Miniștri germani, vizați de un atac de phishing atribuit Rusiei: anchetă în curs
Guvernul Germaniei se confruntă cu o posibilă campanie de spionaj cibernetic, după ce mai mulți oficiali de rang înalt, inclusiv membri ai cabinetului, ar fi fost vizați de un atac de tip phishing prin intermediul aplicației Signal, potrivit tvpworld.com. Potrivit unor surse guvernamentale citate de Reuters, autoritățile de la Berlin suspectează implicarea Rusia, considerată posibil responsabilă pentru atacurile care au vizat politicieni, diplomați, ofițeri militari și jurnaliști de top. Ancheta procurorilor și victime la nivel înalt Procurorii federali germani au confirmat că investighează atacurile, iar presa locală relatează că acestea au ajuns până la nivelul executivului. Conform agenției dpa și publicației Der Spiegel, printre cei vizați s-ar număra miniștrii Karin Prien și Verena Hubertz. Guvernul german nu a comentat oficial aceste informații. Avertismente ignorate? Autoritățile germane fuseseră deja alertate încă de la începutul anului. Serviciul de informații interne și structurile de securitate cibernetică au emis avertismente privind posibile atacuri asupra utilizatorilor de aplicații de mesagerie, despre care se crede că ar fi fost orchestrate de un actor susținut de stat. Primele avertizări publice au apărut în februarie, urmate ulterior de recomandări mai detaliate privind securitatea digitală. Cum funcționează atacul Potrivit informațiilor, atacul nu exploatează o vulnerabilitate a aplicației Signal, ci se bazează pe manipularea utilizatorilor. Atacatorii trimit mesaje care par să provină de la „Signal Support” și solicită utilizatorilor să introducă un cod PIN, să acceseze un link sau să scaneze un cod QR. Odată ce victima urmează aceste instrucțiuni, hackerii pot obține acces la conversații private, contacte și grupuri interne. Context: intensificarea operațiunilor hibride Cazul se înscrie într-un context mai larg de creștere a atacurilor cibernetice atribuite Rusiei. Serviciile de informații din Țările de Jos au avertizat anterior că Moscova își intensifică operațiunile hibride, inclusiv tentativele de sabotaj cibernetic asupra infrastructurii publice. Potrivit acelorași surse, un atac cibernetic legat de Rusia a vizat recent un serviciu public olandez, fiind considerat primul caz de sabotaj de acest tip în țară. Moscova respinge acuzațiile În ciuda suspiciunilor, Rusia a negat în repetate rânduri că ar desfășura operațiuni de hacking împotriva altor state. Ancheta din Germania este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească amploarea exactă a breșei și eventualele consecințe asupra securității informațiilor guvernamentale.
Macron avertizează că președinții SUA, Rusiei și Chinei se opun cu îndârjire europenilor
„Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor. Așadar, acesta este momentul potrivit pentru a ne trezi”, a declarat Macron într-o discuție cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Atena, potrivit Politico. „Trebuie să avem mai multă încredere în noi și să venim cu o agendă”, a adăugat el. Macron a mai spus că tensiunile cu Statele Unite ar putea continua și după încheierea mandatului lui Donald Trump. „Este o tendință istorică. Putem colabora cu SUA pe anumite teme și acest lucru are în continuare sens, datorită valorilor comune și legăturilor istorice, dar cred cu tărie că această abordare a SUA va continua”, a afirmat el. El a explicat că, în primul mandat al lui Trump, multe state europene au considerat situația drept una temporară, care nu necesita schimbări majore. „Acum, mulți colegi sunt mai lucizi, pentru că, după atâția ani, spunem: trebuie să reacționăm. Trebuie să acționăm ca europeni, să fim mai uniți, să ne apărăm propriile interese. Pentru mine, aceasta este direcția corectă”, a mai spus acesta. Macron a ajuns la Atena după o reuniune informală a Consiliului European, desfășurată în Cipru. Vizita are loc în contextul în care Grecia și Franța urmează să semneze sâmbătă reînnoirea unui acord bilateral de securitate.
Liderul comuniștilor din Rusia avertizează Parlamentul asupra riscului unei revoluții din cauza problemelor economice
Ghenadi Ziuganov, în vârstă de 81 de ani, a lansat acest avertisment într-o ședință plenară a Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie, potrivit unei înregistrări a discursului său, publicată pe site-ul oficial al Dumei. „Facem tot ce putem pentru a-l sprijini pe Putin, strategia și politicile sale, dar dumneavoastră (guvernul – n.r.) nu ascultați”, a spus el marți. Declarațiile au stârnit unele aplauze și au fost ascultate cu atenție de Viaceslav Volodin, președintele Dumei și un aliat apropiat al lui Putin, relatează Reuters. Ziuganov a spus că o recentă ședință de guvern convocată de Putin a fost cea mai sumbră din ultimul timp. Liderul comuniștilor cere măsuri urgente pentru a evita o revoluție ca în 1917 „Dacă voi (guvernul – n.r.) nu adoptați urgent măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Să luăm niște decizii”, a adăugat Ziuganov. Deși a fost lansat acest avertisment, în Rusia nu sunt, deocamdată, semne de proteste sau tensiuni sociale majore, pe fondul cenzurii stricte, al interzicerii manifestațiilor, al pedepselor dure pentru opozanți și al influenței tot mai mari a Serviciului Federal de Securitate, principalul succesor al KGB-ului sovietic. Deși partidul lui Ziuganov, al doilea ca mărime în Parlament, este principalul succesor al Partidului Comunist sovietic, acesta îl susține de ani de zile pe Vladimir Putin și politicile sale, criticând doar moderat partidul de guvernământ Rusia Unită. Revoluția din 1917 a dus la căderea monarhiei ruse, bolșevicii preluând puterea și deschizând drumul formării Uniunii Sovietice, care s-a prăbușit în 1991. Putin, aflat la putere ca președinte sau prim-ministru din 1999, a promis în mod repetat stabilitate și a vorbit despre caracterul distructiv al revoluțiilor. Săptămâna trecută, el și-a mustrat oficialii de rang înalt după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut să vină cu noi măsuri pentru a stimula creșterea economică.
Ucraina vrea să redeschidă conducta Drujba cu petrol rusesc către Ungaria chiar după ce alegerile au fost pierdute de Orban
Guvernul de la Kiev a anunțat noua conducere aleasă de la Budapesta că dorește să redeschidă conducta petrolieră Drujba joi. Informația provine de la doi oficiali europeni care au declarat pentru TVP World. Din ianuarie 2026, tranzitul petrolier din Rusia către Ungaria a fost suspendat. Kiev a anunțat că în urma unor bombardamente ruse, conducta a fost avariată. Peter Magyar a cerut luni, 20 aprilie, pre;edintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să redeschidă conducta petrolieră avariată Drujba de îndată ce va fi funcțională. „Dacă de partea ucraineană conducta Drujba este pregătită pentru livrările de petrol, atunci ei ar trebui să aibă bunăvoinţa să o redeschidă aşa cum au promis”, a declarat Peter Magyar. Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și de închiderea conductei Drujba Viktor Orban, premierul Ungariei, a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și că a întrerupt intenționat tranzitul de petrol rusesc ieftin, esențial pentru economia maghiară. Anterior, Ungaria s-a opus aderării Ucrainei la UE. Pe 12 aprilie, partidul FIDESZ al lui Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare. TISZA a câștigat alegerile, iar Peter Magyar a fost nominalizat să devină noul premier al Ungariei. Ungaria și Slovacia n-au mai primit petrol de la Rusia prin conducta Drujba din 27 ianuarie. Zelenski a afirmat că reparațiile necesită timp după ce aceasta ar fi fost avariată într-un atac cu drone al Rusiei. Cu Orban eliminat din peisajul politic, Ucraina speră să primească banii de la UE și redeschide conducta Ucraina speră că după dispariția lui Orban din peisajul politic, să primească mai repede împrumutul de 90 de miliarde de dolari din partea UE. Viktor Orban a dat veto, lăsând Ucraina fără ajutor financiar vital pentru a se apăra de invazia rusă în următorii doi ani. Sursele au declarat pentru TVP World că Ucraina a derulat teste tehnice pe conducta Drujba care transportă petrol către Ungaria și Slovacia. Conducta ar urma să devină operațională de joi, 23 aprilie. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba
Ambasadorul Rusiei la Roma a fost convocat de Ministerul de Externe după ce Giorgia Meloni a fost insultată la televiziunea rusă
Anunțul a fost făcut marți de ministrul italian de Externe, Antonio Tajani care a spus că reprezentantul Rusiei în Italia a fost convocat. Diplomatul urmează să dea explicații în legătură cu declarațiile „foarte grave și insultătoare” făcute de prezentatorul Vladimir Soloviov la adresa premierului italian. Printre apelativele utilizate de Soloviov pentru a o caracteriza pe șefa guvernului de la Roma, se numără: „o rușine pentru rasa umană”, „o bestie sălbatică” și „o idioată cu acte”, relatează AFP. De asemenea, acesta a acuzat-o că și-ar fi trădat alegătorii și aliații politici, făcând referire inclusiv la președintele american Donald Trump. „Această Meloni este o creatură fascistă care și-a trădat alegătorii, pentru că a candidat cu sloganuri complet diferite. Trădare este al doilea prenume al ei, l-a trădat chiar și pe Trump, căruia îi jurase anterior credință”, mai spunea Soloviov. În replică, biroul Giorgiei Meloni a transmis că astfel de atacuri nu vor schimba direcția Italiei. „Prin însăși natura sa, un propagandist zelos al regimului nu poate da nimănui lecții despre consecvență sau libertate. Dar aceste caricaturi cu siguranță nu ne vor face să schimbăm cursul. Avem o singură busolă: interesele Italiei. Și vom continua să o urmăm cu mândrie, spre marea supărare a propagandiștilor de toate felurile”, a transmis biroul. Tot spectrul politic italian s-a unit pentru a condamna insultele prezentatorului rus. Relațiile dintre Italia și Rusia s-au răcit considerabil după ce Moscova a început Războiul împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
Un oficial guvernamental rus vizitează Coreea de Nord
Anunțul vizitei a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Interne, Irina Volk, care a precizat că pe agenda întâlnirilor se află teme legate de colaborarea bilaterală în domeniul forțelor de ordine. „Vor fi analizate aspectele cooperării dintre cele două țări în domeniul aplicării legii”, se arată în mesajul publicat de Volk pe Telegram, citat de Reuters. Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord s-au intensificat ca urmare a începerii Războiului din Ucraina. Apropierea dintre Moscova și Phenian a fost consfințită prin semnarea Tratatului de Parteneriat Strategic Cuprinzător în 2024. Actul prevede colaborarea militară între cele două state, iar în virtutea acestui tratat, Coreea de Nord a sprijinit Rusia cu soldați în campaniile militare din Ucraina. Serviciile de informații sud-coreene și occidentale estimează că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia. Seulul raportează că cel puțin 2.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși și alte mii au fost răniți în conflict.
Rusia a făcut prăpăd în Ucraina și ea a răbufnit după atacul cu 700 de drone
Jucătoarea de tenis Elina Svitolina și-a exprimat public durerea și susținerea pentru compatrioții săi, după ce Ucraina a fost ținta unui val devastator de atacuri rusești în cursul zilei de joi. Reacția sportivei vine în contextul uneia dintre cele mai agresive ofensive aeriene lansate de forțele ruse în ultima perioadă. Bilanțul provizoriu indică cel puțin 16 morți și peste 80 de răniți. Elina Svitolina (31 de ani / 7 WTA) a reacționat prompt pe rețelele de socializare în urma evenimentelor tragice care au lovit din nou Ucraina. Printr-un mesaj postat pe Instagram, sportiva a transmis un gând de susținere pentru victimele atacurilor rusești. „O noapte teribilă în Ucraina. Încă o dată, atacuri asupra orașelor pașnice. Cele mai sincere condoleanțe familiilor celor uciși și răniți”, a scris Elina Svitolina, vizibil afectată de situația din țara sa natală. Sursa: Captură Instagram / @elisvitolina Contextul acestei reacții este unul alarmant. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a confirmat că Rusia a desfășurat un „atac terorist masiv” asupra Ucrainei. Arsenalul folosit a inclus aproape 700 de drone, alături de zeci de rachete balistice și de croazieră, vizând în mod prioritar populația civilă. Bilanțul victimelor este unul tragic. În capitala Kiev, patru persoane și-au pierdut viața, printre care și un copil în vârstă de numai 12 ani, alte peste 50 de persoane fiind rănite. Orașul Odesa a fost cel mai grav lovit din punct de vedere al pierderilor de vieți omenești, fiind raportați opt morți. În Dnipro, atacurile au provocat moartea a trei persoane și rănirea a aproximativ 30 de civili, în timp ce în Zaporojie a fost confirmat un deces. Elina Svitolina: „Simt că lumea a uitat de războiul din Ucraina” Elina Svitolina și-a exprimat îngrijorarea față de scăderea interesului global pentru conflictul din Ucraina. Într-o declarație sinceră, sportiva a transmis că tragedia din țara sa a fost trecută într-un con de umbră, fiind eclipsată de alte crize internaționale. „Da, adică, cu siguranță. Simt și eu asta (n.r. – că lumea a uitat de războiul din Ucraina). Eu încă sunt foarte implicată în toată situația pentru că familia mea e acolo, prietenii mei sunt acolo. De asemenea, mă întorc destul de des acolo. Dar cred că și din cauza celorlalte războaie din lume, da, nu mai este pe prima pagină a ziarelor de multă vreme”, a spus Elina Svitolina, într-o conferință de presă.
Blocarea Telegram în Rusia afectează armata și finanțarea războiului
Măsura afectează nu doar accesul populației la informații necenzurate, ci și infrastructura informală care susține operațiunile militare ruse din Ucraina, inclusiv comunicațiile de pe front și campaniile de strângere de fonduri, scrie The Insider. În ianuarie 2026, Telegram a depășit WhatsApp, ajungând la peste 90 de milioane de utilizatori în Rusia. La scurt timp, autoritățile au început să încetinească funcționarea aplicației, iar fondatorul său, Pavel Durov, a fost acuzat oficial că refuză eliminarea conținutului interzis și că ar pune în pericol securitatea națională. Restricțiile fac parte dintr-o strategie mai amplă de mutare forțată a utilizatorilor către Max, o aplicație controlată de holdingul VK, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin. Avertismentele FSB Pe 21 februarie 2026, FSB a avertizat public că Telegram nu este sigur pentru personalul militar rus. Serviciul a susținut că aplicația permite obținerea rapidă de informații de către forțele ucrainene, punând în pericol viețile militarilor. Mesajul a fost amplificat de presa pro-Kremlin și de agenția TASS, prin relatări ale unor militari care susțin că Telegram ar compromite operațiunile de luptă. În ciuda liniei oficiale, numeroase canale pro-război „Z” au criticat deschis măsurile. Mai mulți corespondenți de front au subliniat că Telegram rămâne principalul instrument de coordonare între unități, fiind utilizat pentru transmiterea de imagini, coordonate, informații de intelligence și rapoarte post-lovitură. Chiar și comentatori loiali Kremlinului au avertizat că eliminarea Telegram fără o alternativă funcțională va afecta grav eficiența operațională a armatei ruse. Efectele asupra frontului și finanțării Potrivit The Insider, trupele ruse continuă să utilizeze Telegram prin VPN-uri, însă campaniile de strângere de fonduri au suferit deja pierderi semnificative. Întregul ecosistem de voluntari, ingineri și producători din așa-numitul „complex militar-industrial popular” funcționează aproape exclusiv prin Telegram. Limitarea aplicației afectează și grupurile mobile de apărare aeriană și coordonarea logistică, iar experții avertizează că ritmul operațiunilor militare va încetini inevitabil. Deși Kremlinul, inclusiv prin declarațiile lui Vladimir Putin, insistă asupra riscurilor „sistemelor de comunicații necontrolate”, realitatea din teren arată că Telegram rămâne un element-cheie al războiului modern purtat de Rusia. Fără o alternativă robustă și funcțională, blocarea aplicației riscă să afecteze coordonarea militară, fluxul de informații și sprijinul financiar venit din societatea civilă.
Kremlinul ia act de criticile apărute după ce un blogger l-a avertizat pe Putin că rușii strâmtorați ar putea să se revolte
Este vorba despre Viktoria Bonya, o celebritate online cu milioane de urmăritori, care i-a adresat un mesaj video președintelui Vladimir Putin, atrăgând atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă populația Rusiei, scrie Reuters. Mesajul video, publicat pe Instagram, a strâns peste 20 de milioane de vizualizări și mai mult de un milion de aprecieri, în ciuda faptului că platforma este interzisă oficial în Rusia, accesul fiind posibil prin rețele VPN. „Oamenii sunt strânși ca un arc” În mesajul său, Viktoria Bonya, care locuiește în afara Rusiei, a declarat că îl susține pe Vladimir Putin, dar a susținut că oficialii de rang inferior nu îi transmit acestuia realitatea din teritoriu. Ea a afirmat că populația este „strânsă ca un arc” de presiuni administrative și corupție, avertizând asupra riscului unei explozii sociale. Influencerița a criticat, printre altele, restricțiile severe impuse internetului și aplicațiilor de mesagerie, modul lent de reacție al autorităților în fața inundațiilor din Dagestan, precum și gestionarea defectuoasă a unui focar de boală a bovinelor din Siberia, care a dus la sacrificări masive de animale. Kremlinul răspunde criticilor Întrebat despre mesajul Victoriei Bonya, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că autoritățile au luat act de mesaj. „Desigur, l-am văzut. Este foarte popular. Atinge multe subiecte, iar pe fiecare dintre ele se lucrează”, a declarat acesta. Peskov a subliniat că problemele semnalate nu au fost ignorate și că un număr mare de persoane sunt implicate în soluționarea lor. Anumiți critici ai Kremlinului sugerează că intervenția influenceriței ar putea face parte dintr-o strategie menită să ofere impresia că nemulțumirile populației sunt ascultate, într-un an electoral important. Mesajul apare și pe fondul tensiunilor legate de restricționarea aplicației Telegram, criticată inclusiv de oficiali și oameni de afaceri apropiați de putere. Viktoria Bonya a respins însă aceste speculații, afirmând că inițiativa i-a aparținut exclusiv și că a acționat „în numele poporului rus”.
Principalul consilier al lui Zelenski consideră că Ucraina se apropie de un acord de pace cu Rusia: Nu cred că va mai dura mult
Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia a declarat că vede progrese către un posibil acord de pace cu Kremlinul și a adăugat că o soluționare a războiului ar putea fi obținută într-un timp relativ scurt. Budanov vede progrese în negocierile cu Rusia Deși negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial au produs până acum puține rezultate vizibile în spațiul public, Kirilo Budanov s-a declarat optimist că discuțiile evoluează spre un acord de pace. Fostul șef al serviciului de informații militare al Ucrainei a spus că și Rusia își dorește oprirea războiului. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază”, a declarat Budanov într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie. „Nu cred că va mai dura mult”. Budanov și-a câștigat reputația prin operațiuni îndrăznețe împotriva forțelor ruse, în perioada în care a condus serviciul de informații militare al Ucrainei, din 2020 până în ianuarie acestui an, când președintele Volodimir Zelenski l-a numit șef al administrației prezidențiale. Acum, el este unul dintre oamenii-cheie din echipa Kievului în negocierile cu SUA și Rusia pentru încheierea războiului. Budanov a recunoscut că, până în prezent, ambele părți au adoptat poziții „maximaliste” în cadrul negocierilor mediate de SUA, însă a spus că se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Rusia are un motiv clar să ajungă la un acord, a afirmat el. „Spre deosebire de noi, ei cheltuie propriii bani”, a spus Budanov. „Este vorba de sume enorme, care se ridică deja la trilioane”. Teritoriul, punctul cel mai dificil al negocierilor Totuși, el a refuzat să spună cum ar putea arăta un posibil compromis în privința teritoriului, cel mai sensibil subiect al negocierilor. „Nu a fost luată încă nicio decizie finală”, a spus el. „Dar, în principiu, toată lumea înțelege acum clar limitele a ceea ce este acceptabil. Este un progres enorm”.