Etichetă: rusia

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.229. Zelenski, încântat de ultima discuție la telefon cu Trump. Cea mai bună conversație, cea mai productivă!

Războiul din Ucraina a intrat duminică, 6 iulie 2025, în a 1.229-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ultima conversație la telefon avută cu liderul american Donald Trump a fost „cea mai bună și cea mai productivă” dintre toate purtate până acum, relatează Reuters. „Referitor la conversația cu președintele Statelor Unite, care a avut loc cu o zi în urmă, a fost probabil cea mai bună conversație pe care am avut-o în tot acest timp, cea mai productivă. Am discutat probleme legate de apărarea aeriană și îi sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a ajuta. Sistemul Patriot este exact cheia pentru protecția împotriva amenințărilor balistice”, a spus Zelenski într-o mesaj video. ONU condamnă atacul cu drone al Rusiei Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat cel mai mare atac cu drone și rachete desfășurat de Rusia de la începutul războiului din Ucraina. Conform unui comunicat despre atacul de vineri, „Guterres condamnă ferm ultima serie de atacuri la scară largă cu drone și rachete desfășurat de Rusia”, cerând un armistițiu total, imediat și necondiționat. „Secretarul general este alarmat de această escaladare periculoasă și de numărul tot mai mare de victime civile. Atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile sunt interzise de dreptul internațional și trebuie să înceteze imediat”, a subliniat comunicatul făcut public de purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric. În noaptea de joi spre vineri, 4 iulie, Ucraina a fost ținta celui mai mare atac cu drone rusești de la începutul războiului. Atacurile masive cu drone și rachete asupra mai multor orașe au durat timp de câteva ore și au obligat civilii să caute refugiu în adăposturi. Jurnaliștii AFP au auzit drone deasupra capitalei Kiev și explozii care au răsunat pe parcursul întregii nopți, în timp ce sistemele de apărare aeriană ucrainene respingeau atacul. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Războiul din Ucraina, ziua 1229. Economia de război a Kremlinului dă semne de slăbiciune / Rusia revendică atacul cu drone asupra Moscovei

Rusia revendică atacul cu drone asupra Moscovei. Spațiul aerian a fost închis temporar pe fondul unor atacuri mai ample Pe 5 iulie, apărarea aeriană rusă a doborât patru drone care se îndreptau spre Moscova, determinând oprirea temporară a zborurilor de plecare de la Sheremetyevo, unul dintre principalele aeroporturi ale capitalei. Primarul Serghei Sobianin a raportat prezența serviciilor de urgență la locul doborârii dronelor, dar nu a furnizat detalii imediate cu privire la eventualele pagube. Ministerul Apărării rus a declarat că, în total, 94 de drone au fost distruse deasupra Rusiei în noaptea de 5 iulie, iar alte 45 au fost interceptate în cursul zilei. Surse: Conductele care aprovizionează armata rusă explodează în Extremul Orient al Rusiei Explozia din Vladivostok, Rusia, a avariat o conductă de gaz și a distrus o conductă de apă care alimenta instalațiile militare din zonă, a declarat o sursă anonimă din serviciile de informații pentru Kyiv Independent pe 5 iulie. Explozia a fost urmată de un incendiu care a distrus ramificațiile conductei de gaz din Vladivostok de-a lungul Mării Japoniei, a declarat sursa. Economia de război a Kremlinului dă semne de slăbiciune pe măsură ce cheltuielile militare se estompează Economia Rusiei, care a sfidat sancțiunile inițiale și a înregistrat o creștere impulsionată de cheltuielile militare masive și exporturile robuste de petrol, arată acum semne semnificative de încetinire. Indicatorii economici recenți sunt în roșu, cu o scădere a activității din sectorul manufacturier, reducerea cheltuielilor de consum și inflația care rămâne la un nivel ridicat, punând presiune pe bugetul național, a raportat Wall Street Journal (WSJ) pe 4 iulie. Oficialii ruși recunosc deschis riscurile unei recesiuni. Ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a avertizat luna trecută că Rusia se află „în pragul unei recesiuni”, în timp ce ministrul finanțelor, Anton Siluanov, a descris situația ca fiind o „furtună perfectă”. Companiile, de la producătorii de mașini agricole la producătorii de mobilă, reduc producția. Banca centrală a anunțat pe 3 iulie că va dezbate reducerea ratei dobânzii de referință la sfârșitul acestei luni, după o reducere în iunie.

Războiul din Ucraina, ziua 1228. Șeful NATO îndeamnă SUA să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei / Coaliția internațională pentru sprijinirea Ucrainei se reunește la Londra pe 10 iulie pentru a întări spr

China își arată fața reală în conflictul din Ucraina. Beijingul nu vrea ca Rusia să piardă războiul Poziția oficială de neutralitate a Chinei în războiul din Ucraina este tot mai contestată, după ce ministrul chinez de externe, Wang Yi, i-ar fi transmis în privat șefei diplomației europene, Kaja Kallas, că Beijingul nu poate accepta o înfrângere a Rusiei, scrie CNN, citând un oficial european prezent la discuții. Statul Major: Rusia a pierdut 1.025.260 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut 1.025.260 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 5 iulie. Numărul include 1.050 de victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10.990 de tancuri, 22.953 de vehicule blindate de luptă, 54.148 de vehicule și rezervoare de combustibil, 29.921 de sisteme de artilerie, 1.428 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.191 de sisteme de apărare aeriană, 420 de avioane, 340 de elicoptere, 43.609 drone, 28 de nave și bărci și un submarin. Trump afirmă că Ucraina va avea nevoie de rachete Patriot pentru apărarea sa şi îl critică pe Putin Preşedintele american Donald Trump a declarat că Ucraina ar avea nevoie de rachete Patriot pentru apărarea sa, după ce a vorbit vineri cu preşedintele Volodimir Zelenski, şi şi-a exprimat frustrarea cu privire la eşecul preşedintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt luptelor. Trump a declarat reporterilor la bordul Air Force One că a avut o convorbire bună cu Zelenski, repetând că a fost „foarte nemulţumit” de convorbirea sa cu Putin cu o zi mai devreme, dat fiind refuzul liderului rus de a lucra la o încetare a focului, scrie Reuters. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a solicitat Statelor Unite, pe 4 iulie, să dea dovadă de „flexibilitate” în ceea ce privește ajutorul militar acordat Ucrainei, după ce Washingtonul a suspendat în mod neașteptat unele livrări de arme, invocând îngrijorări legate de diminuarea stocurilor interne. Decizia Pentagonului de a suspenda transferurile de muniție de artilerie și sisteme de apărare aeriană coincide cu o escaladare semnificativă a atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene, expunând vulnerabilități critice ale capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei, în contextul în care finanțarea actuală din partea SUA se apropie de expirare în această vară. „SUA trebuie să se asigure că stocurile sunt la nivelul de care avem nevoie, deoarece acestea sunt cruciale pentru apărarea noastră colectivă”, a declarat Rutte reporterilor pe 4 iulie. „În același timp, desigur, sperăm să existe flexibilitate, trebuie să ne asigurăm că Ucraina poate merge mai departe.” Coaliția internațională pentru sprijinirea Ucrainei se reunește la Londra pe 10 iulie pentru a întări sprijinul militar O nouă reuniune a coaliției internaționale pentru sprijinirea Ucrainei va avea loc pe 10 iulie în Regatul Unit, conform unui raport publicat de Politico pe 4 iulie. Întâlnirea va fi condusă de premierul britanic Keir Starmer și de președintele francez Emmanuel Macron, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri internaționali vor participa online. În centrul discuțiilor se va afla continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, presiunea crescută asupra Rusiei și pașii următori în vederea unui potențial acord de pace. „Pe agendă se află menținerea capacității de luptă a Ucrainei, creșterea presiunii asupra Rusiei și continuarea lucrărilor privind pașii următori”, a declarat un oficial francez pentru Politico, citat de The Kyiv Independent. Rusia anunţă doborârea a zeci de drone ucrainene, inclusiv în apropiere de Sankt Petersburg Autorităţile ruse susţin că sistemele de apărare aeriană au doborât zeci de drone lansate de Ucraina, două dintre ele fiind interceptate în apropierea oraşului Sankt Petersburg. Conform Reuters, sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât zeci de drone ucrainene în mai multe regiuni ale ţării, a anunţat sâmbătă dimineaţă guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko. Potrivit acestuia, două drone au fost neutralizate în districte diferite, la sud de Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime din Rusia. Oficialii ruşi nu au oferit detalii suplimentare despre pagube materiale sau victime.

America rămâne la conducerea NATO

Generalul american Alexus Grynkewich a preluat vineri comanda supremă a forțelor NATO, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Mons, în Belgia. El a transmis un mesaj de reasigurare aliaților europeni, îngrijorați de posibile reduceri ale trupelor americane în Europa, potrivit Reuters. Deși Statele Unite dețin această funcție din timpul celui de-al doilea război mondial, Trump a pus sub semnul întrebării tradiția chiar la summitul NATO de la Haga, cerând Europei să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Abordarea i-a neliniștit pe liderii europeni, care se bazează pe cei aproximativ 80.000 de soldați americani staționați pe continent și așteaptă sprijin american suplimentar în cazul unui conflict, și a stârnit îngrijorări chiar în rândul unor membri ai Congresului SUA. În cele din urmă, Washingtonul l-a desemnat pe generalul Alexus Grynkewich ca succesor al generalului Christopher Cavoli, recunoscut pentru sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022 și pentru coordonarea unei ample reforme a apărării NATO. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile” „Trăim vremuri decisive”, a declarat noul comandant la ceremonia de predare-primire din Belgia, care a avut loc chiar de Ziua Independenței, în prezența ofițerilor și oficialilor din întreaga alianță. Generalul american a adăugat că: „Amenințările cu care ne confruntăm sunt din ce în ce mai interconectate, dar nu se pot compara cu unitatea, hotărârea și scopul comun pe care le văd adunate pe acest câmp astăzi”. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile și nu vom face decât să devenim mai buni!” După ceremonia de preluare a comenzii, generalul Grynkewich a stat de vorbă cu jurnaliștii, precizând că este prea devreme pentru a anticipa rezultatele analizei despre dislocarea forțelor americane. Liderii europeni insistă ca tranziția responsabilităților să se facă treptat și coordonat, pentru a nu vulnerabiliza apărarea continentului, chiar dacă s-au angajat să crească cheltuielile militare ale țărilor pe care le reprezintă. Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei, consideră șeful NATO În cadrul audierii de confirmare în Senatul SUA, desfășurată săptămâna trecută, generalul Alexus Grynkewich a declarat că Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei și a susținut necesitatea continuării sprijinului acordat Kievului. Noul comandant NATO este specializat în operațiuni aeriene de luptă, având peste 30 de ani de experiență în Forțele Aeriene ale SUA. Înainte de preluarea celei mai înalte funcții în Alianța Nord-Atlantică, generalul Alexus G. Grynkewich a condus Air Forces Central și a fost director de operațiuni la Statul Major Inter-arme al SUA. Odată cu noua funcție, el a preluat și conducerea Comandamentului European al SUA.

Rusia devine prima ţară care recunoaşte oficial regimul taliban din Afganistan

Ministerul rus de Externe a anunţat primirea scrisorilor de acreditare din partea noului ambasador afgan la Moscova, Gul Hassan Hassan, un gest care, potrivit diplomaţiei ruse, va permite „cooperarea bilaterală productivă”. Ministerul de Externe al Afganistanului a salutat decizia, calificând-o drept „un pas istoric”, iar ministrul de externe taliban, Amir Khan Muttaqi, a descris-o ca fiind „un exemplu bun pentru alte ţări”. De la preluarea controlului în Afganistan, după retragerea trupelor SUA şi NATO, regimul taliban a încercat să obţină recunoaştere internaţională, însă majoritatea statelor au refuzat să le acorde legitimitate, în special din cauza restricţiilor dure impuse femeilor şi fetelor. Deşi guvernul taliban a stabilit relaţii diplomatice limitate şi a purtat discuţii la nivel înalt cu ţări precum China şi Emiratele Arabe Unite, până acum niciun stat nu recunoscuse oficial autoritatea lor. După promisiuni iniţiale de moderaţie, talibanii au reinstituit măsuri severe împotriva femeilor: acces interzis în majoritatea locurilor de muncă şi spaţiilor publice, inclusiv parcuri, săli de sport şi băi publice, iar fetele sunt excluse din sistemul educaţional după clasa a şasea. Ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Jirnov, a declarat, într-o intervenţie la postul public de televiziune Canalul Unu, că decizia recunoaşterii oficiale a fost luată de preşedintele Vladimir Putin, la recomandarea ministrului de externe Serghei Lavrov. Jirnov a subliniat că hotărârea demonstrează „dorinta sinceră a Rusiei de a dezvolta relaţii depline cu Afganistanul”.

Ministrul italian al Apărării: Rusia, o amenințare militară tot mai mare pentru membrii NATO în decurs de 5 ani

El s-a adresat parlamentarilor cu privire la rezultatul summitului NATO de săptămâna trecută, când alianța militară a convenit să crească cheltuielile pentru apărare și securitate, potrivit Reuters. „Aliații și-au împărtășit îngrijorarea cu privire la amenințarea crescândă din partea Rusiei”, a spus el. Crosetto a mai spus că sprijinul intern al Rusiei pentru războiul din Ucraina, început în 2022, pare să fie intact. Fără a cita o sursă pentru datele sale, el a spus că Rusia a pierdut peste un milion de soldați, inclusiv 200.000 în primele șase luni ale acestui an. „Cu toate acestea, Rusia a reușit să mobilizeze încă 300.000 în șase luni, fără nicio erodare a consensului intern”, a spus el. Referindu-se la obiectivele stabilite săptămâna trecută de membrii NATO de a crește cheltuielile de apărare și securitate ca procent din PIB, Crosetto a declarat că Italia a făcut deja unele prevederi în buget și nu va deturna resurse din sănătate sau pensii.

Propaganda rusească se dă pe inteligența artificială de pe Temu. Cum au reușit să facă un tsunami de dezinformare cu unelte AI gratuite

Un nou raport dezvăluie amploarea îngrijorătoare a unei campanii pro-ruse de dezinformare care utilizează instrumente AI gratuite și ușor accesibile pentru a produce în masă conținut manipulator. Cunoscută sub numele Operation Overload sau Matryoshka, campania este activă din 2023 și a fost asociată în mod repetat cu guvernul rus de către organizații precum Microsoft și Institutul pentru Dialog Strategic. Campania vizează audiențe din întreaga lume, dar principalul său obiectiv rămâne Ucraina. În perioada septembrie 2024 – mai 2025, cercetătorii au identificat o creștere explozivă a volumului de conținut produs: 587 materiale unice, de la imagini și videoclipuri manipulate, până la coduri QR și site-uri false, scrie publicația WIRED. Majoritatea acestora sunt generate cu ajutorul AI, într-o tactică denumită content amalgamation, practic aceeași narațiune fiind difuzată în multiple forme și limbi pentru a-și maximiza impactul. Propagandă scalabilă, multilingvă și sofisticată Potrivit raportului realizat de organizațiile Reset Tech (Marea Britanie) și Check First (Finlanda), tactica marchează un punct de cotitură: propaganda devine din ce în ce mai scalabilă, rapidă și diversificată. „Diversitatea tipurilor de conținut m-a luat prin surprindere”, spune cercetătoarea Aleksandra Atanasova de la Reset Tech. „Au început să combine straturi de conținut diferit, text, imagine, voce, pentru a aborda aceleași teme din unghiuri multiple”, a adăugat ea. Campania nu folosește unelte personalizate, ci instrumente AI comerciale disponibile gratuit. De exemplu, Flux AI, un generator text-imagine dezvoltat de compania germană Black Forest Labs, a fost identificat ca sursă probabilă pentru numeroase imagini false distribuite de rețea, unele dintre ele înfățișând așa-zise revolte violente ale imigranților musulmani în Berlin sau Paris. Vocea unor persoane publice a fost de asemenea clonată cu AI pentru a manipula videoclipuri. Într-un caz, o profesoară franceză a fost transformată într-o portavoce falsă pentru extremismul de dreapta german, deși materialul original era despre un premiu academic. Astfel de clipuri falsificate au crescut dramatic în număr, de la 150 în perioada iunie 2023, iulie 2024 la 367 în următoarele opt luni. Rețele de distribuție și tactici paradoxale Conținutul generat este diseminat prin peste 600 de canale Telegram, conturi de tip bot pe X și Bluesky, dar și prin TikTok, unde doar 13 conturi au reușit să adune 3 milioane de vizualizări înainte să fie moderate. TikTok a reacționat rapid, însă pe X, cercetătorii remarcă „acțiuni minime” în ciuda multiplelor sesizări. O tactică neobișnuită folosită de Operation Overload este aceea de a trimite direct materiale fabricate către organizații media și de fact-checking, cerându-le „verificarea”. Scopul real este ca aceste materiale să fie menționate chiar și în articole de demontare, o apariție în presa clasică, chiar etichetată ca falsă, conferă notorietate și distribuție suplimentară. Se estimează că peste 170.000 de astfel de emailuri au fost trimise către 240 de destinatari din septembrie 2024 încoace. Impactul și viitorul luptei contra dezinformării AI Deși multe dintre site-urile false create de campanie nu atrag trafic semnificativ, promovarea agresivă pe rețelele sociale poate duce uneori conținutul fals în fruntea rezultatelor de căutare Google. Potrivit American Sunlight Project, rețelele de dezinformare rusești produc deja cel puțin 3 milioane de articole AI pe an, infiltrând inclusiv rezultatele oferite de chatboturi ca ChatGPT sau Google Gemini. „Deja au găsit rețeta care funcționează. Știu exact ce fac”, avertizează Atanasova.

Cum și-a construit Rusia propriul internet, s-a izolat de restul planetei, iar rușii au ajuns să trăiască într-o bulă informațională

În ultimul deceniu, autoritățile ruse au implementat treptat un “internet suveran” – o rețea națională menită să funcționeze independent de restul lumii și să fie strict controlată de stat. Motivațiile oficiale invocate au fost protejarea securității naționale și prevenirea influențelor străine ostile, însă rezultatul a fost izolarea informațională a populației. Pas cu pas, Rusia a instalat infrastructura tehnologică și cadrul legal pentru a putea filtra sau chiar întrerupe conexiunile cu internetul global, asemănător Marelui Firewall chinezesc. Această evoluție a transformat spațiul online rusesc într-o bulă informațională în care majoritatea cetățenilor primesc doar narațiunea aprobată de regim, contactul cu surse externe fiind sever limitat sau monitorizat. Cauzele: de ce a dorit Rusia un Internet izolat? Oficial, planul de a construi un internet propriu, suveran, a fost justificat ca o măsură de apărare. Conducerea rusă susține că Statele Unite și alte puteri occidentale dețin controlul unor infrastructuri critice ale internetului global – de la servere DNS până la platforme online – și că, în eventualitatea unui conflict major, Rusia ar putea fi deconectată forțat de către adversari. În 2019, președintele Vladimir Putin afirma că Rusia trebuie să se asigure că „RuNet” (internetul rusesc) poate funcționa fiabil, pentru a se proteja de riscul ca servere aflate în afara controlului rus să fie oprite sau compromise. În aceeași logică, a fost invocat caracterul „agresiv” al strategiei de securitate cibernetică a SUA – un pretext pentru a justifica necesitatea unei rețele naționale reziliente. Pe lângă aceste motive defensive, există și cauze interne politice. Internetul liber reprezenta o amenințare la adresa regimului, facilitând organizarea protestelor și răspândirea mesajelor critice la adresa puterii. Liderii ruși au văzut în evenimente precum Primăvara Arabă sau protestele anti-corupție de la Moscova dovada că rețelele sociale și site-urile independente pot mobiliza opoziția. Astfel, controlul informației a devenit esențial pentru menținerea regimului. Un internet domestic izolat oferă statului capacitatea de a cenzura conținutul „periculos” (de la criticile politice catalogate drept extremism, până la știrile din surse occidentale) fără a depinde de companii străine. De altfel, încă din 2008 Rusia a creat un registru centralizat de site-uri interzise, gestionat de Roskomnadzor (agenția federală de supraveghere a comunicațiilor). Inițial conceput pentru a bloca pagini cu pornografie infantilă, droguri sau instigare la sinucidere, acest registru a fost rapid extins și folosit abuziv pentru a cenzura criticile la adresa autorităților sub pretextul combaterii „extremismului”. În esență, Rusia a dorit un internet suveran din același motiv pentru care controlează presa tradițională: pentru a crea o „zonă sigură” informațională, în care narativa statului nu poate fi contrazisă sau subminată de surse externe. Iar argumentul suveranității digitale – acela că orice stat are dreptul să-și protejeze spațiul virtual la fel cum își apără frontierele fizice – a fost folosit intens de Kremlin pentru a legitima aceste măsuri. Cenzura internetului în Rusia a început în urmă cu câteva decenii, la începutul dictaturii lui Putin Primii pași spre cenzură online (2008–2014) Primele elemente ale „marelui firewall” rusesc au fost puse în funcțiune în anii 2010, cu mult înaintea legii internetului suveran din 2019. Încă din 2012, autoritățile de la Moscova au introdus legislație care permitea blocarea site-urilor fără ordin judecătoresc, sub pretextul protejării minorilor de conținut nociv. La 1 noiembrie 2012, Roskomnadzor a publicat prima „listă neagră” de site-uri interzise, vizând inițial pagini web cu pornografie infantilă, propagandă pro-suicid sau droguri. Acesta a fost începutul cenzurii instituționalizate pe Internetul rus. Ulterior, definiția conținutului interzis s-a lărgit: în martie 2014, în contextul tensiunilor legate de Ucraina, Roskomnadzor a blocat deja primele portaluri de știri independente (precum Grani.ru, Kasparov.ru) pe motiv că ar fi promovat „chemări la protest”, de fapt încercând să reducă la tăcere vocile critice în preajma anexării Crimeei. Tot în 2014, Rusia a adoptat o lege care impunea ca toate companiile de internet să stocheze datele utilizatorilor ruși pe servere din Rusia. Refuzul companiilor occidentale de a localiza datele a dus la blocarea unora dintre ele – de pildă, rețeaua profesională LinkedIn a devenit inaccesibilă în Rusia în 2016, neconformându-se noilor cerințe. Aceasta a fost o măsură importantă de fragmentare a internetului, forțând datele să fie menținute în interiorul granițelor digitale ale țării. În anii următori, regimul a continuat să își consolideze cadrul legal de supraveghere și control. Un moment definitoriu a fost adoptarea pachetului de legi „Yarovaya” în 2016 (intrat în vigoare în 2018), care obliga furnizorii de telecom și platformele de internet să stocheze timp de 6 luni comunicările utilizatorilor (inclusiv traficul online) și să furnizeze serviciilor secrete cheile de criptare la cerere. Aceste prevederi au sporit capacitatea de supraveghere în masă a statului și au crescut costurile pentru companiile tech (multe plângându-se că noile cerințe sunt tehnic și financiar împovărătoare). În paralel, puterea a început exercițiile de cenzură tehnică. În 2018, Roskomnadzor a încercat blocarea aplicației de mesagerie Telegram (care refuzase să predea Serviciului Federal de Securitate cheile de criptare). În încercarea sa, autoritatea a blocat milioane de adrese IP asociate serviciilor cloud folosite de Telegram – însă rezultatul a fost haotic: numeroase site-uri și servicii nevinovate au fost afectate colateral, în vreme ce utilizatorii ruși au continuat să acceseze Telegram prin diverse mijloace. Acest eșec răsunător a demonstrat limitele tehnice ale cenzurii ruse la acel moment. Drept consecință, în 2020 RKN a renunțat tacit la blocarea Telegram, admițând implicit că vechile metode brute (blocarea IP în masă) nu funcționau eficient. Această lecție a impulsionat Kremlinul să investească în tehnologii mai avansate de filtrare și control – punând bazele noii infrastructuri DPI (Deep Packet Inspection) prevăzute de legea internetului suveran. Cronologia restricțiilor internetului în Rusia (2008–2025) Pentru a înțelege modul în care Rusia și-a construit treptat propriul internet izolat, iată principalele repere cronologice ale restricțiilor și măsurilor adoptate: 2008: Crearea registrului centralizat de site-uri interzise (Roskomnadzor devine cenzorul internetului rus). 2012: Legea pentru protecția copiilor de informații dăunătoare – permite blocarea fără hotărâre judecătorească a site-urilor considerate periculoase. Se publică prima „listă neagră” de site-uri blocate (ex. enciclopedia satirică Lurkmore este printre primele ținte). 2014: Lege care obligă stocarea datelor cetățenilor ruși pe servere locale (devine

Fotografii cu Kim Jong-un care își prezintă omagiul soldaților nord-coreeni uciși în războiul din Ucraina, prezentate într-un show de gală

Gest șocant al președintelui Coreei de Nord, Kim Jong-un, care a adus un omagiu soldaților nord-coreeni ce și-au pierdut viața pe frontul ucrainean: acesta a fost fotografiat punându-și mâinile pe sicriele repatriate ale șase soldați – un gest foarte rar în care acesta recunoaște că forțele armate coreene au suferit pierderi. Fotografiile au fost proiectate în cadrul unui eveniment ce a avut loc la Teatrul Mare din Estul Phenianului, organizat cu ocazia celebrării pactului de apărare reciprocă dintre Rusia și Coreea de Nord, semnat între președinții celor două țări în iunie anul trecut. Footage shows North Korean troops and commanders who took part in Russia’s Kursk region. The event marked the first anniversary of the Russia–North Korea Comprehensive Strategic Partnership Treaty. Scenes also showed Kim Jong-un receiving the coffins of DPRK soldiers killed… pic.twitter.com/s9UIk0cncA — Clash Report (@clashreport) June 30, 2025 Moartea ca mesaj politic Fotografiile au fost proiectate pe un ecran în timpul acestui eveniment, la care a participat toată protipendada nord-coreeană, printre care și temuta soră a dictatorului, Kim Yo-jong, și ministrul de Externe Choe Son-hui. Scenele în care Kim era surprins alături de rămășițele soldaților căzuți au fost precedate de imagini cu trupe din ambele țări fluturând steagurile naționale. Una dintre fotografii arăta, aparent, pagini dintr-un carnețel pătat cu sânge, despre care se crede că a aparținut unui soldat nord-coreean și care ar fi fost recuperat de pe un câmp de luptă din regiunea Kursk, Rusia. Potrivit agenției de știri Yonhap din Coreea de Sud, mesajele din carnețel spuneau: „Momentul decisiv a sosit în sfârșit” și „Să luptăm cu curaj această bătălie sfântă cu dragostea și încrederea nemărginită pe care ni le-a acordat iubitul nostru Comandant Suprem” – referire la Kim. De ce au apărut pozele și ce vrea să spună „poetul” cu ele Nu este clar când au fost repatriate sicriele, însă, în fotografii, președintele și toți cei prezenți purtau haine de iarnă, ceea ce sugerează că sicriele au fost repatriate în urmă cu câteva luni. După ce luni de zile regimul a negat trimiterea de soldați nord-coreeni pentru a lupta alături de forțele ruse, acum pare să încerce să prezinte într-o lumină favorabilă implicarea sa în conflictul din Ucraina. „Probabil că Phenianul a vrut să-i prezinte pe soldații căzuți nu doar ca pe niște sacrificii, ci ca pe parte dintr-un narativ al victoriei”, a declarat Hong Min, cercetător principal la Institutul Coreean pentru Reunificare Națională, pentru agenția Yonhap. Imaginile par să fi fost difuzate după ce cele două țări au recunoscut desfășurarea de trupe, și au declarat operațiunea comună de recucerire a regiunii Kursk din vestul Rusiei un succes, a adăugat Hong. Manipulări cu lacrimi Imagini de la gala difuzată de televiziunea de stat nord-coreeană KRT îl arătau pe Kim, vizibil emoționat în anumite momente, stând alături de invitata sa, ministra rusă a culturii, Olga Lyubimova, și de fiica sa, Kim Ju-ae. În public, mai multe persoane au fost surprinse ștergându-și lacrimile. Potrivit The Korea Herald, evenimentul a fost prima ocazie în care presa de stat nord-coreeană a prezentat imagini și fotografii cu soldați trimiși în Rusia, vizibile pentru cetățenii nord-coreeni. Agenția de stat KCNA a transmis că evenimentul a inspirat încredere în „legăturile de prietenie și în obligația internaționalistă autentică dintre popoarele și armatele celor două țări, formate cu prețul sângelui”. În aprilie, Putin și Kim au confirmat pentru prima dată oficial că trupe nord-coreene au fost trimise pe front, ambii lideri descriindu-le drept „eroi”. Phenian ar putea să mai trimită trupe noi pe front în iulie sau august La acel moment, Kim a declarat că va fi construit un monument în Phenian în onoarea soldaților săi, iar flori vor fi depuse la mormintele celor căzuți – ceea ce a fost interpretat ca prima recunoaștere publică din partea regimului a pierderilor militare în luptă. Coreea de Nord a trimis aproximativ 15.000 de soldați în război începând din toamna trecută. Potrivit unor parlamentari sud-coreeni, s-au înregistrat aproximativ 4.700 de victime, dintre care 600 de decese. Agenția de informații din Seul a susținut recent că noi desfășurări de trupe ar putea avea loc în iulie sau august. De asemenea, Coreea de Nord a furnizat Rusiei cantități mari de muniție, obuze de artilerie, rachete balistice și alte arme, în schimbul armamentului, tehnologiei satelitare, precum și sprijin economic și asistență din partea Kremlinului.

Kremlinul neagă acuzațiile SUA că Rusia ar încetini negocierile de pace din Ucraina

Kremlinul a respins marți declarațiile reprezentantului special al președintelui american Donald Trump privind Ucraina, care susține că Rusia tergiversează negocierile de pace, scrie Reuters. Moscova spune, totuși, că a respectat toate acordurile stabilite până în prezent în cadrul discuțiilor. Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, a afirmat luni că „Rusia nu poate continua să tragă de timp în timp ce bombardează ținte civile în Ucraina”. Întrebat despre aceste acuzații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia apreciază implicarea echipei lui Trump în sprijinul discuțiilor, însă respinge ideea că ar bloca procesul. „Nimeni nu întârzie nimic aici”, a declarat Peskov reporterilor la Moscova. „Suntem în mod natural în favoarea atingerii obiectivelor pe care încercăm să le atingem prin operațiunea militară specială prin mijloace politice și diplomatice. Prin urmare, nu suntem interesați să amânăm nimic”. Peskov a adăugat că încă nu s-a stabilit o dată clară pentru cea de-a treia rundă de discuții.