Războiul din Ucraina, ziua 1237. Ofensiva de vară a Rusiei a fost cu mult sub așteptări, afirmă Zelenski / Trump afirmă că SUA vor trimite rachete Patriot în Ucraina
Noua dronă terestră ucraineană „Liut” distruge o poziție rusă, susține Serviciul de Informații Agenția ucraineană de informații militare (HUR) a publicat un nou videoclip în care susține că noua dronă terestră a Ucrainei, numită Liut („Furie”), a distrus cu succes o poziție rusă folosind o mitralieră montată. Operațiunea ar fi avut loc în regiunea Sumî, în nord-estul țării, o zonă de frontieră cu Rusia, care a fost recent scena unor încercări sporite ale Moscovei de a pătrunde în apărarea ucraineană. Rusia lansează un atac masiv cu drone asupra Ucrainei, soldat cu 6 morți și 30 de răniți Șase persoane au fost ucise, iar alte 30 rănite în urma unei serii de atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei în ultimele 24 de ore, potrivit autorităților ucrainene. Forțele Aeriene ale țării au raportat că Rusia a lansat noaptea trecută 136 de drone, inclusiv drone de atac de tip Shahed, proiectate în Iran. Pe lângă acest val de drone, Rusia a tras și patru rachete ghidate din sistemele S-300 și S-400. Trimisul special al SUA, la Kiev pentru discuții despre securitate și sancțiuni împotriva Rusiei Trimisul special al președintelui american Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a sosit luni la Kiev pentru a discuta despre securitate și sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat șeful administrației prezidențiale ucrainene, citat de Reuters. Statul Major General: Rusia a pierdut peste 1 milion de soldați în Ucraina Rusia a pierdut aproximativ 1.035.060 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei lansate pe 24 februarie 2022, potrivit unei actualizări din 14 iulie transmisă de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cifra include 1.130 de pierderi suferite de forțele ruse doar în ultimele 24 de ore. Pe lângă pierderile de personal, Ucraina mai raportează distrugerea a 11.019 tancuri, 22.987 de vehicule blindate de luptă, 55.025 de vehicule de transport și cisterne de combustibil, 30.294 de sisteme de artilerie, 1.438 de lansatoare multiple de rachete și 1.194 de sisteme de apărare aeriană. Pierderile Rusiei includ și 421 de avioane, 340 de elicoptere și 45.635 de drone alături de 28 de nave și un submarin. UE, aproape de un acord privind al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv un nou plafon de preț pentru petrol Uniunea Europeană este aproape de finalizarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni îndreptat împotriva Moscovei, care ar urma să includă și un plafon revizuit pentru prețul petrolului rusesc, potrivit Reuters. Informația a fost publicată pe 13 iulie și se bazează pe declarațiile a patru surse din interiorul blocului comunitar. Germania nu va furniza Ucrainei rachete Taurus și îndeamnă producătorii de arme să intensifice eforturile, afirmă ministrul apărării Germania nu va furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus, dar va furniza Kievului sisteme de apărare aeriană Patriot achiziționate din SUA, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un interviu acordat Financial Times și publicat pe 13 iulie. „Industria trebuie să-și mărească capacitățile. Acest lucru se aplică muniției, dronelor, tancurilor — practic aproape tuturor domeniilor”, a afirmat Pistorius.departamentul externef „Trump este foarte supărat pe Putin” și vrea să trimită Ucrainei rachete Patriot pe banii UE Președintele Donald Trump a anunțat pe 13 iulie că Statele Unite vor trimite baterii suplimentare de apărare aeriană Patriot în Ucraina, dar a adăugat că SUA vor fi rambursate pentru costul acestora. Președintele Zelenski a subliniat în mod constant necesitatea Ucrainei de a dispune de astfel de sisteme pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. „Le vom trimite bateriile Patriot, de care au nevoie disperată, pentru că (președintele rus Vladimir) Putin a surprins cu adevărat o mulțime de oameni. Vorbește frumos, iar seara bombardează pe toată lumea. Dar există o mică problemă aici. Nu-mi place”, a declarat Trump reporterilor la baza militară Joint Base Andrews, din afara Washingtonului. Ofensiva de vară a Moscovei nu a îndeplinit așteptările Kremlinului, întrucât trupele ucrainene continuă să zădărnicească atacurile rusești asupra diverselor regiuni, a afirmat președintele Volodimir Zelenski pe 13 iulie. „Vedem intențiile și încercările inamicului de a avansa și este important că fiecare dintre aceste încercări este zădărnicită datorită rezistenței unităților noastre și apărării active”, a declarat Zelenski pe Telegram. „Armata rusă nu a reușit să îndeplinească așteptările comandamentului său pentru această vară.”
Sergei Lavrov s-a întâlnit cu Kim Jong Un în Coreea de Nord
Ministrul de externe al Rusiei, Sergei Lavrov, s-a întâlnit sâmbătă cu președintele Kim Jong Un în timpul vizitei sale în Coreea de Nord, au transmis oficialii de la Moscova, potrivit Sky News. Anterior, Sergei Lavrov s-a întâlnit cu omologul său nord-coreean, ministrul de externe Choe Son Hui, în orașul portuar Wonsan. În timpul vizitei, Lavrov a descris relația Moscovei cu Coreea de Nord ca fiind „o frăție de luptă invincibilă”. Totodată, ministrul rus de Externe a avertizat SUA, Coreea de Sud și Japonia împotriva formării unui parteneriat de securitate care vizează Coreea de Nord, anunță AP. SUA, Coreea de Sud și Japonia și-au extins exercițiile militare trilaterale ca răspuns la programul nuclear al Coreei de Nord. Vineri, cele trei țări au organizat un exercițiu aerian comun, la care au participat bombardiere americane cu capacitate nucleară, în apropierea Peninsulei Coreene, în timp ce ofițerii de rang înalt s-au întâlnit la Seul și au îndemnat Coreea de Nord să înceteze toate activitățile ilegale care amenință securitatea regională. Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord au fost foarte bune în ultimii ani. Coreea de Nord a furnizat trupe și arme pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în schimbul asistenței militare și economice.
Corriere della Sera: China avertizează Europa că Putin nu trebuie să piardă războiul din Ucraina /Beijingul vrea să țină resursele SUA departe de Asia
Administrația Chinei a transmis Uniunii Europene că Rusia nu trebuie să piardă războiul cu Ucraina, notează cotidianul italian Corriere della Sera, explicând că Beijingul este interesat de prelungirea conflictului pentru a menține departe de Asia resursele militare ale Statelor Unite. Peste două săptămâni, urmează un summit important între Uniunea Europeană și China. În mod surprinzător, deși pregătește evenimentul, Beijingul le-a transmis un mesaj dur europenilor: Vladimir Putin trebuie să câștige războiul din Ucraina, o înfrângere nu ar fi acceptată de Administrația comunistă de la Beijing. Mesajul nu poate fi mai evident. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe că Beijingul nu vrea să asiste la o înfrângere a Rusiei în Ucraina, întrucât se teme că, într-o astfel de situație, Statele Unite și-ar muta întreaga atenție asupra Chinei. China vrea ca războiul din Ucraina să dureze cât mai mult ”Mai este un mesaj foarte relevant. Beijingul a avertizat că, dacă ar fi ajutat cu adevărat Moscova, Putin ar fi câștigat deja războiul. (…) China pare să vrea ca războiul să dureze cât mai mult posibil și ca Vladimir Putin să nu fie pus în dificultate, astfel încât atenția strategică și resursele militare ale Statelor Unite să fie absorbite de frontul european”, comentează editorialistul Federico Rampini, într-o analiză publicată în cotidianul Corriere della Sera sub titlul ”China avertizează Europa: Putin nu trebuie să piardă războiul în Ucraina”. Analiștii Institutului Eurasia extrag din poziția Chinei semnale pesimiste asupra rezultatelor summitului China-UE care va fi găzduit de președintele Xi Jinping. ”Summitul programat pe 24 iulie la Beijing probabil va fi tensionat și neproductiv, ținând cont de divergențele de interese și de pozițiile rigide ale ambelor părți”, subliniază experții. ”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va insista, în discuțiile cu președintele Xi Jinping, asupra problemei sprijinului diplomatic și economic acordat de China Rusiei, în timp ce Uniunea Europeană va intensifica sancțiunile asupra entităților chineze care ajută Kremlinul în războiul din Ucraina. Iar preocupările privind securitatea economică și competitivitatea vor consolida eforturile UE de reducere a riscurilor generate de China”, concluzionează editorialistul Federico Rampini. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”
Un general american îndeamnă NATO să aibă mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru a descuraja Rusia
Într-un interviu pentru agenția Reuters, generalul maior John Rafferty a scos în evidență că pasul pe care NATO trebuie să-l facă în privința rachetelor cu rază lungă de acțiune vine în contextul în care „armata rusă este mai mare astăzi decât era atunci când au început războiul în Ucraina”. „Știm că [rușii] vor continua să investească în rachete și rachete cu rază lungă de acțiune și în sisteme sofisticate de apărare aeriană. Prin urmare, o capacitate mai mare a alianței este foarte, foarte importantă”, a spus generalul american în cadrul interviului. Potrivit estimărilor, în prezent, SUA furnizează aproximativ 90% din capacitățile NATO de rachete cu rază lungă de acțiune. Unele țări europene au propriile rachete cu rază lungă de acțiune, însă numărul și raza lor de acțiune au capacitate limitată. Franța, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie și Suedia participă în prezent la un program de achiziționare de rachete convenționale cu rază lungă de acțiune, lansate de la sol, cunoscut sub numele de European Long-Range Strike Approach (ELSA). Ca parte a acestui program, Marea Britanie și Germania au anunțat la mijlocul lunii mai că vor începe să lucreze la dezvoltarea unei rachete cu o rază de acțiune de peste 2.000 km.
Rusia a bombardat din nou masiv Kievul. Cel puțin 11 persoane rănite în urma atacului aerian de joi
Atacurile au provocat explozii uriașe în mai multe zone ale orașului, clădiri rezidențiale și comerciale au fost cuprinse de flăcări, iar străzile din centrul capitalei au fost acoperite de fum gros, potrivit imaginilor transmise de CNN și confirmate de autoritățile ucrainene. Cel puțin 11 persoane au fost rănite, conform bilanțului preliminar oferit de administrația militară a orașului. Șeful acesteia, Tymur Tkacenko, a anunțat că mai multe depozite, birouri, automobile și locuințe au fost avariate grav sau distruse. Conséquences de l’attaque massive de la Russie sur Kyiv dans le district de Shevchenkivskyi🤬 https://t.co/HU8SPcMTmm pic.twitter.com/LSkyNp5PGF — Bounty (@JoelTarnawski) July 10, 2025 „Viața umană nu poate fi înlocuită. Proprietățile se pot reconstrui. Rămâneți în adăposturi, departe de ferestre și balcoane”, a transmis Tkacenko într-un apel adresat locuitorilor capitalei. Atacul vine la doar o zi după ce Rusia a lansat cel mai amplu bombardament cu drone de la începutul invaziei în 2022 — 728 de drone și 13 rachete — soldat cu moartea unei persoane și pagube semnificative în estul și centrul Ucrainei. Oficiali ucraineni susțin că astfel de lovituri nocturne au devenit aproape zilnice în ultimele săptămâni. Stațiile de metrou au fost transformate din nou în adăposturi antiaeriene, unde sute de persoane s-au adăpostit peste noapte.
Rusia va redeschide aeroportul din Ghelendjik, închis după începutul conflictului din Ucraina
Autoritățile din Rusia au anunțat miercuri că aeroportul din Ghelendjik, aflat în sudul țării, se va deschide din nou în curând. Acesta a fost închis în 2022, din motive de securitate, după începerea ofensivei ruse în Ucraina. Aeroportul se află în apropiere de Marea Neagră, la aproximativ 100 de kilometri de peninsula Crimeea, controlată de Moscova din 2014, și la 250 de kilometri de granița cu Ucraina. El făcea parte dintr-un grup de 11 aeroporturi din sudul Rusiei care au fost închise din cauza riscurilor legate de posibile atacuri aeriene ucrainene. Ministerul rus al Transporturilor a transmis că aeroportul poate fi redeschis fără pericole. „Este prevăzut ca aeroportul să fie deschis pentru zboruri interne într-un viitor apropiat”, a anunțat ministerul într-un comunicat. De asemenea, agenția rusă pentru aviație civilă, Rosaviaţia, a informat că zborurile ar putea începe chiar de joi. Compania aeriană Aeroflot a anunțat că va introduce curse pe ruta Moscova-Ghelendjik din 18 iulie. Aeroportul va funcționa doar ziua, între orele 08:30 și 20:00, au precizat autoritățile.
Ucraina și Olanda vs. Rusia – pe masa judecătorilor CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se va pronunța miercuri asupra acțiunilor Rusiei în războiul din Ucraina. Printre cazuri sunt presupusele încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei și doborârea avionului Malaysia Airlines. Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg se vor pronunța asupra a patru cazuri, intentate de Ucraina și Olanda împotriva Rusiei, potrivit AP. Va fi pentru prima dată când o instanță internațională va judeca vinovăția Rusiei pentru conflictul din Ucraina, care a început în 2014 și s-a amplificat în 2022. Decizia are valoare simbolică Totuși, decizia nu va avea un impact puternic asupra părților deoarece are o valoare simbolică. Plângerile au fost depuse înainte ca organul de conducere al curții să expulzeze Moscova în urma invaziei din 2022 a Ucrainei. Plângerea olandezilor vizează doborârea avionului Boeingul 777 care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Avionul a fost doborât pe 17 iulie 2014, de o rachetă de fabricație rusească, lansată de pe un teritoriu din estul Ucrainei controlat de rebelii separatiști. Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși, inclusiv 196 de cetățeni olandezi. Kievul are mai multe cazuri împotriva Rusiei În luna mai, agenția ONU pentru aviație a găsit Rusia responsabilă pentru dezastru. Hotărârea de miercuri nu va fi ultima din partea CEDO care se ocupă de război. Kievul a deschis mai multe cazuri împotriva Rusiei și există aproape 10.000 de plângeri intentate de persoane fizice împotriva Kremlinului. Deciziile de la Strasbourg sunt separate de un proces din Olanda, în care doi ruși și un ucrainean au fost condamnați în lipsă pentru crimă din cauza rolului lor în doborârea zborului MH17.
Federația Rusă adaugă Universitatea Yale pe lista organizațiilor indezirabile
Procuratura Generală de la Moscova, printr-un comunicat, a acuzat Universitatea Yale că desfășoară activități care „au ca scop subminarea integrității teritoriale a Rusiei, sprijinirea unei blocade internaționale a țării, destabilizarea bazelor sale economice și contribuția la deteriorarea situației socio-economice și politice”. Potrivit comunicatului, universitatea ar fi oferit burse pentru formare unor lideri de opoziție, printre care și membrii ai Fundației Anticorupție a opozantului decedat, Alexei Navalnîi, care ar fi utilizat cunoștințele acumulate pentru a intensifica acțiunile protestare din Rusia. Ce acuzații i se aduc universității De asemenea, Yale este acuzată că ar fi oferit sprijin în formularea unor argumente juridice privind utilizarea activelor rusești înghețate în Occident în sprijinul Ucrainei. Includerea unei instituții pe lista respectivă duce la interzicerea oricărei activități a instituției în Federația Rusă, iar colaborarea cu astfel de organizații poate atrage pedepse de până la șase ani de închisoare. Legea privind organizațiile „indezirabile” este în vigoare din 2015 și a fost aplicată în cazul mai multor instituții internaționale, organizații neguvernamentale și instituții academice.
Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon
Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon. Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”. În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine. Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft: Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”. În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens: 1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale, 2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia, 3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice, 4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas, 5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania. Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și Ungaria Experții Institului Robert Lansing descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat. Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei: Presiune pentru autonomie – UDMR face presiuni legislative pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Bucureștiul reacționează ferm, rezultând tensiuni diplomatice între cele două țări Criza cetățeniei – Ungaria eliberează pașapoarte maghiare etnicilor maghiari din Transilvania, România protestează și invocă încălcarea suveranității naționale și riscul unei loialități duble Interferență electorală – Ungaria spriină pe ascuns politicieni români, care susțin agenda ungară – se subminează coeziunea națională a României Simbolism de frontieră – Politicieni maghiari care comemorează public Tratatul de la Trianon, fie la granița Ungariei cu România, fie chiar în Transilvania, stârnind proteste naționaliste în România Incident de securitate – arborarea de steaguri maghiare pe frontispiciile instituțiilor românești, presupuse cazuri de hărțuire a vorbitorilor de limbă maghiară, acțiuni care să justifice „protecția” maghiarilor în România Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria. Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria). Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată. De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune. Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică. Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză. Concluzii În concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung. Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință. România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză. La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.
Misterul se adâncește. Ministrul rus ar fi fost demis de Putin când era deja mort
Roman Starovoit a fost demis la începutul zilei de luni de către președintele Vladimir Putin.Nu a fost oferit niciun motiv pentru demiterea lui Starovoit, iar ministrul adjunct al transporturilor Andrei Nikitin a fost anunțat ca înlocuitor la scurt timp după aceea. La scurt timp s-a aflat că ministrul demis este mort. Comitetul de anchetă a declarat că lucrează pentru a stabili circumstanțele incidentului. Starovoit a fost numit ministru al transporturilor în mai 2024. Înainte de a deveni ministru al transporturilor, Starovoit a fost guvernator al regiunii Kursk timp de aproape nouă ani, până în mai 2024. Regiunea a fost parțial cucerită de trupele ucrainene în august 2024, în cadrul unei ofensive surpriză. Moscova a reușit doar să alunge forțele ucrainene, deși, la sfârșitul lunii iunie, Kievul a declarat că încă mai deține o mică zonă de teritoriu în interiorul Rusiei. Succesorul lui Starovoit, Aleksey Smirnov, a fost în funcție doar pentru scurt timp. Acesta a fost arestat în aprilie și a fost ulterior acuzat de deturnare de fonduri care fuseseră alocate pentru construirea de fortificații la frontiera cu Ucraina. Potrivit publicației ruse Kommersant, Starovoit urma să fie adus în calitate de inculpat în același caz. Nu este clar când, mai exact, a murit Starovoit Mai devreme luni, înainte de anunțarea decesului lui Starovoit, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost presat de reporteri să spună dacă demiterea înseamnă că Putin și-a pierdut încrederea în Starovoit în legătură cu evenimentele din Kursk. „O pierdere de încredere este menționată dacă există o pierdere de încredere. O astfel de formulare nu a fost utilizată [în decretul Kremlinului]”, a răspuns Peskov. Kremlinul a publicat un ordin semnat de Putin prin care Starovoit a fost demis din funcția de ministru al transporturilor luni dimineață, cu puțin timp înainte ca vestea morții sale să fie făcută publică. În ordin, datat 7 iulie la ora 9:15, nu a fost indicat niciun motiv pentru demiterea sa. Dar presa rusă, inclusiv ediția locală a Forbes, a raportat că Starovoit ar fi murit încă de vineri seara, înainte de publicarea ordinului de demitere. Cronologia morții și a demiterii sale nu a fost confirmată de anchetatori. Un membru al Dumei de Stat, Andrei Kartapolov, a declarat jurnaliștilor ruși că Starovoit a murit „cu destul de mult timp în urmă”