activeze articolul 4 din Tratatul Atlantic, care prevede consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa unuia dintre membrii săi, declarație făcută în urma incursiunii a trei avioane rusești în spațiul aerian estonian. Trei avioane de vânătoare rusești MIG-31 au încălcat, vineri, spațiul aerian al Estoniei, unde au zburat timp de circa 12 minute în zona insulei Vaindloo, în timp ce avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană desfășurată în această țară baltică „au răspuns incidentului”, potrivit autorităților estone. Noua pătrundere a unor avioane militare rusești în spațiul aerian al unei țări NATO survine în contextul tensiunii crescute pe flancul estic al Alianței după ce drone rusești au fost doborâte săptămâna trecută deasupra Poloniei. Noi lovituri asupra rafinăriei Saratov Cel puțin un incendiu major a izbucnit, sâmbătă dimineața, la rafinăria de petrol Saratov, din Rusia, după ce aceasta a fost lovită puternic de dronele ucrainene, potrivit The Guardian. Dronele au atacat o țintă în adâncimea teritoriului rus pentru cel puțin a doua oară într-o săptămână. Videoclipuri verificate și postate de analiști online au arătat drone care se apropiau, urmate de explozii mari și flăcări care se ridicau de la fața locului, în timp ce sirenele de raid aerian sunau. Rafinăria principală se află la aproape 600 km est de linia frontului din Ucraina. Guvernatorul rus din zonă, Roman Busargin, a confirmat un atac al dronelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Rusia neagă încălcarea spațiului aerian estonian
Ministerul rus al Apărării a negat sâmbătă că trei dintre aeronavele sale militare au încălcat spațiul aerian estonian , după ce aeronavele NATO au interceptat vineri trei aeronave rusești, potrivit Le Figaro. „Pe 19 septembrie (…) trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au efectuat un zbor planificat din Karelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad ”, enclava rusă dintre Lituania și Polonia, a anunțat ministerul pe Telegram. „Zborul a avut loc în strictă conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, fără a încălca frontierele altor state, fapt confirmat prin mijloace obiective de control ”, susține ministerul rus. „În timpul zborului, aeronavele rusești nu au deviat de la ruta de zbor convenită și nu au încălcat spațiul aerian estonian ”, au declarat reprezentanții ministerului. Aceștia au adăugat că avioanele au zburat deasupra „apelor neutre ale Mării Baltice la o distanță de peste trei kilometri de insula Vaindloo” din Golful Finlandei. Țara baltică a raportat vineri o încălcare a spațiului său aerian de către trei aeronave rusești , de o „îndrăzneală fără precedent” și a anunțat că va solicita NATO, din care este membră, să activeze articolul 4 din tratatul fondator al alianței, care prevede consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa unuia dintre ei. Acest incident are loc într-un moment de tensiuni ridicate între Rusia și țările NATO. Săptămâna trecută, aproximativ douăzeci de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, dintre care trei au fost doborâte de avioane poloneze și avioane F-35 olandeze, o premieră pentru NATO de la crearea sa în 1949. Câteva zile mai târziu, România a denunțat la rândul ei încălcarea spațiului său aerian de către o dronă rusească.
Comisia Europeană a definitivat noul pachet de sancțiuni contra Rusiei /Bruxellesul condamnă incursiunile dronelor în România și Polonia
Comisia Europeană a elaborat, vineri, un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul eforturilor de intensificare a presiunilor pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Din nefericire, în ultima lună, Rusia a demonstrat dispreț față de diplomație și dreptul internațional. A lansat unele dintre cele mai ample atacuri cu drone și rachete împotriva Ucrainei de la începutul războiului, vizând clădiri guvernamentale și imobile civile, reprezentanța UE din Kiev. Amenințările la adresa Uniunii Europene sunt, de asemenea, în creștere. În ultimele două săptămâni, drone ruse au încălcat spațiul aerian al UE, atât în Polonia, cât și în România. Astfel de acțiuni nu sunt ale cuiva care vrea pace. Președintele Vladimir Putin a continuat escaladarea conflictului, iar Europa intensifică presiunile. De aceea, prezint astăzi al 19-lea pachet de sancțiuni”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Uniunea Europeană intenționează să limiteze profiturile obținute de Rusia din exporturile de combustibili fosili. În acest context, Comisia Europeană vrea interzicerea importurilor de gaz lichefiat din Rusia. Companiile Rosneft și Gazpromneft vor fi introduse pe lista sancțiunilor. ”În al doilea rând, vizăm sistemele financiare care permit Rusiei să eludeze sancțiunile. Introducem interdicții asupra unor noi bănci din Rusia și din state terțe. În plus, vom impune restricții asupra echipamentelor și sistemelor tehnologice folosite de armata rusă pe câmpul de luptă”, a subliniat președintele Comisiei Europene. ”Aliniem sancțiunile cu partenerii noștri din Grupul G7. Pentru a sprijini Ucraina în lupta pentru libertate, colaborăm total cu membrii coaliției statelor voluntare. În contextul acțiunilor ruse în sensul escaladării, Europa s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Vom continua să recurgem la toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a opri acest război brutal”, a insistat președintele Comisiei Europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Le Parisien: Poate UE să sancționeze CHINA, așa cum cere Trump? Europenii au dubii asupra abordării liderului SUA și se tem de riposta Beijingului Prim-ministrul francez lansează misiunea „STAT EFICIENT”/ Sebastien Lécornu promite îmbunătățirea organizării serviciilor publice
Europa anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei. Cel de-al 19-lea pachet include interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate rusești
Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost anunțat vineri de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Economia de război a Rusiei este susținută de veniturile provenite din combustibilii fosili. Vrem să reducem aceste venituri. De aceea, interzicem importurile de GNL rusesc pe piețele europene. Este timpul să închidem robinetul. Suntem pregătiți pentru acest lucru. Am economisit energie, am diversificat aprovizionarea și am investit în surse de energie cu emisii reduse de carbon ca niciodată până acum”, a declarat Ursula von der Leyen la momentul anunțului noului pachet de sancțiuni, potrivit unui comunicat de presă. Noul pachet de măsuri împotriva Rusiei include și interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate rusești, după ce președintele american Donald Trump a cerut țărilor europene să înceteze să mai cumpere petrol din Rusia, potrivit The New York Times. Pachetul include un plan de eliminare treptată a achizițiilor de gaze naturale lichefiate din Rusia până la începutul anului 2027, cu un an mai devreme decât se planificase inițial. În plus, pentru prima dată, vor exista și sancțiuni care vor afecta platformele de criptomonede care permit tranzacții cu Rusia. Totodată, mai multe nave vor fi adăugate pe lista vizată de sancțiunile impuse de UE. În total, blocul ar avea sancțiuni asupra a 560 de nave care fac parte din așa-numita flotă fantomă a Rusiei. Următorul pas este cel în care acest pachet de sancțiuni prezentat să fie adoptat în unanimitate de către membrii UE.