Zelenski: Ucraina nu va ceda teritorii pentru pace. China, exclusă ca garant de securitate

Într-o conferință de presă care a avut loc la Kiev, miercuri, liderul Ucrainei a descris situația de pe front drept dificilă, dar nu disperată. „Putin are mult mai mulți oameni și arme – acestea sunt fapte. Dar și economia lui se prăbușește, iar acesta este, de asemenea, un fapt”, a spus Zelenski, citat de The Kyiv Post. El a acuzat Kremlinul că încearcă să își inventeze victorii pentru a justifica războiul și pierderile în fața propriului popor. „Putin vrea să ne vândă aer” Președintele Ucrainei a precizat că țara sa nu va ceda teritorii în schimbul păcii și a explicat că propunerile Moscovei sunt inacceptabile: „I-am explicat lui Trump de ce teritoriile noastre sunt atât de importante și i-am spus că Putin vrea să ne vândă doar aer – el promite că nu ne va ataca, iar noi, în schimb, să-i cedăm ceea ce controlăm”. Zelenski a adăugat că o retragere a armatei ucrainene din est ar deschide drumul spre Harkov și Nipru, iar pierderea acestor zone ar pune în pericol însăși supraviețuirea statului. În Biroul Oval, el a insistat și pe problema Crimeei, pe care a numit-o „cea mai mare problemă”, reamintind că anexarea peninsulei a fost punctul de plecare pentru invazia pe scară largă a Rusiei. China, exclusă din ecuația garanțiilor Întrebat despre rolul Beijingului, Zelenski a respins ideea ca statul chinez să devină un garant de securitate după război: „China nu ne-a ajutat să oprim acest război de la început. În al doilea rând, China a ajutat Rusia, lăsând-o să importe drone comerciale de pe piața chineză”. El a reamintit că Beijingul a fost semnatar al Memorandumului de la Budapesta, dar nu a făcut nimic atunci când Rusia a anexat Crimeea, în 2014. „Ucraina are nevoie de garanții de securitate doar din partea statelor care sunt gata să ajute în practică și care ne-au arătat deja sprijin după 24 februarie 2022”. Racheta Flamingo, cu rază de 3.000 km, intră în producție Liderul Ucrainei a anunțat un progres important în industria de apărare: racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo. Acest tip de armă este conceput pentru a lovi cu precizie ținte aflate la mari distanțe, fiind comparabil cu rachetele de croazieră folosite de statele NATO. „Este cea mai reușită rachetă pe care o avem până acum”, a prezentat-o Zelenski, menționând că are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și că sistemul a trecut deja prin teste reușite. Moscova dispune deja de rachete de croazieră cu rază lungă, precum Kalibr, cu rază de acțiune între 1.500 și 2.500 de kilometri sau Kh-101 – până la 5.000 de km, însă majoritatea variantelor folosite împotriva Ucrainei au o autonomie mai mică decât cei 3.000 de km anunțați pentru Flamingo. Șeful Ucrainei a precizat că până în decembrie țara sa va dispune de mai multe asemenea rachete, iar producția de masă ar putea începe la sfârșitul anului sau la începutul lui 2026. „Ne uităm la succesul testelor și la modul în care este finanțat programul. Deocamdată nu avem capacitatea de a produce aceste rachete în număr mare, dar obiectivul este ca Flamingo să devină o componentă centrală a arsenalului nostru,” a declarat președintele ucrainean. „Pactul dronelor” cu SUA În paralel, Ucraina a propus Statelor Unite un acord de 50 de miliarde de dolari, derulat pe cinci ani, care ar permite producerea a 10 milioane de drone anual. Inițiativa vine în condițiile în care Rusia a reușit să-și mărească rapid producția și utilizarea dronelor pe front, folosindu-le masiv pentru atacuri asupra infrastructurii ucrainene și pentru recunoaștere. „Problema dronelor rămâne… Rușii și-au crescut numărul de drone, iar noi nu, din cauza lipsei de finanțare,” a atras atenția Zelenski, subliniind că extinderea producției proprii ar putea reduce dependența Kievului de importuri și ar echilibra situația pe câmpul de luptă.
Fabrică de electronice americană din vestul Ucrainei, lovită de o rachetă rusească

„A fost o clădire civilă obișnuită, cu investiții americane. Se produceau obiecte de uz casnic, precum cafetiere”, a declarat Zelenski după atac. Potrivit ministrului de Externe Andrii Sybiha, unitatea „nu are nicio legătură cu apărarea sau armata”. Un angajat al Flex a declarat pentru Kyiv Independent că fabrica nu produce niciun fel de echipament militar. Rusia a lansat în total 574 de drone și momele, precum și 40 de rachete asupra Ucrainei în timpul nopții, vizând în special regiunile vestice, aflate departe de linia frontului. Atacul a avut loc la câteva zile după întâlnirea președintelui american Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin, în Alaska, urmată de discuții cu Zelensky la Washington, în încercarea de a media un acord de pace. În pofida acestor negocieri, atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă Atacurile sunt constante, provocând victime în rândul civililor. Cel puțin 15 persoane au fost rănite în atacul asupra Mukachevo, conform autorităților locale. Fotografii și înregistrări video publicate pe rețelele sociale arată distrugeri majore în incinta fabricii. Un angajat al unității a spus pentru că, în mod normal, aproximativ 800 de persoane lucrează în schimbul de noapte, atunci când a fost atacată fabrica. Majoritatea au evacuat în adăposturile de beton din incintă imediat după declanșarea alertei aeriene. Potrivit aceluiași angajat, compania avea protocoale stricte pentru situațiile de alarmă aeriană. Flex Ltd. este o companie multinațională americană și unul dintre cei mai mari producători mondiali de electronice pe bază de contract. Firma a intrat pe piața ucraineană în anul 2000, inițial la Berehove, în regiunea Zakarpattia. În 2012, Flex Ltd. a deschis o fabrică de 55.000 de metri pătrați la Mukachevo, unde lucrează în prezent peste 2.600 de persoane.
Canada își caută aliați în Nord: Arctica devine noul front împotriva Rusiei

Canada și-a schimbat orientarea strategică în regiunea arctică, o zonă tot mai disputată geopolitic, unde Rusia își arată din ce în ce mai agresiv pretențiile. Dacă până acum Ottawa și-a bazat securitatea arctică pe cooperarea bilaterală cu Statele Unite, tensiunile comerciale și politice cu Washingtonul împing Canada să caute noi aliați în nordul Europei. Potrivit Politico, premierul Mark Carney a trimis săptămâna aceasta doi miniștri de rang înalt în Suedia și Finlanda pentru a discuta noi acorduri de apărare. Una dintre opțiuni vizează avionul de luptă Saab Gripen, deși Canada decisese anterior achiziția controversatului F-35 american, simbol al exporturilor militare promovate de Donald Trump. Canada își reevaluează opțiunile de apărare „Este clar că există tensiuni comerciale (cu SUA) și vrem să devenim mai apropiați de prietenii noștri”, a precizat ministrul Industriei, Mélanie Joly, luni, la Stockholm, unde a fost primită de vicepremierul suedez Ebba Busch. Considerat o opțiune mai ieftină și mai ușor de întreținut, avionul suedez Saab Gripen este potrivit pentru țările care caută flexibilitate și costuri reduse. De cealaltă parte, F-35 rămâne un aparat de generația a cincea, cu tehnologie stealth și avionică de vârf, dar extrem de scump și dependent de industria americană. Investiții majore pentru securizarea zonei arctice Canada și-a propus să dezvolte un parteneriat strategic cu Suedia și Finlanda, axat pe securitate, apărare, investiții și tehnologie. În timpul vizitei, compania canadiană Roshel a semnat un acord cu producătorul suedez Swebor pentru deschiderea primei fabrici din Canada dedicată producerii de oțel balistic, material crucial pentru vehicule militare. La nivel politic, mesajul Canadei este clar: suveranitatea în Arctica a devenit prioritate națională. „Privirea NATO trebuie să se mute și spre vest și spre nord, din cauza schimbărilor geopolitice, în special după 24 februarie 2022”, a explicat ministrul de externe Anita Anand, referindu-se la invazia rusă din Ucraina. Șefa diplomației canadiene a anunțat investiții de zeci de miliarde de dolari în infrastructura arctică, atât civilă, cât și militară, subliniind că resursele minerale critice nu mai sunt doar o temă economică, ci și una de securitate. Declarație comună împotriva Rusiei Aflată la Helsinki marți, Anita Anand s-a întâlnit cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, apoi cu miniștrii de externe din grupul Nordic 5 – Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia și Islanda. În urma acestor discuții, Canada și statele nordice au emis o declarație comună de sprijin ferm pentru Ucraina, avertizând că Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung pentru securitatea europeană”. Cele șase țări cer menținerea integrității frontierelor ucrainene și întoarcerea copiilor deportați în Rusia.
Liderii europeni vor să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, cu sprijinul SUA. Franța și Marea Britanie conduc inițiativa
După summitul de la Casa Albă care a adus un angajament mai ferm din partea SUA privind garanțiile de securitate, liderii europeni caută să valorifice oferta lui Trump și să plaseze Kievul într-o poziție mai puternică înaintea unei posibile întâlniri între președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, informează Bloomberg. Europa discută despre trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina Liderii europeni s-au reunit marți pentru a discuta un plan ce prevede trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, în cadrul unui acord de pace. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, discuțiile s-au concentrat pe dimensiunea și amplasarea contingentelor. În jur de zece state ar fi pregătite să trimită militari în țara devastată de război, au precizat aceleași surse, sub protecția anonimatului, pentru Bloomberg. Totuși, natura sprijinului american rămâne neclară. „Când vine vorba de securitate, ei sunt dispuși să trimită trupe la sol”, a declarat Trump pentru Fox News. „Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu diverse lucruri, mai ales – probabil prin aer, pentru că nimeni nu are capabilitățile pe care le avem noi, pur și simplu nu au. Dar nu cred că va fi o problemă”. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat ulterior că Trump înțelege importanța garanțiilor de securitate pentru asigurarea unei păci durabile. Oficiali militari europeni urmează să se întâlnească în zilele următoare cu omologii americani pentru a detalia „garanții de securitate solide și pentru a pregăti desfășurarea unei forțe de stabilizare dacă ostilitățile se vor încheia”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat. La discuții vor participa comandantul suprem al NATO în Europa, precum și șefii apărării din statele membre, au precizat surse familiare cu subiectul. Scepticism privind un acord de pace Deși liderii europeni au salutat întâlnirea de la Casa Albă, mai mulți oficiali rămân sceptici în privința perspectivei unui acord de pace și dacă aceste garanții de securitate ar fi suficiente pentru a-l descuraja pe Putin. Kremlinul, care cere ca Ucraina să cedeze controlul asupra unor teritorii din est, a respins ferm perspectiva desfășurării de trupe NATO pe teritoriul ucrainean. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a propus anterior un sistem de garanții de securitate pentru Ucraina similar cu cel al NATO, care ar oferi Kievului angajamente solide de apărare colectivă, fără a presupune aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Luni, la Washington, ea a declarat că aceasta este una dintre propunerile care vor fi discutate între aliați.
Rusia a declarat indezirabilă o fundație germană în memoria crimelor naziste. Berlinul protestează
Autoritățile de la Moscova au declarat drept „indezirabilă” pe teritoriul Rusiei fundația germană „Memorie, Responsabilitate, Viitor” (EVZ), cunoscută pentru proiectele dedicate victimelor nazismului. Procurorul general rus susține că organizația ar fi adoptat „poziții antiruse” și ar fi organizat „strângeri de fonduri pentru sprijinirea Kievului”. „Activitățile organizației sunt indezirabile în Federația Rusă”, se arată în comunicatul transmis luni de Procuratura Generală, citat de Le Figaro. ONG-ul este acuzat și că ar fi „subminat integritatea teritorială a țării și ar cultiva rusofobia”. Despăgubiri de miliarde pentru victimele nazismului, printre care sute de mii de ruși Guvernul german a reacționat imediat. Potrivit Ministerului de Externe, „Berlinul regretă și condamnă această decizie”. Purtătorul de cuvânt Josef Hinterseher a explicat că fundația „desfășoară o muncă extrem de importantă pentru păstrarea memoriei persecuțiilor naziste” și „sprijină cooperarea internațională în domeniul umanitar, cultural și social”. Fondată în anul 2000 și finanțată în proporție de 50% de statul german, organizația a acordat miliarde de euro drept compensații persoanelor deportate la muncă forțată de regimul nazist și familiilor acestora, dintre care între 100.000 și 250.000 erau doar din Rusia. Decizia Moscovei riscă să tensioneze suplimentar relațiile dintre Germania și Rusia, deja marcate de invazia Ucrainei și de sancțiunile europene.
Analiză | ZAPAD – 2025. Rusia și Belarus își vor umfla mușchii lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul Ucraina, sursă de anxietate și suspiciuni
Forțele armate ale Rusiei și Belarusului se pregătesc să efectueze exerciții militare comune în luna septembrie a acestui an, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021. Exercițiile strategice „Zapad” au loc din anul 1977. Inițial, acestea au fost organizate între URSS și țările din Pactul de la Varșovia, înainte de a deveni doar o „afacere” Rusia-Belarus. Exercițiul strategic Zapad – 2025, programat pentru toamna acestui an, în luna septembrie (n.red. – după exercițiul Zapad – 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO. Va include, probabil, și atacuri cibernetice, jocuri nucleare, iar în plus va pune o presiune uriașă peste Marea Baltică și nordul Europei. (mai multe informații AICI) „Pentru noi, acest exercițiu are o importanţă strategică, fiind în primul rând un element de descurajare la adresa națiunilor care nu ne sunt prietene”, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin. (alte detalii AICI) Ultima dată, aceste exerciții militare comune au avut loc în nouă poligoane de antrenament din Rusia și cinci din Belarus. Oficial, au fost implicați aproximativ 13.000 de soldați belaruși și aproximativ 200.000 de militari ruși. Din anul 2021, exercițiul militar nu a mai avut loc, în condițiile conflictului din Ucraina. Privind retrospectiv, Zapad – 2021 poate fi văzut ca parte a escaladării către o invazie la scară largă a Ucrainei, notează analistul politic Vadim Mozheyko pentru publicația independentă The Moscow Times. „La scurt timp după aceea, la granița dintre Belarus și UE a izbucnit o criză artificială a migranților, pe care Occidentul – pe bună dreptate – a clasificat-o drept parte a unei campanii de război hibrid. Apoi, în decembrie, a venit ultimatumul lui Putin către NATO, urmat la scurt timp de invadarea Ucrainei. Trupele rusești au intrat în Ucraina din teritoriul Belarusului, unde fuseseră poziționate încă din timpul exercițiului Zapad – 2021, susținute de Allied Resolve 2022 în februarie”, amintește Vadim Mozheyko. Allied Resolve 2022 a fost un exercițiu militar comun între Forțele Armate ale Federației Ruse și Republica Belarus, care s-a desfășurat în perioada 10-20 februarie 2022. Exercițiul este considerat a fi parte a preludiului invaziei Ucrainei. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală” Nu este de mirare, așadar, că actualul exercițiu „Zapad” atrage atât de multă atenție. „Dar ar fi o greșeală să ne alarmăm prea mult”, consideră Vadim Mozheyko. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală – alimentând alternativ temerile privind o escaladare a războiului, înainte de a dezamorsa tensiunile prin reducerea «ambițiilor» exercițiului. În primul rând, pe 10 ianuarie 2025, înainte de învestirea lui Trump, Valery Revenko, asistentul ministrului belarus al Apărării pentru Cooperare Militară Internațională, a declarat că exercițiile vor implica peste 13.000 de oameni. Pe 28 mai, între prima și a doua rundă de discuții directe de la Istanbul, ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, a anunțat că amploarea Zapad – 2025 va fi redusă, numărul trupelor participante fiind înjumătățit, iar manevrele principale se vor muta mai adânc în teritoriul belarus. Însă, pe 23 iulie, șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că unele episoade ale exercițiilor vor avea loc, de fapt, mai aproape de granițele Lituaniei și Poloniei – ca răspuns la «speculațiile colegilor noștri occidentali». Toate aceste declarații atrag atenția presei, dar nu se produc schimbări reale pe teren – nici, probabil, în planul exercițiului Zapad-2025, care a fost aprobat în octombrie 2024, la o reuniune comună a ministerelor Apărării din Belarus și Rusia. Mai mult, «în adâncul Belarusului» nu se compară deloc cu operarea în adâncul Rusiei, unde am putea vorbi despre mii de kilometri de taiga. Distanța de 180 de kilometri despre care vorbesc oficialii de la Minsk este plată și ușor de parcurs cu calea ferată în doar câteva ore”, mai scrie analistul politic. „Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată” „Asta face ca pendulul retoric să fie practic lipsit de sens”, atrage atenția Vadim Mozheyko. Schimbarea locației exercițiilor în Belarus schimbă puțin și amenințarea la adresa Occidentului. Dar din 2020, când Lukașenko a pierdut în mod clar alegerile și orice legitimitate internă, dependența sa de Moscova a devenit critică pentru supraviețuirea sa. Drept urmare, dependența generală a Belarusului de Rusia s-a adâncit – în economie, politică, energie și, bineînțeles, securitate. Practic, Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată în schimbul sprijinului Kremlinului. Pur și simplu, nu vede nicio modalitate reală de a rezista cerințelor Moscovei. „Totuși, Lukașenko încearcă să transmită semnale către Washington atunci când este posibil – găzduind înalți reprezentanți ai noii administrații americane. Aceste întâlniri sunt însoțite de eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a cetățenilor americani și a lui Serghei Țihanouski, soțul liderei opoziției, Sviatlana Țihanouskaia. Acest lucru arată că Minskul își păstrează o oarecare capacitate de manevră politică în chestiuni interne, independent de Kremlin – și chiar profită de oportunitățile de contact cu noua administrație americană. Lukașenko se străduiește să-și prezinte discuțiile cu americanii lui Putin nu ca pe o trădare separată a Rusiei, ci ca pe o șansă de a apăra pe deplin interesele rusești. Pentru Kremlin, însă, este evident că, în realitate, în timpul întâlnirilor sale cu oficialii administrației Trump, principala preocupare a lui Lukașenko a fost să-și apere propriile interese. Totuși, în chestiuni militare, Lukașenko continuă să urmeze exemplul lui Putin fără abateri. Retorica schimbătoare despre Zapad-2025 nu schimbă faptul că exercițiile vor avea loc la timp. Mai mult, acestea arată că, dacă Rusia va dori din nou să folosească teritoriul sau infrastructura belaruse pentru a ataca Ucraina sau alți vecini, Lukașenko nu numai că se va abține de la a împiedica acest lucru – ci va ajuta în mod activ”, continuă Vadim Mozheyko. Avertismentul lui Zelenski Nu este surprinzător, într-un astfel de context, faptul că exercițiile militare „Zapad” provoacă anxietate și suspiciune în statele vecine Belarusului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deja că trupele rusești ar putea folosi antrenamentele din Belarus pentru a invada Polonia și Lituania. „Pavel Muraveiko, șeful de stat major din Belarus, referindu-se la «speculațiile colegilor noștri occidentali»,
Mesajul lui Tusk către Putin înainte de întâlnirea cu Trump: Pacea se obține prin forță, iar Rusia nu este invincibilă
Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că „pacea prin forță” este singura cale și a reamintit că Rusia „nu este invincibilă”, cu referire la întâlnirea de vineri din Alaska dintre președintele SUA, Donald Trump, și cel al Rusiei, Vladimir Putin, pentru a aborda războiul ruso-ucrainean, notează 20minutos. „15 august este o zi bună pentru a discuta cu Rusia despre război și pace. În aceeași zi, acum 105 ani, în timpul Bătăliei de la Varșovia, polonezii au oprit Armata Roșie în avansul său spre Europa. Din fericire, nu știam că Rusia era invincibilă și am învins-o. Pacea se obține prin forță, nimic altceva”, a spus Tusk într-un mesaj publicat pe X. Șeful guvernului polonez a făcut astfel referire la episodul istoric comemorat vineri, marcând 105 ani de la Bătălia de la Varșovia, când polonezii au oprit Armata Roșie la porțile capitalei Poloniei, în drumul său spre Europa — eveniment cunoscut drept „miracolul de pe Vistula”. În declarații recente, Tusk a spus și că „strategia Rusiei nu s-a schimbat niciodată” și constă în „a obține, a menține, a cuceri controlul asupra acestei părți a lumii”, adăugând că, în opinia sa, „viitorul Poloniei și al securității europene se va decide în zilele următoare”. Mai mult, Tusk a calificat întâlnirea din Alaska drept „o mare confruntare diplomatică, reflectarea confruntării militare de pe frontul ucrainean” și a făcut o paralelă între lupta Ucrainei și cea purtată de Polonia împotriva Rusiei în 1920. De asemenea, el a subliniat că „cea mai importantă lecție din trecut și din prezent” este necesitatea ca polonezii și Europa să fie „uniți în fața amenințărilor care, din nou, vin din Est”.
Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră
Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un
Doru Bușcu: Eu cred că este o copilărie să ne imaginăm că rușii nu au intervenit în anularea alegerilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Doru Bușcu a criticat modul în care președintele Nicușor Dan „și-a respectat” promisiunile electorale, amintind că două dintre acestea au fost deja încălcate la doar câteva luni de la preluarea mandatului. Discuția a vizat și raportul recent al Departamentului de Stat al SUA, care a adus semne de întrebare asupra anulării alegerilor din România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Doru Bușcu: „Două promisiuni deja au fost lovite de nulitate” Bușcu a spus că Nicușor Dan nu a livrat până acum nimic din promisiunile majore. A amintit de TVA și de desecretizarea raportului privind anularea alegerilor. „Deci noi n-am primit până acum nimic și probabil că, după buna tradiție, nu vom primi. Mare promisiune pe care și-o ține Nicușor Dan după promisiunea că nu va crește TVA-ul. Sunt deja două. Nici nu s-a încălzit bine, a treia lună de mandat, că deja două promisiuni fundamentale, una dintre ele ajutându-l semnificativ să fie votat, și anume cea cu TVA-ul. Două promisiuni deja au fost lovite de nulitate.”, crede invitatul. Este o copilărie să ne imaginăm că rușii nu au intervenit Bușcu a spus că există prea multe elemente neexplicate oficial privind anularea alegerilor. El consideră nerealist să credem că Rusia nu ar fi intervenit. „Acum două nopți, raportul Departamentului de Stat anual vorbește despre faptul că alegerile alea au fost anulate fără să fie o cauză obiectivă și că acele campanii din online nu trădează neapărat o implicare rusească. Eu cred că este o copilărie să ne imaginăm că rușii nu au intervenit. Nu am dovezi. Uitându-mă după o lungă experiență în privitul spre evenimentele internaționale, spre relația cu Rusia, spre tehnicile pe care Rusia le aplică de cel puțin două decenii să penetreze Europa, să complice, să facă, să împleticească unitatea, sincronizarea statelor.”, afirma invitatul.
Ion Cristoiu: America a vrut să-l îngenuncheze pe Putin cu scoaterea afacerilor occidentale din Rusia
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a criticat atitudinea Occidentului față de războiul din Ucraina, acuzând o lipsă de implicare directă pe front și o strategie greșită față de Rusia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitatul a criticat modul în care Occidentul s-a raportat la conflictul din Ucraina. El i-a acuzat pe liderii occidentali că au încurajat lupta de la distanță, fără a se implica direct. „Pe linia frontului s-au măcelărit cu rușii, și în timpul acesta, occidentalii, în birouri, la cafenele, «ce eroi sunteți». Mi-ar fi convenit și mie. N-au participat pe teren. Foarte important. Și din când în când mai suflau în fundul lui Zelenski. Eu spun prima ticăloșie cu care nu sunt de acord în calitatea mea de ucrainean. Deci, tu mă îndemni pe mine să fiu erou, dar eu sunt în tranșee, nu tu. Și tu stai acolo și din când în când dai arme și din când în când mă lauzi că sunt erou. Păi dacă sunt erou, vino, trimite-l tu pe Jean, pe Fritz, să se bată cu mine.”, spune publicistul. Ion Cristoiu: „Războiul a pornit dintr-o greșită apreciere a Rusiei” Invitatul consideră că strategia Occidentului de a înfrânge Rusia prin sancțiuni și presiune economică a fost o eroare, deoarece realitatea din teren a arătat contrariul. „Acest război a fost dus dintr-o greșită apreciere a Rusiei. Și anume, s-a spus așa: bă, pornim acest război, băgăm sancțiuni, le luăm rușilor hamburgerul, rușii din Moscova nu mai pot trăi fără hamburgerul nostru și fără Coca-Cola, îl răsturnăm pe Putin și în felul acesta îngenunchem Rusia pentru toată lumea. Bă, Rusia a crescut în ultima vreme, sancțiunile nu le-au ieșit. Pe teren s-a întâmplat următorul lucru: rușii au ajuns pe litoral… Normal era ca eroii cu poporul ucrainean să facă zid, așa era, da? Sunt acum pe teren, pe teren s-a creat o realitate. Și anume, Rusia a cucerit 20%.”, declară Ion Cristoiu.