Etichetă: rusia

Războiul din Ucraina, ziua 1268. Zelenski, întâlnire la Londra cu premierul britanic înaintea summitului Trump-Putin / Noi detalii privind întâlnirea Trump-Putin

Premierul britanic Keir Starmer l-a primit joi la Londra pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu o zi înaintea summitului dintre Donald Trump și Vladimir Putin, întâlnire care stârnește îngrijorări în Ucraina și Europa privind posibile concesii făcute Moscovei. Ucraina începe reparațiile la structura de protecție de la Cernobîl, avariată de ruși Structura de protecție a reactorului 4 de la Cernobîl, avariată de o dronă rusească în februarie, va intra în reparații majore. Proiectul este sprijinit de AIEA și BERD. Noi detalii privind întâlnirea Trump-Putin. Ora, subiectele și membrii delagației ruse Donald Trump și Vladimir Putin vor discuta despre „cooperarea economică”, precum și despre războiul din Ucraina și problemele de securitate globală în cadrul summitului de vineri din Alaska, a declarat Kremlinul. Drone ucrainene au lovit două orașe din Rusia, cu o zi înaintea întâlnirii SUA – Rusia din Alaska Cel puțin 16 persoane au fost rănite joi în atacurile dronelor ucrainene asupra orașelor Rostov-pe-Don și Belgorod. Resturi de muniție au provocat un incendiu la rafinăria din regiunea Volgograd. Zelenski se va întâlni cu Starmer în Marea Britanie după convorbirea telefonică cu Trump Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu premierul britanic Keir Starmer la reședința acestuia din Downing Street pe 14 august, a raportat Sky News, citând biroul lui Starmer. Întâlnirea va urma unei convorbiri telefonice comune din 13 august între Zelenski, președintele american Donald Trump și liderii europeni, în cadrul căreia președintele american s-a angajat să promoveze un armistițiu în Ucraina în cadrul summitului său viitor cu președintele rus Vladimir Putin. SUA sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei, dar se opun aderării la NATO, afirmă Macron Statele Unite sunt pregătite să ofere Ucrainei garanții de securitate odată ce pacea va fi restabilită, dar aderarea la NATO nu este luată în considerare ca o posibilă garanție, a declarat președintele francez Emmanuel Macron pe 13 august. Declarațiile lui Macron au urmat unei videoconferințe cu președintele american Donald Trump, președintele Volodymyr Zelensky și mai mulți lideri europeni. Discuțiile online au avut loc cu doar două zile înainte ca Trump să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska, pe 15 august. Rusia a pierdut 1.067.100 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut 1.067.100 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 14 august. Numărul include 990 de victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.104 tancuri, 23.130 vehicule blindate de luptă, 58.456 vehicule și rezervoare de combustibil, 31.458 sisteme de artilerie, 1.466 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.207 sisteme de apărare aeriană, 421 avioane, 340 elicoptere, 51.043 drone, 28 nave și bărci și un submarin. Forțele ucrainene primesc 1.000 de drone FPV în cadrul primelor livrări rapide prin intermediul pieței pilot de arme Unitățile ucrainene de pe linia frontului care servesc în regiunile Donețk, Zaporijia, Herson și Harkov au primit primele 1.000 de drone cu vedere la persoana întâi (FPV) comandate prin intermediul noului pilot DOT Chain Defense Marketplace, a declarat Agenția de Achiziții pentru Apărare din Ucraina (DPA) într-un comunicat de presă din 13 august. DPA și agenția sa soră, Operatorul Logistic de Stat (DOT), au lansat piața DOT Chain Defense în vara anului 2025 pentru a eficientiza livrările de drone către front. Programul permite unităților militare să comande direct drone adaptate nevoilor lor. Un atac cu drone a provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din Volgograd, Rusia, potrivit unui oficial rus Un atac cu drone în timpul nopții a lovit o rafinărie din orașul rus Volgograd, provocând o scurgere de petrol și un incendiu în incintă, a declarat guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov, pe 14 august. „În această seară, forțele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării din Rusia au respins un atac masiv cu UAV (vehicule aeriene fără pilot) pe teritoriul regiunii Volgograd”, a spus Bocharov.

Le Figaro: Trump-Putin, amețeala unui summit /Reconcilierea celor doi lideri cu aspirații hegemonice va fi suportată de Ucraina și Europa

Vladimir Putin, președintele Rusiei, speră să obțină normalizarea relațiilor cu Statele Unite și relansarea schimburilor comerciale, ceea ce ar trece războiul din Ucraina în plan secund, cu implicații directe asupra Europei, comentează cotidianul francez Le Figaro, înaintea summitului din Alaska. ”Pentru liderul de la Kremlin, normalizarea relațiilor cu Washingtonul, intensificarea cooperării economice și plasarea războiului din Ucraina într-o categorie subsidiară par a fi obiective tangibile. În plus, Vladimir Putin vrea să adauge Statele Unite pe lista țărilor care îl găzduiesc deși este vizat de un mandat de urmărire internațională pentru crime de război. Acesta este un succes în sine, chiar dacă este doar o pregustare a festinului diplomatic care se va produce prin summitul cu Donald Trump din Anchorage”, comentează Philippe Gélie, într-un editorial publicat în cotidianul Le Figaro. Summitul poate genera probleme serioase pentru Europa ”Am putea fi cuprinși de amețeală din cauza implicațiilor acestui summit, mai ales că absenții vor suporta nota de plată. Cei doi lideri ai unor puteri cu aspirații hegemonice par dispuși la reconciliere, ceea ce nu pot face decât în detrimentul Ucrainei și al Europei. Cea mai mare incertitudine este generată de Washington: dincolo de schimburile teritoriale avute în vedere, care sunt intențiile, planurile, așteptările, concesiile și liniile roșii? Este justificată agitația europenilor, mobilizați în modul de panică în ultimele zile (…)”, subliniază editorialistul. Putin știe că nu va obține ușor predarea Ucrainei, dar speră să îl convingă pe Trump Moscova își avansează metodic obiectivele: menținerea inflexibilă a exigențelor formulate de trei ani, care vizează împărțirea Ucrainei, presiunile maxime pentru a obține dialogul, oferta unui armistițiu minimal și anexarea teritoriilor ucrainene. Pentru Putin, trecerea conflictului din Ucraina în plan secund și intensificarea cooperării cu Statele Unite par obiective tangibile. ”Liderul de la Kremlin știe foarte bine că nu ar obține ușor predarea Ucrainei la masa negocierilor, dar știe și că îl poate convinge pe Trump că Administrația de la Kiev și europenii sunt adevăratele obstacole în calea obținerii Premiului Nobel pentru Pace. Fiind presat, Trump nu va considera anormală recompensarea agresorului. Oare îi va permite lui Putin să triumfe pe toate fronturile? Vom afla curând care dintre cei doi lideri este regele acordurilor diplomatice”, concluzionează editorialistul Philippe Gélie. Foto: Profimedia GÂNDUL va transmite LIVE evenimentul istoric din ALASKA, întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin. RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump afirmă că a avut consultări ”foarte bune” cu liderii europeni și îl avertizează pe Putin /„Vor fi consecințe SEVERE” dacă nu oprește războiul

Războiul din Ucraina, ziua 1267. Casa Albă afirmă că summitul Trump-Putin din Alaska va fi un exercițiu de ascultare / Zelenski spune că Trump și-a exprimat sprijinul pentru încetarea focului în Ucraina

Surse: Țările aliate Ucrainei „evaluează relaxarea sacțiunilor asupra Rusiei” în cazul unui armistițiu Țările aliate Ucrainei iau în considerare relaxarea sacțiunilor împotriva Rusiei, în cazul în care Kremlinul și-ar exprima acordul pentru un posibil armistițiu. Trump vrea să organizeze o întâlnire cu Zelenski și Putin dacă summitul din Alaska merge bine Președintele SUA, Donald Trump, declară că, dacă întâlnirea sa de vineri cu președintele rus Vladimir Putin va decurge bine, vrea să organizeze „imediat” o a doua întâlnire, la care să participe și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina va primi ajutor militar de la Germania și aliați. Livrarea sprijinului, prin noua linie de aprovizionare a NATO Germania a anunțat, miercuri, că va colabora cu un grup de susținători occidentali ai Ucrainei pentru a furniza țării un ajutor militar în valoare de până la 500 de milioane de dolari, folosind o nouă linie de aprovizionare a NATO. Tensiuni la Marea Neagră: Rusia vrea consulat la Varna, lângă baza navală NATO a Bulgariei Prin Ministerul său de Afaceri Externe, Rusia a solicitat oficial Bulgariei permisiunea de a amplasa Consulatul General din Varna într-o clădire de birouri aflată la doar 200 de metri de sediul Marinei Bulgare. Exercițiile militare Rusia-Belarus vor include racheta hipersonică Oreșnik Exercițiile militare comune organizate de Rusia și Belarus vor include utilizarea planificată a armelor nucleare și a rachetei hipersonice Oreșnik, care poate transporta focoase convenționale sau nucleare. Zelenski spune că Trump și-a exprimat sprijinul pentru încetarea focului în Ucraina în timpul convorbirii cu liderii europeni Donald Trump „și-a exprimat sprijinul” pentru încetarea focului în Ucraina, declară miercuri Volodimir Zelenski, după convorbirea între președintele american și liderii europeni. Zelenski a declarat că „mai întâi trebuie să existe un armistițiu, apoi garanții de securitate – garanții reale de securitate”. „Și, apropo, președintele Trump și-a exprimat sprijinul pentru acest lucru”, a adăugat el. Propagandă electorală în Georgia: partidul pro-rus aflat la putere folosește imagini cu războiul din Ucraina, promovând pacea Videoclipurile de campanie surpind colaje de imagini cu orașe bombardate din Ucraina, versus imagini cu noile fațade renovate ale clădirilor, parcurile, dar și drumurile reabilitate din Georgia. Rusia restricționează apelurile pe Telegram și WhatsApp, în favoarea aplicațiilor locale Rusia „restricționează parțial” apelurile vocale și video pe Telegram și WhatsApp, a anunțat, miercuri, autoritatea de reglementare a comunicațiilor Roskomnadzor. Măsura se aliniază unei strategii mai largi de înlocuire a serviciilor occidentale cu alternative interne, pe măsură ce Kremlinul intensifică eforturile de a crea ceea ce numește un „internet suveran”. Liderii europeni au discutat cu Trump. Merz: Există speranța că ar putea fi pace în Ucraina „Există speranța că ceva se mișcă. Există speranța că ar putea fi pace în Ucraina”, declară miercuri cancelarul german Friedrich Merz după convorbirea cu președintele american Donald Trump. Merz afirmă că încetarea focului trebuie să fie primul pas către un acord de pace durabil. Rusia își pregătește experții să apere instalațiile energetice de dronele ucrainene Rusia lansează seminare online pentru specialiștii săi, axate pe securizarea instalațiilor energetice în fața atacurilor cu drone, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene. Federația Rusă va organiza, începând cu 11 septembrie, o serie de cursuri de securitate dedicate protecției instalațiilor sale energetice împotriva atacurilor cu drone, după ce Ucraina a lovit mai multe rafinării și stații petroliere în ultimele săptămâni. Rusia își menține condițiile pentru pace, cerând teritorii ucrainene și fără NATO la granița sa Poziția Rusiei privind încheierea războiului din Ucraina „rămâne neschimbată”, a declarat miercuri Alexei Fadeev, adjunctul purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe. În cadrul unui briefing de presă la sediul din Moscova, Fadeev a respins speculațiile potrivit cărora Moscova ar fi dispusă la compromisuri teritoriale. Rusia va crește producția de drone fără pilot. Componentele produse în fabricile rusești Rusia intensifică producția de drone fără pilot, în special cele de tip Shahed, încercând să înlocuiască componentele din import ale dronelor, potrivit precizărilor lui Vadym Skibitskyi, șeful adjunct al serviciului de Informații din Apărare al Ucrainei. Rusia a lansat 49 de drone și două rachete balistice asupra Ucrainei, marți noapte Forțele ruse au atacat Ucraina în noaptea de marți spre miercuri cu 49 de drone Shahed și drone de diversiune, lansate din regiunile ruse Koursk, Primorsko-Ahtarsk și Shatalovo, potrivit armatei aeriene ucrainene. De asemenea, au fost trase două rachete balistice Iskander-M/KN-23 din regiunea Koursk, vizând zona Poltava. Dronele de atac au lovit regiunile Donețk, Sumi și Cernihiv, a precizat aceeași sursă, citată de AFP. Apărarea aeriană ucraineană susține că a respins atacul, doborând cele două rachete și 32 de drone Shahed și de diversiune. În total, au fost raportate 17 lovituri de drone asupra a 15 obiective. Peste 121.000 de soldați ruși uciși în Ucraina au fost identificați, conform unei anchete media Agenția media independentă rusă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a confirmat identitățile a 121.507 de militari ruși uciși în Ucraina, relatează Kyiv Independent. „Acesta este un exercițiu de ascultare pentru președintele (Donald Trump)”, a declarat Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe. Zelenski și Erdogan, discuții despre viitoarele negocieri de pace din Turcia Președintele Volodimir Zelenski a vorbit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit să găzduiască viitoarele discuții de pace în Turcia. Apelul vine cu doar câteva zile înainte de summitul Trump-Putin din 15 august privind încheierea războiului din Ucraina – fără participarea Ucrainei. Rusia este suspectată de piratarea sistemului de dosare al instanțelor federale americane, relatează NYT Hackerii ruși sunt suspectați că au spart un sistem de arhivare a unui tribunal federal american, cu doar câteva zile înainte de o întâlnire dintre Trump și Putin, a relatat New York Times pe 12 august. Putin îşi reafirmă „prietenia” cu Kim Jong Un înaintea discuţiilor cu Donald Trump Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat marţi cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, lăudând sprijinul militar oferit de Phenian în războiul împotriva Ucrainei, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea programată cu Donald Trump în Alaska.

Diplomat rus, expulzat din Estonia, pe fondul unor interferențe și infracțiuni împotriva statului

Ministerul de Externe din Estonia a declarat miercuri că un diplomat rus va fi expulzat, pe fondul unor interferențe în afacerile interne, dar și alte infracțiuni legate de încălcarea sancțiunilor. „Diplomatul în cauză a fost implicat direct și activ în subminarea ordinii constituționale și a sistemului juridic din Estonia, precum și în divizarea societății estoniene”, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna, citat de Euronews.  Oficialul estonian nu a furnizat alte detalii cu privire la sancțiunile care au fost încălcate. De asemenea, identitatea diplomatului rus nu a fost dezvăluită. Totuși, acesta a primit ordinul de a părăsi Estonia, fiind declarat „persona non grata”. „Prin expulzarea diplomatului, demonstrăm că Estonia nu va permite niciun fel de acțiuni orchestrate și organizate de un stat străin pe teritoriul său”, a precizat ministrul eston. Potrivit ministrului, un cetățean eston a fost condamnat unor infracțiuni legate de acest caz. Totuși, oficialul nu a oferit și alte detalii. „Ambasada Rusiei trebuie să înceteze să se mai amestece în chestiunile interne ale Republicii Estonia”, a declarat Margus Tsahkna. Reacție din partea Moscovei Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a reacționat, criticând gestul omologilor estonieni. „Acesta nu este în niciun caz primul act ostil din partea Estoniei. Trebuie să spun că ne-am obișnuit deja cu asta”, a precizat Alexey Fadeev, directorul adjunct de comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, citat de TASS. Ca răspuns pentru expulzarea diplomatului, Moscova a avertizat că va lua măsuri de retorsiune. „Vom furniza în timp util comentarii cu privire la măsurile pe care le vom lua în ceea ce privește diplomații estonieni”, a declarat acesta.

Exercițiile militare Rusia-Belarus vor include racheta hipersonică Oreșnik

Viktor Khrenin, ministrul Apărării din Belarus, a declarat jurnaliștilor din Minsk că belarușii vor colabora cu rușii privind utilizarea rachetei Oreșnik, precum și a armelor nucleare, în timpul exercițiilor militare, scrie Reuters. Exercițiile militare comune, numite Zapad-2025, se vor desfășura în Belarus în perioada 12-16 septembrie. „Acesta este un element important al descurajării noastre strategice. Așa cum cere șeful statului, trebuie să fim pregătiți pentru orice. (…) Vedem situația de la granițele noastre occidentale și nordice și nu putem privi cu calm militarizarea și activitatea militară. Ne demonstrăm deschiderea, dar trebuie să fim mereu pregătiți”, a declarat Khrenin, notează agenția Belta. Comentariile oficialului din Belarus vin cu două zile înainte de întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, în Alaska, pentru discuții privind încheierea războiului din Ucraina. Racheta Oreșnik a intrat în dotarea armatei ruse Recent, Vladimir Putin a anunțat că racheta Oreșnik a intrat în producție în serie și a fost livrat forțelor armate ruse. În plus, liderul de la Kremlin a declarat că armata a selectat deja locurile de desfășurare din Belarus pentru racheta balistică hipersonică Oreșnik, lucru ce se va întâmpla chiar în acest an. Racheta Oreșnik a fost pentru prima dată folosită de Moscova în noiembrie 2024, atunci când a atacat orașul Dnipro. Oreșnik poate transporta focoase convenționale sau nucleare și are o rază de acțiune care îi permite să ajungă în toată Europa. De asemenea, întrucât racheta are o viteză de „2,5-3 kilometri pe secundă”, este nedetectabilă pentru apărarea antiaeriană a inamicului.

Viktor Orban: Rusia a câștigat războiul din Ucraina

Orban, care a menținut legături strânse cu Putin chiar și după invazia Rusiei din februarie 2022 în Ucraina, a devenit luni singurul lider al Uniunii Europene care nu a susținut o declarație comună potrivit căreia Ucraina ar trebui să aibă libertatea de a-și decide viitorul. „Vorbim acum de parcă ar fi vorba de o situație de război fără sfârșit, dar nu este așa. Ucrainenii au pierdut războiul. Rusia a câștigat acest război”, a declarat Orban într-un interviu acordat canalului YouTube „Patriot”. „Singura întrebare este când și în ce circumstanțe Occidentul, care susține ucrainenii, va recunoaște că acest lucru s-a întâmplat și care vor fi consecințele”, a adăugat liderul de la Budapesta. Ungaria, care își obține cea mai mare parte a energiei din Rusia, a refuzat să trimită arme Ucrainei, Orban opunându-se ferm aderării Ucrainei la UE, afirmând că aceasta ar avea efecte devastatoare asupra fermierilor maghiari și asupra economiei în general. Orban a afirmat că Europa a ratat ocazia de a negocia cu Putin în timpul administrației fostului președinte american Joe Biden și că acum riscă ca viitorul său să fie decis fără implicarea sa. „Dacă nu ești la masa negocierilor, ești pe meniu”, a spus Orban, adăugând că s-a opus parțial declarației comune a UE privind Ucraina, deoarece aceasta făcea Europa să pară „ridicolă și patetică”. „Când doi lideri se așează la masa negocierilor, americanii și rușii… și tu nu ești invitat acolo, nu te grăbești să dai un telefon, nu alergi de colo-colo, nu strigi din afară”, a spus acesta.

CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.

Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu  atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ: 

Siegfried Mureșan: Kremlinul dorește o schimbare de direcție la Chișinău pentru a opri drumul spre UE

Miza este uriașă: viitorul european al Republicii Moldova, scrie Mureșan într-o postare pe pagina de Facebook a PNL. „Kremlinul își dorește o schimbare de direcție la Chișinău, pentru a opri drumul țării către Uniunea Europeană. În ultimele zile am văzut cum Rusia și aliații săi recurg la toate formele de agresiune hibridă: promisiuni de plăți ilegale pentru a cumpăra proteste antiguvernamentale; atacuri cibernetice asupra infrastructurii guvernamentale; acuzații false menite să submineze încrederea în procesul electoral, mai ales în rândul diasporei care a votat masiv pro-european în trecut”, scrie Siegfried Mureșan. Europarlamentarul consideră că aceste atacuri nu sunt doar împotriva Chișinăului – ele vizează întreaga regiune și securitatea Uniunii Europene. Pentru România, stabilitatea și parcursul european al Republicii Moldova sunt esențiale: granițele noastre estice sunt mai sigure atunci când la Chișinău există un partener pro-european și democratic. „Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru ferm și consecvent. Opțiunea pro-europeană trebuie apărată împotriva tuturor celor care vor să o deturneze. Rusia nu trebuie să câștige nici la Chișinău, nici în alte capitale europene.Viitorul Republicii Moldova trebuie decis de cetățenii săi, prin vot liber și corect – nu de la Kremlin!”, este concluzia lui Siegfried Mureșan.

Sergiu Mișcoiu: Întâlnirea Trump-Putin ar putea legitima acțiunile de forță ale Rusiei

Prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu a declarat pentru MEDIAFAX că întâlnirea de vineri dintre președintele american, Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, legitimează politica de forță a Rusiei și reprezintă un risc major pentru stabilitatea geopolitică a Europei. Întâlnirea ar putea să legitimeze acțiunile realizate de Federația Rusă. „Întâlnirea va fi productivă, poate în sensul că Vladimir Putin își va îndeplini o serie de obiective, cele de a fi legitimat în acțiunea prin forță internațională, orice fel de recunoaștere a unor teritorii ocupate prin război de către Rusia Este, de fapt, o cedare în fața politicii de putere și un semn că această politică este una recunoscută”, afirmă Sergiu Mișcoiu. Mișcoiu subliniază că întâlnirea, prin faptul că exclude Ucraina și Europa de la masa negocierilor, contravine valorilor democratice și spiritului liberal de rezolvare a conflictelor. „Implicarea directă a Statelor Unite într-un conflict între Ucraina și Rusia și discuția care nu include în mod obligatoriu, așa cum ar fi trebuit să se întâmple, partea ucraineană, incluzând exclusiv partea rusă și un stat terț care nu este beligerant în acest conflict, Statele Unite ale Americii. Asemenea, întâlnirea are o structură care nu reflectă deloc spiritul liberal, democratic și valorile care ar trebui să stea în slujba rezolvării conflictelor internaționale”, a susținut Sergiu Mișcoiu. Fără sprijinul american, Ucraina ar fi vulnerabilă și nevoită să accepte concesii teritoriale pe care, în mod normal, nu le-ar fi acceptat: „În urma unei întâlniri care poate fi considerate la final satisfăcătoare pentru Donald Trump acesta ar putea să impună Ucrainei înainte de a opri ajutorul militar de orice tip un anume tip de deal pe care l-a realizat cu Rusia peste capul Ucrainei, iar Ucraina, din postura de victimă spectatoare la acest tip de întâlnire, nu va avea altă soartă decât aceea de a accepta anumite concesii pe care nu le-ar fi acceptat sub altă formulă, riscul fiind acela de a fi lipsită în viitor în mod cât se poate de evident de sprijinul militar american, în vreme ce sprijinul militar european este, așa cum știm, mult insuficient pentru a compensa o eventuală dispariție a suportului american”. Profesorul universitar a susținut că cedarea de teritorii ucrainene devine sigură. Acesta a adăugat că o pace ce ar redesena harta Ucrainei ar fi acceptat cu dificultăți de statele Uniunii Europene: „Una peste alta, o pace chiar și defavorabilă Ucrainei, care e va fi impusă, chiar dacă nu va plăcea europenilor, va fi probabil acceptată strângând din dinți de către europeni. Fără îndoială la sfârșitul conflictului, când va avea acesta loc, va exista o remodelare a hărții Ucrainei Singura variantă în care această remodelare nu s-ar produce ar fi ca Rusia să fie înfrântă Ori astăzi Rusia, așa cum vedem, este cel mai departe de a fi înfrântă de până acum”. Sergiu Mișcoiu atrage atenția și asupra situației Republicii Moldova, care ar putea fi omisă din discuțiile privind sferele de influență, rămânând astfel vulnerabilă la războiul hibrid al Rusiei. „Republica Moldova este într-o situație și mai dificilă după acest tip de întâlnire Pentru că este greu de crezut că cineva va menționa Republica Moldova ca fiind o parte cuprinsă în această înțelegere legată de sfere de influență. Cu alte cuvinte, e greu de crezut că Donald Trump va menționa Republica Moldova într-un deal în care rușii își adjudecă o anumită parte din Ucraina. Republica Moldova se va afla sub imperiul acestui război hibrid pe care îl practică Rusia Și alegerile din Moldova vor fi cu atât mai mult amenințate în urma acestei întâlniri”, a adăugat Mișcoiu. Despre evoluția politicii externe de la București, profesorul universitar trebuie să adopte o atitudine mai fermă în favoarea Ucrainei: „România până acum s-a poziționat într-o manieră destul de discretă și această poziționare a fost gândită pentru a nu supăra prea tare administrația de la Washington printr-un elan prea pro-european. Păstrând în continuare un dialog cu Statele Unite și văzând din cooperarea euroatlantica o prioritate, România va trebui totuși să ia o atitudine mai hotărâtă în favoarea Ucrainei, mai contondent opusă Rusiei Și mai explicit consonantă cu eforturile care se fac, mai ales de cuplul franco-german, în direcția consolidării unei apărări comune europene”. Vineri urmează să aibă loc o întâlnire bilaterală între liderii de la Casa Albă, respectiv Kremlin, în Alaska, fiind prima întâlnire între șefii de stat din SUA și Rusia, din iunie 2021, când fostul președinte democrat, Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Geneva.

Ucraineancă, pusă sub acuzare în Polonia pentru complot cu bombă. Țara care se află în spatele atacurilor de spionaj

Agenția de Securitate Internă din Polonia a precizat luni că o femeie de origine ucraineană a fost pusă sub acuzare. Femeia, care se numește Kristina S, este suspectată de complicitate în cauzarea unui pericol imediat de explozie. Femeia, a cărei vârstă nu a fost făcută publică de anchetatori, riscă până la opt ani de închisoare, dacă va fi găsită vinovată. Potrivit anchetatorilor, în iulie 2024, ea ar fi trimis un colet exploziv prin intermediul unei firme de curierat. Pachetul conținea „explozibili sub formă de nitroglicol, precum și fitile electrice ascunse de uz militar, un dispozitiv de inițiere, un termos metalic cu un insert de încărcătură modelată și aluminiu pulverizat”, au precizat anchetatorii polonezi. Autoritățile au mai precizat că structura „constituia o bombă cu încărcătură profilată”. Coletul a fost descoperit într-un depozit al unei firme de curierat din regiunea  Łódź . Autoritățile au luat măsuri de securitate pentru gestionarea situației. „În cazul unei explozii, transportul ar fi putut provoca daune semnificative infrastructurii critice, perforând rezervoare sensibile de combustibil, tavane ale clădirilor sau structuri solide din oțel”, potrivit comunicatului publicat de Parchetul General din Polonia. În presupusul complot ar fi fost implicați patru suspecți, femeia, un alt cetățean ucrainean, dar și doi cetățeni ruși. Doi dintre cei patru suspecți se află în arest preventiv, potrivit procurorilor polonezi. Polonia, ținta unor atacuri de spionaj Potrivit autorităților, Polonia este ținta unor atacuri de spionaj și război hibrid inițiate de Moscova, care s-au întețit odată cu începerea Războiului din Ucraina. Încă din 2022 au fost autoritățile poloneze au reținut 44 de persoane suspectate de spionaj, dar și sabotaj pentru Rusia sau Belarus. Aceștia sunt cetățeni bieloruși, ucraineni sau polonezi. Încă de la începutul Războiului din Ucraina, agențiile de securitate din întreaga Europă au acuzat Rusia de organizarea a zeci de atacuri sau incidente de sabotaj pe întreg continentul, prin intermediul persoanelor cu alte pașapoarte decât cele rusești. Cetățenii care au fost trași la răspundere pentru acte de sabotaj au acte bulgare, moldovenești sau ucrainene.