Apel controversat în Germania. Un lider german vrea reluarea importurilor de energie din Rusia după încheierea războiului din Ucraina
„Trebuie să fie în interesul nostru să reluăm furnizările de energie din Rusia după un armistițiu”, a declarat Michael Kretschmer sâmbătă pentru grupul media Funke, potrivit agenției germane dpa. „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial” „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial în viitor, fără a deveni însă dependenți de ea.” Relațiile economice bune sporesc și securitatea Germaniei, a precizat acesta. Kretschmer, membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conduse de cancelarul Friedrich Merz, a pledat în repetate rânduri pentru reluarea importurilor de gaze rusești după ce războiul se va încheia. Poziția sa a fost criticată chiar și din interiorul propriului partid. Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample Moscovei din cauza războiului din Ucraina. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a descris aceste măsuri drept un război economic și a susținut în mod repetat că Europa este cea care suferă cel mai mult. Kretschmer a mai afirmat că Germania trebuie să ia în considerare sancțiunile împotriva Rusiei și „din perspectiva noastră economică”. În opinia sa, politica energetică actuală a Germaniei duce la dezindustrializare. Întrebat dacă se simte amenințat de președintele rus Vladimir Putin, Kretschmer a răspuns: „Rusia a atacat o altă țară. Prin urmare, trebuie să ne poziționăm în așa fel încât să ne putem apăra”. Acest lucru poate fi realizat doar dacă Germania este puternică din punct de vedere economic, a subliniat Kretschmer. Germania a fost criticată pentru dependența de gaz rusesc Germania a fost puternic dependentă de gazul rusesc înainte de invazia din Ucraina, în special prin conductele Nord Stream. Această relație energetică a fost intens criticată în Europa, mai ales de Polonia, care acuză Berlinul că a alimentat indirect economia Rusiei și i-a permis Kremlinului să-și consolideze capacitatea militară. Pentru multe state est-europene, dependența Germaniei de gazul rusesc este privită drept una dintre cauzele care au încurajat agresiunea Moscovei.
Planul Autostradă Polară al Chinei către Europa se accelerează și solicită o cooperare de milioane de dolari din partea Rusiei
Este un traseu pe care Beijingul îl promovează drept începutul unui coridor regulat în cadrul ambițioasei sale „Rute a Mătăsii Polare”. După cum subliniază agenția de presă EFE, prin această realizare logistică, gigantul asiatic urmărește să deschidă un al treilea coridor maritim către continentul european, să reducă costurile și să-și consolideze autonomia într-o hartă globală a rutelor tot mai instabilă, scrie Huffingtonpost.es. Traseul, care pentru moment este sezonier, promite timpi de transport mai scurți și emisii mai reduse. Totuși, ridică semne de întrebare privind viabilitatea ecologică a unei linii ce depinde de topirea accelerată a Arcticii și de cooperarea cu Rusia. China aspiră să transforme această conexiune într-un serviciu regulat până în 2026. Portcontainerul Istanbul Bridge a ajuns acum două săptămâni la Gdansk (Polonia), după douăzeci de zile de navigație din Ningbo (Zhejiang, est), completând primul voiaj al „Rutei Arctice Express China–Europa”, noua conexiune pe care Beijingul o integrează în „Ruta Mătăsii Polare”. Pentru China, această cale reprezintă un al treilea coridor maritim între Asia și Europa, alături de rutele tradiționale care traversează Canalul Suez și ocolesc Capul Bunei Speranțe. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, deja anunțase la sfârșitul lui septembrie că Beijingul „va coopera cu Rusia și cu alte țări interesate de dezvoltarea și protecția Arcticii”. Viteză și limite sezoniere Conexiunea a finalizat primul traseu în douăzeci de zile, cu două mai multe decât era prevăzut, față de cele patruzeci sau cincizeci necesare unei nave care trece prin Canalul Suez sau pe lângă Capul Bunei Speranțe. Astfel, Beijingul intenționează să reducă tranzitul la 18 zile între porturile Ningbo și Felixstowe (Regatul Unit). Conform informațiilor dezvăluite, nava a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai puține decât marile portcontainere de pe rutele tradiționale, dar cu încărcături cu valoare adăugată mare, precum module fotovoltaice și componente de baterii. „Înainte, trecerea prin Suez necesita 40 de zile și produsele riscau auto-descărcarea; acum, cu doar 18 zile de călătorie, controlul calității este mai precis”, a explicat pentru presă Li Ming, director logistic al unei companii din domeniul noilor energii. De asemenea, Yang Linsheng a declarat că noua rută poate scurta timpii cu aproximativ zece zile și poate reduce costurile cu circa 35%. Totuși, utilizarea ei rămâne limitată la lunile de vară, cu o fereastră de navigație de aproximativ 120 de zile, și depinde de o infrastructură rusă încă insuficientă și de costurile ridicate ale operării spărgătoarelor de gheață în apele polare. Topirea gheții deschide și amenință ruta Topirea accelerată a Arcticii, unde temperaturile cresc de trei ori mai rapid decât media globală, a deschis o fereastră de circa patru luni care permite navigarea prin Pasajul de Nord-Est. Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) din SUA, temperaturile din Arctica în perioada 2023–2024 au fost cele de-a doua cea mai ridicate de când există înregistrări, iar în martie 2025 stratul de gheață a atins cea mai mică întindere de iarnă de la apariția observațiilor satelitare. Ruta, prezentată de Beijing drept un model de „transport verde”, cu până la 50% mai puține emisii, se confruntă totuși cu riscuri de mediu semnificative. În acest sens, tranzitul navelor în apele polare poate elibera carbon negru, care accelerează topirea prin înnegrirea gheții, și poate favoriza răspândirea speciilor invazive atașate de coca navei, conform unor studii canadiene și ale British Antarctic Survey citate de agenție. Astfel, China speră să opereze ruta în mod regulat începând din 2026, într-un context ce va necesita o cooperare internațională strânsă și o guvernanță ambientală încă de definit într-o Arctică tot mai deschisă și disputată.
Navă-spion din Flota fantomă a Rusiei, detectată aproape de Hawaii
Personalul Gărzii a efectuat „un survol și o tranzitare în condiții de siguranță și profesionalism” în apropierea navei ruse Kareliya în 29 octombrie, cu un avion de patrulare și o navă mică, potrivit comunicatului publicat de serviciu. Vasul Kareliya a operat la aproximativ 15 mile la sud de insula Oahu, în afara apelor teritoriale ale SUA, care se întind la 12 mile de coastă, notează sursa citată. „Acționând în conformitate cu dreptul internațional, personalul Gărzii de Coastă monitorizează activitățile navei rusești în apropierea apelor teritoriale ale SUA pentru a asigura securitatea maritimă a navelor americane care operează în zonă și pentru a sprijini eforturile de apărare a teritoriului SUA”, se arată în comunicatul publicat de serviciu. Potrivit dreptului internațional, navele militare străine au dreptul să tranziteze și să opereze în afara apelor teritoriale ale altor state, care se întind până la 12 mile marine de la țărm. Potrivit The Moscow Times, Nava-spion Kareliya, face parte din „Flota fantomă” a Rusiei, formată din șase nave Vishnya, care au rolul de a culege informații. Nava face parte din Flota Pacificului a Marinei Ruse. Nava a mai fost văzută în 2021 în apropierea insulei Kauai din Hawaii și încă odată, în anul 2022. Ministerul Apărării din Rusia nu a oferit comentarii cu privire la incident.
Rafinăria Saratov din Rusia a oprit activitatea parțial, în urma atacurilor cu ucrainene drone. Activitatea ar putea fi sistată până la sfârșitul lunii
Activitatea rafinăriei Saratov ar putea fi sistată până la sfârșitul acestei luni, potrivit surselor citate de Reuters. Ca strategie împotriva invaziei, Ucraina a întețit atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune, în interiorul Rusiei cu scopul de a distruge principalele obiective: rafinăriile de petrol, depozitele, dar și conductele – elemente care reprezintă o sursă majoră de finanțare pentru Moscova. Potrivit Forțelor Armate ucrainene, atacurile de marți asupra rafinăriei Saratov a provocat explozii, dar și incendii de proporții în zonă. Un alt atac asupra rafinăriei a fost lansat vineri Guvernatorul regiunii Saratov a declarat că atacurile cu drone au avariat infrastructura civilă vineri. Potrivit surselor, unul din rezervoarele rafinăriei a luat foc. Unitatea de distilare a țițeiului CDU-6, care se ocupă de procesarea primară a petrolului din rafinărie, ar putea fi avariată de atacuri. Această unitate de distilare din cadrul rafinăriei poate procesa în jur de 147.000 de barili de petrol. Compania Rosneft, care controlează rafinăria, nu oferit un comentariu cu privire la subiect.
Ambasadorul Rusiei, convocat la sediul MAE să i se prezinte dovezi că drone ruse au intrat în România
Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Gheorghievici Lipaev, a fost convocat la sediul MAE din dispoziția ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu. „Acestuia i-au fost prezentate dovezi palpabile, ample și solide, ale violării spațiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forțelor militare ruse, în cursul nopții de 10/11 noiembrie 2025. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflată în proximitatea frontierei cu România”, transmite MAE, vineri seara, într-un comunicat de presă. Partea română a exprimat, în cursul convocării ambasadorului Federației Ruse, protestul ferm față de acest act inacceptabil și iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranității României. De asemenea, reprezentanții MAE au atras atenția asupra repetării acestor situații, care constituie riscuri de o deosebită gravitate pentru siguranța cetățenilor români, precum și pentru securitatea României și a regiunii. A condamnat încă o dată, în mod ferm, atacurile ilegale și iresponsabile împotriva infrastructurii civile ucrainene din proximitatea frontierei cu România și a reamintit responsabilitatea exclusivă a Federației Ruse pentru războiul de agresiune în curs împotriva Ucrainei. Totodată, a fost menționat ca România are dreptul să ia măsurile legale necesare să își protejeze cetățenii și teritoriul inclusiv prin tot spectrul de instrumente politice, inclusiv prin sancțiuni. „În pofida acțiunii iresponsabile și ilegale a Federației Ruse, în niciun moment cetățenii României din zona survolată nu au fost în pericol direct și iminent. România și Aliații au capabilitățile și cadrul de acțiune pentru a gestiona orice situație de risc. România este în permanent contact cu Aliații săi și cu ceilalți membri UE pe aceste subiecte”, potrivit MAE. Noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre în această săptămână Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Radarele MApN au semnalat prezența unor grupuri de drone în zona adiacentă spațiului aerian național, ceea ce a determinat activarea preventivă a sistemelor de apărare antiaeriană. Condițiile meteo din zona de sud-est a țării nu au permis decolarea aeronavelor din serviciul de luptă Poliție Aeriană. La ora 01.07, a fost emis un mesaj RO-alert pentru populatia din nordul județului Tulcea. A fost înregistrat un număr mare de explozii pe partea ucraineană a Dunării, în zona portului Izmail. La ora 01:09, MApN a fost informat despre impactul cu solul al unui vehicul aerian, în zona Grindu, la aproximativ 5 km sud de frontieră.
Miniștrii G7 se unesc în privința Ucrainei și Sudanului, evitând disputele comerciale cu SUA
Înalții diplomați din Grupul celor Șapte democrații industrializate și-au arătat public miercuri consensul cu privire la Ucraina și Sudan, dar au evitat subiectele controversate precum atacurile militare americane asupra ambarcațiunilor din Caraibe și comerțul, potrivit France24. Miniștrii de externe ai G7 s-au întâlnit miercuri cu ministrul de externe al Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să respingă atacurile aeriene rusești care au adus întreruperi de curent în toată țara. Andriy Sybiha a declarat că Ucraina are nevoie de sprijinul partenerilor săi pentru a supraviețui unei „ierni foarte dificile, foarte grele”. „Trebuie să mergem mai departe pentru a face presiuni asupra Rusiei, pentru a ridica prețul agresiunii, pentru Rusia, pentru (președintele rus Vladimir) Putin, pentru a pune capăt acestui război”, a spus Sybiha. Măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei Miniștrii G7 au declarat într-o declarație comună la încheierea reuniunii de două zile că măresc costurile economice pentru Rusia și explorează măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei. Canada a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv împotriva celor implicați în dezvoltarea și desfășurarea de drone, iar Marea Britanie, cu o zi mai devreme, a promis bani pentru infrastructura energetică a Ucrainei. Secretarul de stat american Marco Rubio nu a făcut anunțuri imediate despre noi inițiative americane, dar a declarat pe rețelele de socializare că întâlnirea a analizat modalități „de a consolida apărarea Ucrainei și de a pune capăt acestui conflict sângeros”. Sudanul sfâșiat de război În declarația lor comună, miniștrii G7 au condamnat ferm recenta escaladare a violenței în Sudanul sfâșiat de război , iar Rubio a criticat situația umanitară și a spus că „trebuie făcut ceva” pentru a întrerupe armele și alte forme de sprijin pe care le primesc Forțele de Sprijin Rapid paramilitare în lupta lor cu armata sudaneză. G7 este format din Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia. Anand i-a invitat, de asemenea, la reuniunea care a început marți pe miniștrii de externe ai Australiei, Braziliei, Indiei, Arabiei Saudite, Mexicului, Coreei de Sud, Africii de Sud și Ucrainei.
Prietena Simonei Halep declanșează scandalul momentului în tenis
Rusoaica pe care Simona Halep o consideră una dintre cele mai bune prietene din circuitul WTA a stârnit un nou scandal, prin declarațiile făcute la adresa Elenei Rybakina (Kazahstan, locul 5 WTA). Svetlana Kuznetsova, fostă ocupantă a locului 2 WTA, a atacat-o pe Elena Rybakina, proaspăta câștigătoare a Turneului Campioanelor de la Riad, reproșându-i decizia de a reprezenta Kazahstanul. Acum în vârstă de 26 de ani, Rybakina a jucat pentru Rusia în prima parte a carierei, dar a dobândit cetățenia kazahă și a schimbat steagul țării ei cu cel al Kazahstanului după ce a împlinit 19 ani. Svetlana Kuznetsova, prietena din Rusia a Simonei Halep, declarație controversată despre Elena Rybakina: „E o jignire că nu mai joacă pentru Rusia!” Svetlana Kuznetsova i-a transmis Elenei Rybakina „felicitări din suflet” pentru victoria de la WTA Finals, printr-o postare pe canalul ei de Telegram, dar a adăugat și un comentariu critic: „Recunosc, este cu atât mai dureros să realizez că o astfel de sportivă concurează sub un alt steag. Acest fapt este profund jignitor pentru toți fanii ei ruși”, a spus Svetlana, conform Daily Express. La scurt timp după ce Kuznetsova și-a exprimat dezamăgirea față de Rybakina, jucătoarea care acum reprezintă Kazahstanul a transmis un mesaj puternic: „Dragi prieteni, cei mai minunați fani! Vă mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru sprijinul incredibil – în tribune, în fața ecranelor, în mesajele și cuvintele calde primite după meciuri. Sunt mândră să reprezint Kazahstanul și să vă ofer emoții și victorii Sunt deosebit de fericită când văd că din ce în ce mai mulți tineri iau racheta în mână. Dacă jocul meu vă inspiră să visați, să munciți și să credeți în voi înșivă, aceasta este cea mai mare victorie a mea”, a scris numărul 5 mondial pe Instagram. Despre Svetlana Kuznetsova, Simona Halep a afirmat la un moment dat că este „prietena și jucătoarea ei favorită”.
Rusia, dispusă să discute acuzațiile SUA privind testele nucleare secrete
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Moscova este „pregătită” să poarte discuții cu Washingtonul despre acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Rusia ar fi desfășurat teste nucleare subterane. „Suntem pregătiți să discutăm suspiciunile ridicate de colegii noștri americani cu privire la posibilitatea ca noi să facem în secret ceva în adâncul pământului”, a spus Serghei Lavrov într-un interviu acordat marți. Lavrov a respins afirmațiile lui Donald Trump și a explicat că Statele Unite pot verifica prin sistemul global de monitorizare seismică dacă Rusia a efectuat un test nuclear. „Alte teste, atât subcritice, fie cele fără reacție nucleară în lanț, cât și testele purtătorilor de rachete, nu au fost niciodată interzise”, a adăugat Lavrov. Situația dintre cele două state a devenit complicată odată cu eșecul ultimei încercări de a ajunge la o soluție privind conflictul din Ucraina. Rusia a efectuat teste ale armelor sale nucleare, iar Trump a susținut că a ordonat testarea armelor atomice americane.
Rusia acuză Ucraina și Marea Britanie că plănuiau să fure un MiG-31 și să-l direcționeze spre o bază NATO din România: provocare de amploare
FSB a afirmat că avionul deturnat urma să fie pilotat către baza aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde ar fi putut fi doborât de apărarea antiaeriană, conform agenției RIA Novosti, citate de Reuters. Reuters a precizat că nu a putut verifica în mod independent veridicitatea acestor informații. FSB, principala structură succesoare a fostului KGB, a declarat că Ucraina și Marea Britanie plănuiau o „provocare de amploare” folosind avionul deturnat, iar serviciile de informații militare ucrainene ar fi încercat să recruteze piloți ruși, oferindu-le 3 milioane de dolari pentru a fura avionul de vânătoare. „Măsurile întreprinse au dejucat planurile serviciilor de informații ucrainene și britanice privind o provocare de amploare”, a declarat FSB. Televiziunea de stat rusă a difuzat imagini cu mesaje și înregistrări ale unui bărbat despre care a afirmat că ar fi lucrat pentru serviciile secrete ucrainene și britanice și care ar fi oferit 3 milioane de dolari unui pilot rus pentru a zbura cu un MiG în Europa, promițându-i totodată cetățenie. Rusia prezintă de mult timp Marea Britanie drept principalul său inamic. Moscova acuză Londra că alimentează războiul din Ucraina și că serviciile britanice de informații ar fi implicate în organizarea unor operațiuni pe teritoriul Rusiei. La rândul său, Marea Britanie descrie invazia rusă din Ucraina drept o acțiune de tip imperialist, iar Londra a avertizat în repetate rânduri că serviciile secrete ruse încearcă să provoace haos în Marea Britanie și în Europa, cu scopul de a submina democrația.
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil